{"id":43371,"date":"2025-11-16T10:52:09","date_gmt":"2025-11-16T07:52:09","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=43371"},"modified":"2025-11-16T10:52:09","modified_gmt":"2025-11-16T07:52:09","slug":"asteptarea-corecta-a-sfarsitului-meditatie-pentru-duminica-a-xxxiii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/11\/16\/asteptarea-corecta-a-sfarsitului-meditatie-pentru-duminica-a-xxxiii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eA\u0219teptarea corect\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXXIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XXXIII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

16 NOIEMBRIE 2025<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

A\u0218TEPTAREA CORECT\u0102 A SF\u00c2R\u0218ITULUI<\/strong><\/p>\n

\u00cen fa\u021ba prezen\u021bei continue a lucr\u0103torilor nelegiuirii \u00een lume, nu trebuie s\u0103 ne descuraj\u0103m \u0219i s\u0103 ne pierdem \u00eencrederea \u00een credincio\u0219ia lui Dumnezeu (prima lectur\u0103<\/strong>). Domnul este milostiv, cunoa\u0219te inimile oamenilor \u0219i momentul potrivit al judec\u0103\u021bii; de aceea, Isus \u00eei invit\u0103 pe discipoliis\u0103i s\u0103 dea m\u0103rturie despre bun\u0103tatea lui Dumnezeu \u00een timpul procesului istoric \u00een curs \u0219i s\u0103 nu se lase indu\u0219i \u00een eroare derevela\u021bii presupuse \u0219i inutile despre c\u0103ile \u0219i momentele sf\u00e2r\u0219itului lumii. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, ucenicii sunt supu\u0219i persecu\u021biilor de diferite tipuri, la fel ca Isus, dar pot conta pe cuv\u00e2ntul de neclintit al \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului: m\u00e2ntuirea lor este sigur\u0103 (evanghelia<\/strong>). Singura preocupare a comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine\u00a0trebuie s\u0103 fie coeren\u021ba dintre predicarea \u0219i punerea \u00een practic\u0103 a mesajului evanghelic (a doua lectur\u0103<\/strong>).<\/p>\n

CU PERSEVEREN\u021aA TA…<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Unii, poate, \u0219i-o imagineaz\u0103 ca pe o cale triumfal\u0103. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu ar avansa ca un rulou cu aburi, elimin\u00e2nd toate obstacolele \u0219i impun\u00e2ndu-se pe \u00eentreaga suprafa\u021b\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului. De la succes la succes, de la victorie la victorie.<\/p>\n

Ei bine, el va fi dezam\u0103git ascult\u00e2nd Evanghelia din aceast\u0103 duminic\u0103: Isus le anun\u021b\u0103 ucenicilor s\u0103i persecu\u021bii, tr\u0103d\u0103ri care vor avea loc \u00een propriile lor familii \u0219i o avalan\u0219\u0103 de ur\u0103 care se va rev\u0103rsa asupra lor.<\/p>\n

Unii vor s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 optimist cu orice pre\u021b: progres, prosperitate, pacificare. O eliminare treptat\u0103 a conflictelor, o \u0219tergere a fric\u021biunilor, o rezolvare a tuturor conflictelor restante. Dar Isus pare s\u0103 picteze un tablou sumbru: revolte, r\u0103zboaie, cutremure, molime, \u201eevenimente terifiante \u0219i semne mari pe cer\u201d.<\/p>\n

Dar de ce toate aceste discursuri, aceste anun\u021buri sumbre? Pentru a ne b\u0103ga \u00een sperie\u021bi? Pentru a ne \u021bine \u00een alert\u0103 \u0219i a ne face s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o stare de alarm\u0103 permanent\u0103, gata s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m? Nu, Isus nu vrea ca ucenicii s\u0103i s\u0103 cultive vise de succes \u0219i glorie \u0219i apoi s\u0103 fie pierdu\u021bi \u00een fa\u021ba persecu\u021biei \u0219i a \u00eencerc\u0103rilor care vor veni. Isus vrea ca noi s\u0103 fim reali\u0219ti, cu ochii larg deschi\u0219i la istorie, gata s\u0103 descifreze ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo.<\/p>\n

