{"id":43425,"date":"2025-11-19T14:49:19","date_gmt":"2025-11-19T11:49:19","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=43425"},"modified":"2025-11-19T14:49:19","modified_gmt":"2025-11-19T11:49:19","slug":"colegiul-romano-catolic-sfantul-iosif-din-bucuresti-prezent-la-zilele-dobrogei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/11\/19\/colegiul-romano-catolic-sfantul-iosif-din-bucuresti-prezent-la-zilele-dobrogei\/","title":{"rendered":"\u00a0Colegiul Romano-Catolic \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u0219ti, \u00a0prezent la Zilele Dobrogei"},"content":{"rendered":"

Anual, \u00een ziua de 14 noiembrie, pe plaiurile dobrogene se s\u0103rb\u0103tore\u0219te \u00eencheierea R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103, eveniment ce a dus la eliberarea \u021binuturilor ocupate de otomani \u00a0\u0219i la reintegrarea Dobrogei \u00een Rom\u00e2nia. Dobrogenii s-au preg\u0103tit \u00eendelung pentru aceste zile speciale: \u201eZiua Dobrogei reprezint\u0103 un moment de bucurie, dar \u0219i de recuno\u0219tin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de patrimoniul cultural \u0219i spiritual al acestei regiuni. Prin aceste evenimente, Centrul Cultural Jude\u021bean ‘Teodor T. Burada’ \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 misiunea de a promova tradi\u021biile, valorile \u0219i multiculturalitatea care definesc Dobrogea\u201d, men\u021bioneaz\u0103 AGERPRES (editor: Ada V\u00eelceanu).<\/p>\n

\u00a0\u00cen dorin\u021ba de a-i sensibiliza pe elevii no\u0219tri de la Colegiul Romano-Catolic \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u0219ti asupra Patrimoniului na\u021bional, am organizat o excursie de studiu cu un grup de 26 de elevi din clasa a IX-a, profil teologic, specializarea Ghid turism religios<\/em>, \u00eenso\u021bi\u021bi de doi profesori (Sr. Rodica Miron \u0219i Bogdan Dragomir, ambii empatiz\u00e2nd cu istoria \u0219i cu valorile culturale), pentru a studia o serie de obiective istorice \u0219i culturale din jude\u021bul Constan\u021ba, cu ocazia Zilelor Dobrogei. A fost o ocazie de a vizita gratuit expozi\u021bii \u0219i muzee \u00een premier\u0103, dar \u0219i de a participa la multe evenimente organizate cu aceast\u0103 ocazie.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Vineri, 13 noiembrie, la ora 14.00, dup\u0103 ultima or\u0103 de curs a elevilor, am plecat de l\u00e2ng\u0103 poarta Colegiului, av\u00e2nd ca prim\u0103 destina\u021bie Muzeul Axiopolis<\/em> din Cernavod\u0103, despre care auziser\u0103m c\u0103 este de cur\u00e2nd deschis. Vechea cetate roman\u0103, cu valoroasele sale vestigii, ascunse \u00eenc\u0103 \u00een m\u0103runtaiele p\u0103m\u00e2ntului[1]<\/a>, nu poate fi nici vizitat\u0103, nici cercetat\u0103 din cauza plas\u0103rii unei unit\u0103\u021bi militare chiar pe zona central\u0103 a sitului \u0219i a unor lucr\u0103ri de anvergur\u0103 efectuate acolo. Se cunoa\u0219te \u00eens\u0103 din surse istorice c\u0103 Axiopolis, important nod comercial pe drumul dintre Noviodunum\u00a0 si Durostorum, a fost una dintre cele mai renumite cet\u0103\u021bi de pe limesul <\/em>dun\u0103rean \u0219i a avut, \u00eenc\u0103 din perioada persecu\u021biilor, o comunitate numeroas\u0103 de cre\u0219tini, cu numero\u0219i martiri[2]<\/a>. Au existat \u0219i c\u00e2teva biserici paleocre\u0219tine, dintre care una, plasat\u0103 \u00een afara cet\u0103\u021bii \u0219i una trinaval\u0103, cu baptisteriu \u2013 ceea ce dovede\u0219te c\u0103 cetatea Axiopolis \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Constantin era deja centru episcopal.<\/p>\n