Este o invita\u021bie la \u00eencredere, la senin\u0103tate, la discern\u0103m\u00e2nt, la perseveren\u021b\u0103. La \u00eencredere \u0219i senin\u0103tate, pentru c\u0103 Domnul nu \u00eei va abandona niciodat\u0103 pe discipolii s\u0103i, care vor g\u0103si \u00eentotdeauna \u00een El un sprijin \u0219i o for\u021b\u0103 nea\u0219teptate. La discern\u0103m\u00e2nt, pentru c\u0103 discipolul nu trebuie s\u0103 fie naiv, gata s\u0103-i cread\u0103 pe to\u021bi cei care pretind c\u0103 vorbesc \u00een numele lui Isus. Simplu, dar nu o prad\u0103 u\u0219oar\u0103 pentru cei care doresc s\u0103-l \u00een\u0219ele. La perseveren\u021b\u0103, adic\u0103 la fidelitate, la \u201e\u021binere\u201d \u00een timp \u0219i, prin urmare, la o credin\u021b\u0103 solid\u0103, adult\u0103 \u0219i responsabil\u0103.<\/p>\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong><\/p>\n

NU V\u0102 FIE TEAM\u0102<\/strong><\/p>\n

de <\/em>Roberto Marchisio<\/em><\/p>\n

Frica este unul dintre cele mai profunde \u0219i ancestrale sentimente ale fiin\u021belor umane. Este un mecanism de ap\u0103rare, un semnal de alarm\u0103 care ne ajut\u0103 s\u0103 supravie\u021buim. \u00cen vremurile noastre, \u00eens\u0103, marcate de schimb\u0103ri rapide \u0219i imprevizibile, frica pare s\u0103 fi devenit un fenomen omniprezent, aproape structural. Tr\u0103im \u00een ceea ce unii au numit o \u201esocietate lichid\u0103\u201d, \u00een care totul este incert \u0219i instabil \u0219i \u00een care frica nu mai este episodic\u0103, ci permanent\u0103. Frica contemporan\u0103 este legat\u0103 de o criz\u0103 a autorit\u0103\u021bii care a l\u0103sat indivizii f\u0103r\u0103 puncte de referin\u021b\u0103 solide. \u00cen trecut, structurile sociale ofereau un sim\u021b\u0103m\u00e2nt de securitate: familia tradi\u021bional\u0103, locuri de munc\u0103 stabile, comunit\u0103\u021bi de referin\u021b\u0103. Ast\u0103zi, \u00een schimb, totul este fluid, precar, temporar.<\/p>\n

Dar de ce ne temem cel mai mult la nivel colectiv sau individual? Exist\u0103 trei surse principale de fric\u0103 care ne influen\u021beaz\u0103 via\u021ba: lumea exterioar\u0103, propriul corp \u0219i rela\u021biile noastre cu ceilal\u021bi.<\/p>\n

Lumea<\/em>\u00a0exterioar\u0103<\/em>\u00a0este sursa celor mai profunde \u0219i instinctive temeri. \u00cenc\u0103 din cele mai vechi timpuri, fiin\u021bele umane au tr\u0103it cu teama de evenimente naturale \u0219i amenin\u021b\u0103ri externe. Fenomene precum cutremurele, furtunile, bolile \u0219i r\u0103zboaiele au fost \u00eentotdeauna o surs\u0103 de mare nesiguran\u021b\u0103. Aceast\u0103 team\u0103 provine din faptul c\u0103 lumea este imprevizibil\u0103 \u0219i incontrolabil\u0103. Fiin\u021bele umane \u00eencearc\u0103 constant s\u0103 se protejeze prin tehnologie, legi \u0219i institu\u021bii, \u00eens\u0103 sentimentul de vulnerabilitate r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n