Muzeul de istorie Axiopolis, aflat \u00een apropierea vechiului pod, f\u0103cut de Anghel Saligny, de\u021bine doar c\u00e2teva fotografii \u0219i c\u00e2teva artefacte scoase la iveal\u0103 cu ocazia s\u0103p\u0103turilor de la \u00eenceputul secolului trecut, dar are \u00een schimb o frumoas\u0103 colec\u021bie de artefacte din perioada preistoric\u0103 (mai ales cultura Hamangia, c\u0103reia \u00eei apar\u021bin G\u00e2nditorul <\/em>\u0219i Femeia \u0219ez\u00e2nd<\/em>), dar \u0219i artefacte din perioada roman\u0103. Doamna muzeograf Ana Olivia Rotaru, c\u0103reia \u00eei mul\u021bumim pentru disponibilitate, de\u0219i era la cap\u0103tul unei zile solicitante, cu mul\u021bi vizitatori, ne-a a\u0219teptat \u00een acea zi de vineri peste program, mai bine de o or\u0103, ne-a primit cu bucurie \u00een s\u0103lile muzeului de cur\u00e2nd renovat \u0219i ne-a povestit istoria artefactelor expuse, dar \u0219i a cet\u0103\u021bii Axiopolis.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Continu\u00e2ndu-ne drumul \u0219i ajung\u00e2nd la Constan\u021ba, ne-am cazat la Oratoriul Don Bosco, unde P\u0103rintele Venceslau, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi fra\u021bi, ne-a f\u0103cut s\u0103 ne sim\u021bim minunat \u00een casa lor.<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 noiembrie, ne-am oprit \u00eent\u00e2i la biserica romano-catolic\u0103 din Kog\u0103lniceanu, unde am rememorat istoria trist\u0103 a comunit\u0103\u021bilor de germani, pleca\u021bi \u00een secolul al XIX-lea din \u021binuturile nordice ale Ucrainei \u0219i Rusiei din cauza pericolului de a-\u0219i pierde identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i religioas\u0103. Ajun\u0219i \u00een Dobrogea, au muncit, au creat o tradi\u021bie temeinic\u0103, \u0219i-au construit sate cu \u0219coli, spitale \u0219i biserici trainice din piatr\u0103, pe care ulterior au fost sili\u021bi s\u0103 le p\u0103r\u0103seasc\u0103. Alte biserici ale nem\u021bilor vom vedea \u00een drumurile noastre cu aceia\u0219i elevi \u00een vara anului urm\u0103tor.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Apoi ne-am plimbat printre ruinele b\u0103tute de v\u00e2nt ale vechii cet\u0103\u021bi Capidava, care, printre pu\u021binele din zon\u0103, a beneficiat de restaurare cu fonduri europene. Din nefericire, domnul arheolog Tiberiu Pot\u00e2rniche, pe care l-am ascultat anul trecut, nu era \u00een cetate, pentru a le explica elevilor ce \u00eenseamn\u0103 o via\u021b\u0103 de arheolog petrecut\u0103 cu devotament.<\/p>\n

\u00a0\u00centruc\u00e2t vremea nu era deloc prielnic\u0103, am decis ca cetatea Ulmetum s\u0103 o l\u0103s\u0103m pentru luna iunie, \u00een a doua parte a explor\u0103rii noastre \u00een \u021binuturile dobrogene. De aceea, ne-am \u00eentors \u00een Constan\u021ba, unde, dup\u0103 dou\u0103 felii de pizza m\u00e2ncate ca mas\u0103 de pr\u00e2nz, ne-am continuat vizita la morm\u00e2ntul pictat, tip hypogeu, din secolul al IV-lea. Aici am admirat modul \u00een care s-a decis conservarea lui \u2013 vizitatorii neav\u00e2nd acces dec\u00e2t la anticamera morm\u00e2ntului, ce este desp\u0103r\u021bit\u0103 de acesta printr-un perete vitrat transparent. Pe pere\u021bii laterali ai anticamerei sunt expuse imagini ale picturilor din morm\u00e2nt, iar pe ecranul unui televizor ruleaz\u0103 permanent imagini din interiorul morm\u00e2ntului pictat. \u00a0Elevii au putut afla cu aceast\u0103 ocazie diferen\u021ba \u00eentre un tumul<\/em> \u0219i un morm\u00e2nt tip hipogeu, <\/em>f\u0103c\u00e2nd apel la etimologia termenilor. Ne-am continuat vizita \u00een Pia\u021ba Ovidiu, dominat\u0103 de silueta maiestoas\u0103 a poetului antic, Publius Ovidius Naso. \u0218i aici, ca la toate celelalte obiective, unul dintre elevi le-a prezentat colegilor \u0219i turi\u0219tilor afla\u021bi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een zon\u0103 date despre poetul latin \u0219i leg\u0103tura acestuia cu Pontul Euxin.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