Ast\u0103zi, aceast\u0103 team\u0103 se manifest\u0103 \u00een forme noi. Societatea modern\u0103 este caracterizat\u0103 de un sim\u021b\u0103m\u00e2nt constant de incertitudine: crizele economice, schimb\u0103rile climatice \u0219i instabilitatea politic\u0103 genereaz\u0103 anxietate \u0219i \u00eengrijorare. Informa\u021biile, adesea transmise \u00een mod senza\u021bionalist de\u00a0mass-media<\/em>, contribuie la percep\u021bia pericolului, f\u0103c\u00e2nd din fric\u0103 o component\u0103 zilnic\u0103 a existen\u021bei noastre.<\/p>\n

A doua surs\u0103 a fricii este\u00a0corpul<\/em>. Un corp care este fragil \u0219i supus bolilor, durerii \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii. Aceast\u0103 con\u0219tientizare genereaz\u0103 o team\u0103 profund\u0103, care este adesea evitat\u0103 sau \u00eenl\u0103turat\u0103 din con\u0219tiin\u021b\u0103. Societatea modern\u0103 tinde s\u0103 ascund\u0103 moartea \u0219i suferin\u021ba, promov\u00e2nd ideea c\u0103 bun\u0103starea fizic\u0103 poate fi men\u021binut\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it prin tratament medical, exerci\u021bii fizice \u0219i diete. Cu toate acestea, aceast\u0103 iluzie nu elimin\u0103 frica, ci o transform\u0103 \u00eentr-o obsesie pentru controlul corpului.<\/p>\n

O alt\u0103 surs\u0103 major\u0103 de fric\u0103 este reprezentat\u0103 de\u00a0rela\u021biile<\/em>\u00a0cu<\/em>\u00a0ceilal\u021bi<\/em>. Convie\u021buirea cu alte persoane poate genera nesiguran\u021b\u0103, conflict \u0219i teama de judecat\u0103. Teama de respingere, tr\u0103dare sau abandon este una dintre cele mai frecvente preocup\u0103ri, determin\u00e2nd adesea oamenii s\u0103 evite situa\u021biile sociale sau s\u0103 construiasc\u0103 bariere emo\u021bionale pentru a se proteja.<\/p>\n

Frica de cel\u0103lalt este una dintre cele mai evidente manifest\u0103ri ale nesiguran\u021bei \u00een societatea contemporan\u0103. Insecuritatea genereaz\u0103 o ne\u00eencredere cresc\u00e2nd\u0103 fa\u021b\u0103 de oricine este perceput ca fiind diferit, fie c\u0103 este vorba de un imigrant, de un membru al unei alte culturi sau de oricine iese din tiparele lini\u0219titoare ale propriei comunit\u0103\u021bi. Teama de cel\u0103lalt ca posibil purt\u0103tor de pericol duce la construirea de ziduri, at\u00e2t fizice, c\u00e2t \u0219i simbolice. Paradoxul este c\u0103 aceast\u0103 \u00eenchidere adesea nu rezolv\u0103 nesiguran\u021ba, ci mai degrab\u0103 o amplific\u0103, gener\u00e2nd un climat de suspiciune reciproc\u0103 \u0219i izolare social\u0103.<\/p>\n

Avem adesea sentimentul de a tr\u0103i scufunda\u021bi \u00een fric\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce anxietatea \u0219i angoasa se acumuleaz\u0103. Frica creeaz\u0103 un sistem, se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te prin contagiune. Ast\u0103zi, mai mult ca oric\u00e2nd, pare dificil s\u0103 nu fii cople\u0219it. Cea mai frecvent\u0103 reac\u021bie este adoptarea unei atitudini defensive. Astfel, ne \u00eenchidem \u00een noi \u00een\u0219ine \u00een c\u0103utarea unor ie\u0219iri narcisiste sau c\u0103ut\u0103m refugiu \u0219i siguran\u021b\u0103 \u00een identitatea colectiv\u0103 \u0219i \u00een nara\u021biunile ideologice. Am putea numi acest lucru efectul paralizant al fricii. Frica ne blocheaz\u0103, \u00eencetine\u0219te g\u00e2ndirea \u0219i \u00eempiedic\u0103 ac\u021biunea.<\/p>\n

Dar este posibil s\u0103 ie\u0219im din aceast\u0103 dinamic\u0103? Frica poate deveni o for\u021b\u0103 pozitiv\u0103 dac\u0103 este transformat\u0103 \u00een fric\u0103 \u201egenerativ\u0103\u201d. Nu este vorba de a fugi de fric\u0103, ci de a o primi \u0219i de a o transforma \u00eentr-o oportunitate de cre\u0219tere, at\u00e2t personal\u0103, c\u00e2t \u0219i colectiv\u0103. Cunoscutul antropolog francez Marc Aug\u00e9 scrie c\u0103 frica ne poate orbi, dar ne poate \u0219i deschide ochii la ceea ce \u00een mod normal privim f\u0103r\u0103 s\u0103 vedem.<\/p>\n

Evanghelia<\/em>\u00a0ne invit\u0103, de asemenea, s\u0103 reflect\u0103m la acest lucru: \u201eNu v\u0103 teme\u021bi\u201d nu \u00eenseamn\u0103 negarea fricii, ci \u00eenfruntarea ei. Frica nu trebuie evitat\u0103, ci transformat\u0103 \u00eentr-un prilej de cre\u0219tere. Sunt necesare c\u00e2teva ingrediente pentru a reduce puterea fricii asupra noastr\u0103. Primul este comunitatea, solidaritatea cu ceilal\u021bi. Frica poate \u0219i trebuie s\u0103 fie \u00eenfruntat\u0103, ra\u021bionalizat\u0103, traversat\u0103 \u0219i dep\u0103\u0219it\u0103. Dar acest lucru este posibil doar \u201e\u00eempreun\u0103\u201d. Singur, sarcina este prea dificil\u0103. Frica este dep\u0103\u0219it\u0103 \u00eempreun\u0103, prin construirea unor leg\u0103turi de \u00eencredere \u0219i ajutor reciproc. Fraternitatea este antidotul fricii: dac\u0103 \u00eel vedem pe cel\u0103lalt nu ca pe o amenin\u021bare, ci ca pe un frate, perspectiva noastr\u0103 se schimb\u0103 \u0219i lumea devine mai pu\u021bin ostil\u0103.<\/p>\n

Al doilea ingredient este speran\u021ba. \u00cen fa\u021ba culturii fricii, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd suntem oprima\u021bi de anxietate, suntem chema\u021bi s\u0103 r\u0103m\u00e2nem martori ai speran\u021bei. \u201eNu v\u0103 teme\u021bi\u201d nu este un \u00eendemn superficial sau naiv, ci o invita\u021bie de a tr\u0103i cu credin\u021b\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103. Aceasta este o provocare dificil\u0103 care necesit\u0103 perseveren\u021b\u0103. Speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu este o emo\u021bie trec\u0103toare, ci o alegere zilnic\u0103, un exerci\u021biu constant de \u00eencredere \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een umanitate. A persevera \u00een speran\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 a rezista cinismului \u0219i pesimismului \u0219i a \u00eencepe s\u0103 ne g\u00e2ndim la o lume \u00een care oamenii se pot sim\u021bi \u00een siguran\u021b\u0103 nu pentru c\u0103 sunt proteja\u021bi de ziduri, ci pentru c\u0103 sunt imersa\u021bi \u00een rela\u021bii autentice de solidaritate.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103: <\/strong>\u00cen pasajul din profetul Maleahi auzim anun\u021bul unei zile extraordinare \u0219i magnifice. Domnul vine s\u0103 restaureze ceea ce omenirea, \u00een nebunia sa, a denaturat \u0219i a ruinat.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/strong> \u00cen Scrisoarea c\u0103tre Tesaloniceni , Paul le repro\u0219eaz\u0103 celor lene\u0219i: a\u0219teptarea Domnului necesit\u0103 angajament \u0219i efort. Niciun cre\u0219tin nu poate m\u00e2nca p\u00e2ine care nu este rodul muncii sale.<\/p>\n