De aici pa\u0219ii ne-au purtat la Bazilica Sf. Anton de Padova din Constan\u021ba, unde am asistat la Sf\u00e2nta Liturghie, celebrat\u0103 de Monseniorul Ieronim Iacob \u00eempreun\u0103 cu P\u0103rintele Mihai Ispas, un fost elev al Colegiului \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d. Afl\u00e2nd despre scopul vizitei noastre \u00een Constan\u021ba, Monseniorul Ieronim Iacob a amintit \u00een predica sa despre bog\u0103\u021bia patrimoniului cre\u0219tin dobrogean, care necesit\u0103 mai mult\u0103 aten\u021bie din partea autorit\u0103\u021bilor, dar \u0219i de datoria dasc\u0103lilor de a le insufla tinerilor dragostea pentru acest patrimoniu.<\/p>\n

De\u0219i Muzeul de Istorie \u0219i Arheologie din Constan\u021ba se afl\u0103 \u00een renovare, am reu\u0219it s\u0103 vizit\u0103m Casa cu mozaic<\/em>: acea domus romana<\/em>, aflat\u0103 \u00een imediata apropiere a Muzeului, care, renovat\u0103 \u0219i ea de cur\u00e2nd, ne-a delectat privirea prin mul\u021bimea de mozaicuri \u00a0florale \u0219i cu simboluri cre\u0219tine, ce ne-a f\u0103cut s\u0103 z\u0103bovim c\u00e2teva zeci de minute \u00een preajma\u00a0 lor.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Duminic\u0103, dup\u0103 Sf\u00e2nta Liturghie, la care am asistat la prima or\u0103 a dimine\u021bii \u00een capela fra\u021bilor de la Oratoriul Don Orione, am plecat iar\u0103\u0219i spre centrul ora\u0219ului Constan\u021ba, \u00eentruc\u00e2t aflaser\u0103m de un tur ghidat printre cl\u0103dirile istorice ale b\u0103tr\u00e2nului Tomis, efectuat cu ocazia Zilelor Dobrogei de un profesor de istorie pensionar, \u00eempins de dorin\u021ba de a p\u0103stra vie memoria ora\u0219ului tomitan. Frumoas\u0103 experien\u021b\u0103 pentru elevii no\u0219tri de ghidaj profesionist! Am trecut pe la Biserica greac\u0103, \u00een\u0103l\u021bat\u0103 doar cu zece ani \u00eenainte de c\u00e2\u0219tigarea independen\u021bei. Biserica Schimbarea la Fa\u021b\u0103, cu\u00a0 trepte maiestoase \u0219i aspect de vil\u0103 aristocrat\u0103 la exterior, f\u0103r\u0103 turl\u0103 \u0219i cupol\u0103, fusese construit\u0103 astfel din cauza restric\u021biilor impuse de domina\u021bia otoman\u0103. Interiorul, tip hal\u0103, se distinge prin elegan\u021ba celor dou\u0103 r\u00e2nduri de coloane clasice. Cu aceast\u0103 ocazie, copiii au putut face diferen\u021ba \u00eentre diferitele tipuri de biserici: cele latine, tip nav\u0103 sau hal\u0103 (stil folosit ulterior \u0219i de orientali) \u0219i cele de tip bizantin, compartimentate \u00een pronaos, naos \u0219i altar.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00a0Apoi, \u00een drumul nostru, am v\u0103zut splendida sinagoga a\u0219chenad\u0103, renovat\u0103 doar pe exterior deocamdat\u0103, apoi Liceul Eminescu, la subsolul c\u0103ruia au fost g\u0103site ruinele unei biserici paleocre\u0219tine, apoi am poposit la Moscheea Carol I, cu renumita cupol\u0103 de beton armat \u0219i zveltul minaret at\u00e2t de r\u00e2vnit de elevii no\u0219tri pentru priveli\u0219tea ce o oferea asupra ora\u0219ului. P\u00e2n\u0103 la moschee \u00eens\u0103, \u0219i p\u00e2n\u0103 la Vila cu lei, ghidul ne-a \u00eenc\u00e2ntat cu diferite pove\u0219ti ale personalit\u0103\u021bilor de alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