Evanghelia:<\/strong> Cuvintele lui Isus \u00eei pot descuraja pe cei timizi s\u0103 urmeze un \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor care perspectiva persecu\u021bii. Dar nu trebuie s\u0103 ne temem. El nu ne las\u0103 singuri pe acest drum: \u00eenaintea noastr\u0103 \u0219i pentru noi, el a mers pe calea crucii. Certitudinea \u00eenvierii sale ne stimuleaz\u0103 s\u0103 persever\u0103m.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen epilogul Vechiului Testament, profetul Maleahi este confruntat cu problema \u00eendoielii \u0219i descuraj\u0103rii poporului lui Israel, care pune la \u00eendoial\u0103 dreptatea lui Dumnezeu: constatarea dezam\u0103git\u0103 a realit\u0103\u021bii sociale \u00eei determin\u0103 pe membrii comunit\u0103\u021bii s\u0103 considere c\u0103 \u201eferici\u021bi sunt cei m\u00e2ndri, care fac r\u0103ul, dar se \u00eenmul\u021besc \u0219i, de\u0219i \u00eel provoac\u0103 pe Dumnezeu, r\u0103m\u00e2n nepedepsi\u021bi\u201d (Ml<\/em>\u00a03:15). \u00centruc\u00e2t fidelitatea fa\u021b\u0103 de Legea Domnului nu este r\u0103spl\u0103tit\u0103 \u0219i nu aduce niciun beneficiu, \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti apar ne\u00eencrederea \u0219i scepticismul fa\u021b\u0103 de dreptatea al c\u0103rei garant este Dumnezeu. \u00cen fa\u021ba \u00eentreb\u0103rii puse de \u201ecei care se tem \u0219i onoreaz\u0103 numele s\u0103u\u201d (v. 16), cu privire la r\u0103sp\u00e2ndirea scandaloas\u0103 a r\u0103ului, Dumnezeu r\u0103spunde prin intermediul profetului. Domnul perspectiveaz\u0103 c\u0103 credincio\u0219ii s\u0103i vor deveni \u201eproprietatea sa deosebit\u0103\u201d, metafor\u0103 a alegerii poporului (Ex<\/em>\u00a019:5;\u00a0Deut<\/em>\u00a07:6; 14:2; 26:18;\u00a0Ps<\/em>\u00a0134:4); acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla \u00eentr-o \u201esingur\u0103 zi\u201d; este ziua Domnului, momentul interven\u021biei sale finale care va ar\u0103ta \u201ediferen\u021ba dintre cei drep\u021bi \u0219i cei r\u0103i, dintre cei care \u00eel folosesc pe Dumnezeu \u0219i cei care nu\u201d (v. 18). Ziua Domnului este un moment al judec\u0103\u021bii de condamnare pentru cei r\u0103i; venirea sa este comparat\u0103 cu focul unui cuptor care va arde inexorabil \u201epe to\u021bi cei m\u00e2ndri \u0219i pe to\u021bi cei care comit nedreptate\u201d. Cei neevlavio\u0219i vor fi ar\u0219i complet, ca paiele (Ex<\/em>\u00a015:7;\u00a0Is<\/em>\u00a05:24; 47:14;\u00a0Gen<\/em>\u00a02:5;\u00a0Obad<\/em>\u00a018;\u00a0Na<\/em>\u00a01:10), iar din ei nu va r\u0103m\u00e2ne \u201enici r\u0103d\u0103cin\u0103, nici l\u0103star\u201d (v. 19). Aceasta este consecin\u021ba m\u00e2niei Domnului (Is<\/em>\u00a030:27, 33; 42:25;\u00a0Ier\u00a0<\/em>4:4; 7:20). Oracolul se \u00eencheie cu un accent pe condi\u021bia celor drep\u021bi. Pentru ei soarta va fi splendid\u0103: pentru ei \u201esoarele drept\u0103\u021bii va r\u0103s\u0103ri cu raze binef\u0103c\u0103toare\u201d (Is<\/em>\u00a060:19-20). Mesajul lui Maleahi este, prin urmare, unul al speran\u021bei: Dumnezeu dore\u0219te m\u00e2ntuirea tuturor credincio\u0219ilor. Pentru noi, cre\u0219tinii, lumina m\u00e2ntuirii lui Dumnezeu a venit cu Isus (Lc<\/em>\u00a01:78-79;\u00a02Pt\u00a0<\/em>1:19).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 parte final\u0103 a celei\u00a0de-a doua<\/em>\u00a0Epistole<\/em>\u00a0c\u0103tre<\/em>\u00a0Tesaloniceni<\/em>, Paul \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe cre\u0219tinii din Tesalonic s\u0103 se comporte irepro\u0219abil \u0219i demn de voca\u021bia pe care au primit-o. Destinatarii trebuie s\u0103 \u00eei ia pe predicatorii Evangheliei drept \u201emodel\u201d etic. Ideea a fost tratat\u0103 de Paul \u00een scrisorile anterioare (1Tes<\/em>\u00a01:6-7; 2:14). Apostolul exprim\u0103 con\u0219tientizarea faptului c\u0103 vestirea Evangheliei prinde r\u0103d\u0103cini dac\u0103 vestitorul tr\u0103ie\u0219te ceea ce spune, dac\u0103 mesajul transpare din existen\u021ba concret\u0103 a mesagerului. Transparen\u021ba trebuie s\u0103 fie condi\u021bia prealabil\u0103 a vie\u021bii cre\u0219tinilor: altruismului \u0219i gratuit\u0103\u021bii con\u021binutului Evangheliei m\u00e2ntuirii trebuie s\u0103 \u00eei corespund\u0103 h\u0103rnicia \u0219i deta\u0219area de posesiuni.<\/p>\n

Modelul<\/em><\/strong>\u00a0de h\u0103rnicie.<\/em><\/strong>\u00a0Problema care se afl\u0103 \u00een centrul aten\u021biei lui Paul este ducerea unei existen\u021be dezordonate \u0219i lene\u0219e de c\u0103tre unii dintre cei boteza\u021bi (2Tes<\/em>\u00a03:6). Ace\u0219tia, de fapt, deciseser\u0103 s\u0103 nu munceasc\u0103 fie din cauza a\u0219tept\u0103rii unei\u00a0parusii<\/em>\u00a0iminente (cf.<\/em>\u00a02:1-2), fie din cauza dispre\u021bului pentru munca manual\u0103, tipic mediului cultural greco-roman. Paul nu a tr\u0103it \u00een lene, ci a muncit \u00een Tesalonic \u201ecu trud\u0103 \u0219i efort zi \u0219i noapte, ca s\u0103 nu fie o povar\u0103 pentru niciunul dintre voi\u201d (v. 8). Acest comportament este motivat nu de lipsa dreptului misionarului de a primi subzisten\u021b\u0103 din partea comunit\u0103\u021bii, ci de nevoia de a oferi un \u201eexemplu\u201d credincio\u0219ilor; conceptul de \u00abimita\u021bie\u00bb, exprimat prin verbul\u00a0mime\u00eesthai<\/em>, serve\u0219te drept cadru (vv. 7.9) pentru \u00eendemnul paulin \u0219i este \u00eent\u0103rit de prezen\u021ba, \u00een v. 9, a substantivului \u201emodel\u201d (t\u00fdpos<\/em>). \u00cen v. 9, Paul afirm\u0103 c\u0103 predicatorul misionar ar avea un \u201edrept\u201d (exus\u00eda<\/em>) la \u00eentre\u021binere financiar\u0103 din partea comunit\u0103\u021bii, dar a \u0219i renun\u021bat la aceast\u0103 prerogativ\u0103, a\u0219a cum expliciteaz\u0103 \u0219i \u00een\u00a01Cor <\/em>9:3-18, conform practicii misionare cre\u0219tine str\u0103vechi reg\u0103site \u00een\u00a0Mt<\/em>\u00a010:10. Cre\u0219tinul trebuie s\u0103 fie dispus s\u0103 renun\u021be la un drept din iubire, astfel \u00eenc\u00e2t gratuitatea mesajului evanghelic s\u0103 devin\u0103 evident\u0103.<\/p>\n