Am aflat, de pild\u0103, despre casa lui Tache, Ianche \u0219i Kad\u00e2r, despre birtul unde poposea pi\u0219icherul<\/em> Ion Luca Caragiale, despre casa \u00een care a locuit Eminescu, despre amprenta l\u0103sat\u0103 de singura m\u00e2n\u0103 creatoare a sculptorului Ion Jalea \u0219i de multe alte istorisiri reale, pe care b\u0103tr\u00e2nul ghid se str\u0103duia s\u0103 le imprime \u00een mintea \u0219i urechile noastre, ca doar, doar, vor supravie\u021bui. Apoi, \u00eendemn\u00e2ndu-ne s\u0103 privim strada de pe dealul statuii lui Anghel Saligny, ne-a ar\u0103tat conturul abia sesizat al celei mai vechi biserici paleocre\u0219tine din vechiul Tomis. Uit\u00e2ndu-m\u0103 la absida greu perceptibil\u0103 de la nivelul solului, m-am \u00eentrebat c\u00e2t oare va mai putea s\u0103 reziste, r\u0103mas\u0103 neprotejat\u0103 \u00eentr-o intersec\u021bie agitat\u0103.<\/p>\n

Pentru c\u0103 se f\u0103cuse deja amiaz\u0103, ne-am gr\u0103bit s\u0103 mergem spre Cetatea Tropaeum Traiani \u0219i Monumentul triumfal din satul Adamclisi \u2013 de altfel ultimele obiective pe care ni le propusesem pentru aceast\u0103 excursie de studiu, cu ocazia zilelor Dobrogei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Au fost profund impresiona\u021bi copiii s\u0103 calce pe c\u00e2mpul unde s-a dat decisiva lupt\u0103 dintre daci \u0219i romani… Apoi, artefactele din muzeu cu r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele autentice ale impresionantului monument ridicat \u00een anul 106, din porunca \u00eemp\u0103ratului Traian, la terminarea r\u0103zboiului cu dacii, mausoleul celor 3000 de romani uci\u0219i \u0219i altarul de jertf\u0103; m\u0103re\u021be pagini de istorie!<\/p>\n

P\u0103\u0219ind printre ruinele str\u0103vechiului ora\u0219 Tropaeum Traiani, renumit \u00een antichitate prin frumuse\u021bea \u0219i bog\u0103\u021bia sa, am c\u0103lcat prin basilica forensis<\/em>, \u00eenchipuindu-ne c\u0103 \u00eei \u00eent\u00e2lnim pe patricienii de alt\u0103dat\u0103; apoi cele dou\u0103 bazilici cre\u0219tine, dintre care una fost\u0103 cistern\u0103, aflat\u0103 c\u00e2ndva l\u00e2ng\u0103 strada central\u0103, iar acum inundat\u0103 de vegeta\u021bie. Cea de-a doua, trinaval\u0103, p\u0103rea c\u0103 fusese \u00eenconjurat\u0103 \u0219i de alte ziduri, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i parc\u0103 un rest de solemnitate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00a0Seara se l\u0103sa hot\u0103r\u00e2t\u0103 peste zidurile reci. De\u0219i am fi vrut s\u0103 mai r\u0103m\u00e2nem captivi printre pietrele care aveau multe s\u0103 ne spun\u0103, am con\u0219tientizat c\u0103 trebuie s\u0103 plecam spre autocar, ca s\u0103 ajungem la o or\u0103 rezonabil\u0103 \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n