Lenea, tr\u0103dare a Evangheliei.<\/em><\/strong>\u00a0Prin urmare, Paul insist\u0103, \u00een vv. 10-12, asupra necesit\u0103\u021bii \u201emuncii\u201d. El reafirm\u0103 valoarea unei \u201eporunci\u201d (acesta este sensul verbului\u00a0parangh\u00e9llein<\/em>) pe care o d\u0103duse \u0219i \u00een trecut tesalonicenilor: \u201ecine nu vrea s\u0103 munceasc\u0103, nici s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce\u201d (v. 10). Caracterul imperativ al poruncii apostolului deriv\u0103 din pericolul cu care se confrunt\u0103 cei care lenevesc, care exploateaz\u0103 munca altora \u0219i constituie o amenin\u021bare pentru \u00eentreaga comunitate cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

De fapt, \u00eendemnul paulin are loc \u201e\u00een Domnul Isus Cristos\u201d (v. 12), ca \u0219i cum porunca de a munci pentru a se \u00eentre\u021bine ar veni direct de la Isus. Acest fundament hristologic al ordinului imperativ \u00eei face ecou celui al \u00eendemnului ini\u021bial din v. 6 (\u201eFra\u021bilor, \u00een numele Domnului nostru Isus Cristos, v\u0103 poruncim…\u201d), form\u00e2nd astfel o includere. Pericolul reprezentat de prezen\u021ba lene\u0219ilor \u00een comunitate este tr\u0103darea Evangheliei lui Isus; aceasta duce la apostazia indivizilor \u0219i la otr\u0103virea \u00eentregului trup al lui Cristos, care este Biserica, care ar fi lipsit\u0103 de puterea sa evanghelizatoare.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Contextul.<\/em><\/strong> Lectura de ast\u0103zi ne ofer\u0103 prima parte a \u201ediscursului escatologic\u201d (Lc<\/em>\u00a021:5-36), ultima \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a lui Isus \u00eenainte de patimile sale (22-23). Contextul narativ este templul din Ierusalim. \u00cen timp ce Matei \u0219i Marcu plaseaz\u0103 discursul escatologic \u00een afara ora\u0219ului sf\u00e2nt, pe Muntele M\u0103slinilor (Mt<\/em>\u00a024:3;\u00a0Mc<\/em> 13:3), Luca \u00eel situeaz\u0103 chiar \u00een interiorul templului. \u00cen cea de-a treia Evanghelie, atunci c\u00e2nd Isus intr\u0103 \u00een Ierusalim (19:45), el r\u0103m\u00e2ne constant \u00een sanctuar. Cele dou\u0103 rezumate care \u00eencadreaz\u0103 activitatea lui Isus \u00een templu (19:47-48; 21:37-38) afirm\u0103 c\u0103 el \u201e\u00eenv\u0103\u021ba\u201d \u00een mod continuu. Interesul lui Luca pentru sanctuarul din Ierusalim \u00eencepe cu expulzarea v\u00e2nz\u0103torilor de animale, acuza\u021bi c\u0103 au f\u0103cut din casa lui Dumnezeu \u201eo pe\u0219ter\u0103 de ho\u021bi\u201d (19:45-46). \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus inten\u021bioneaz\u0103 astfel s\u0103 ofere o nou\u0103 orientare poporului, \u00een cel mai sf\u00e2nt loc al iudaismului, cu privire la Dumnezeu, la sine \u0219i la cult. Acesta este ultimul prilej pentru popor de a se converti \u0219i de a pune \u00een aplicare voin\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n