O experien\u021b\u0103 inedit\u0103 a fost aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu istoria! In pofida frigului \u0219i a v\u00e2ntului ce p\u0103trundea prin haine, ceva te \u021binea locului, ca \u0219i cum \u021bi-ar fi \u0219optit c\u0103 sunt \u00eenc\u0103 multe taine ale trecutului \u00eenv\u0103luite \u00een abis, care se cer scoase la iveal\u0103. I-am v\u0103zut pe copii puternic impresiona\u021bi de ceea ce au v\u0103zut. Sunt sigur\u0103 ca aceste zile petrecute printre ziduri de cet\u0103\u021bi, printre morminte tumulare ori hypogee, printre biserici antice ori s\u0103li de muzee… au contat mult mai mult pentru ei dec\u00e2t multe ore petrecute \u00een s\u0103lile de clas\u0103…<\/p>\n

\u00cen autocar, merg\u00e2nd spre cas\u0103, i-am rugat s\u0103-\u0219i spun\u0103 p\u0103rerea asupra acestor zile dobrogene. Am putut constata c\u0103 bucuria era unanim\u0103. O feti\u021b\u0103 a exclamat: \u201eAm vizitat de multe ori Constan\u021ba, pentru plaj\u0103. Niciodat\u0103 \u00eens\u0103 nu am b\u0103nuit c\u0103 are at\u00e2tea alte frumuse\u021bi s\u0103 ne ofere…\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 cineva se \u00eentreab\u0103 sarcastic ce satisfac\u021bie ar putea oferi b\u0103tr\u00e2nul p\u0103m\u00e2nt dobrogean unor tineri de ast\u0103zi, mai ales \u00een ni\u0219te zile reci \u0219i mohor\u00e2te de noiembrie, i-a\u0219 spune s\u0103 mearg\u0103 la Tropaeum Traiani \u0219i la Capidava \u0219i la Halmyris \u0219i la Troesmis \u0219i la Dinogetia… S\u0103 mearg\u0103 \u00eens\u0103 \u00een t\u0103cere \u0219i cu umilin\u021b\u0103 – ca s\u0103 aud\u0103, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 se conving\u0103 de for\u021ba cov\u00e2r\u0219itoare a istoriei! Numai a\u0219a \u00eentreaga lui fiin\u021b\u0103 se va umple de bucurie \u0219i va \u0219ti s\u0103 pre\u021buiasc\u0103 trecutul, pentru a tr\u0103i frumos viitorul.<\/p>\n

Sr. Rodica Miron
\nColegiul Romano-Catolic \u201cSf\u00e2ntul Iosif\u201d, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n

\n

\n

[1]<\/a> Singurele cercet\u0103ri arheologice f\u0103cute aici dateaz\u0103 din anul 1900, \u00eentreprinse de renumi\u021bii arheologi\u00a0 Pamfil Polonic \u0219i Grigore Tocilescu. Nu a fost str\u0103in de aceste cercet\u0103ri dobrogene nici Arhiepiscopul Raymund Netzhammer, prieten cu\u00a0 cei doi mari cercet\u0103tori \u0219i renumit pentru activitatea sa arheologic\u0103.<\/p>\n

[2]<\/a> Numele celor trei martiri, uci\u0219ii \u00een secolul al III-lea la Axiopolis, Chiril, Chindeas \u015fi Dasius<\/em>\u00a0(Tasios<\/em>), apar pe o inscrip\u021bie din fa\u021ba por\u021bii de nord a cet\u0103\u021bii.<\/p>\n

Hits: 798<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anual, \u00een ziua de 14 noiembrie, pe plaiurile dobrogene se s\u0103rb\u0103tore\u0219te \u00eencheierea R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103, eveniment ce a dus la eliberarea \u021binuturilor ocupate de otomani \u00a0\u0219i la reintegrarea Dobrogei \u00een Rom\u00e2nia. Dobrogenii s-au preg\u0103tit \u00eendelung pentru aceste zile speciale: \u201eZiua Dobrogei reprezint\u0103 un moment de bucurie, dar \u0219i de recuno\u0219tin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de patrimoniul cultural \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":43426,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[64],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43425"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43425"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43425\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43435,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43425\/revisions\/43435"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/43426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43425"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43425"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43425"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}