Dincolo<\/em><\/strong>\u00a0de<\/em><\/strong>\u00a0suprafa\u021b\u0103.<\/em><\/strong>\u00a0Discursul lui Isus \u00ee\u0219i are originea \u00eentr-o considera\u021bie referitoare la \u201eunii\u201d; este vorba de persoane care frecventau templul, \u00eenclinate s\u0103 admire frumuse\u021bea cl\u0103dirii \u0219i splendoarea darurilor sale, asemenea adoratorilor lumii p\u0103g\u00e2ne (v. 5). \u00cen fa\u021ba acestei considera\u021bii menite s\u0103 exalte exterioritatea \u00een locul interiorit\u0103\u021bii, aparen\u021ba de religiozitate \u00een locul credin\u021bei substan\u021biale, Isus declar\u0103 c\u0103 acest splendid sanctuar va fi complet distrus (v. 6). Introducerea \u201evor veni zile\u201d aminte\u0219te de stilul oracolelor de os\u00e2nd\u0103 din Vechiul Testament (Is<\/em>\u00a039:6;\u00a0Ier<\/em>\u00a07:32; 31:31 etc.). Prin aceast\u0103 sintagm\u0103, Isus nu face aluzie la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor, ci la istorie, adic\u0103 la timpul care \u00eencepe de la \u00eenvierea sa \u0219i ajunge la\u00a0parusia<\/em>\u00a0sa; acesta este timpul nostru. Aceast\u0103 interpretare este coroborat\u0103 de utilizarea, \u00een\u00a0Lc<\/em>\u00a05,35, a construc\u021biei \u201evor veni zile\u201d, pentru a conota momentul absen\u021bei \u201eMirelui\u201d, c\u00e2nd practica postului devine adecvat\u0103. La declara\u021bia categoric\u0103 a lui Isus cu privire la distrugerea templului, trec\u0103torii \u00eel \u00eentreab\u0103 pe \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor (ucenicii din Evanghelia a III-a nu se refer\u0103 la el ca la \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103tor\u201d) despre vremurile \u0219i semnele distrugerii finale (v. 7).<\/p>\n

Semnele<\/em><\/strong>\u00a0sf\u00e2r\u0219itului.<\/em><\/strong>\u00a0Isus \u00ee\u0219i \u00eencepe discursul cu un avertisment: “Lua\u021bi seama s\u0103 nu fi\u021bi \u00een\u0219ela\u021bi. Mul\u021bi profe\u021bi fal\u0219i vor pronun\u021ba oracole false despre sf\u00e2r\u0219itul lumii \u0219i semnele sale iminente, pretinz\u00e2nd c\u0103 vorbesc \u00een numele lui Dumnezeu: s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut (Ier\u00a0<\/em>14:14-16) \u0219i se va \u00eent\u00e2mpla \u0219i dup\u0103 \u00eenvierea lui Isus (1In<\/em>\u00a02:18). Nu trebuie s\u0103 le urm\u0103m! (v. 8). Ucenicii nu trebuie s\u0103 se team\u0103 (2Tes<\/em>\u00a02:2) nici m\u0103car de r\u0103zboaie \u0219i revolu\u021bii, pentru c\u0103 acestea sunt evenimente care se datoreaz\u0103, din p\u0103cate, unor alegeri inumane care traverseaz\u0103 cursul istoriei; ele nu sunt \u00eens\u0103 preludiul \u201esf\u00e2r\u0219itului\u201d (v. 9). Pe l\u00e2ng\u0103 r\u0103zboaie, istoria este punctat\u0103 de cataclisme \u0219i dezastre (\u201ecutremure, foamete, cium\u0103\u201d) \u0219i semne cosmice; limbajul folosit aici este apocaliptic: aceste semne prefa\u021beaz\u0103 un sf\u00e2r\u0219it al lumii care nu este \u00eens\u0103 iminent (vv. 10-11).<\/p>\n

Persecu\u021bie<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0m\u0103rturie.<\/em><\/strong>\u00a0Interesul principal al lui Isus Lucan este s\u0103 le indice discipolilor comportamentul adecvat pentru venirea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u00een timpul istoriei: sarcina credincio\u0219ilor \u00een Cristos este \u201em\u0103rturia\u201d iubirii lui Dumnezeu manifestat\u0103 prin misiunea lui Isus, misiune care culmineaz\u0103 cu moartea \u0219i \u00eenvierea sa (Fap<\/em>\u00a01:8). Ucenicii sunt chema\u021bi s\u0103 continue misiunea m\u00e2ntuitoare a lui Isus \u00een perioada postpascal\u0103, cu ajutorul Duhului Sf\u00e2nt. \u00cen timp ce \u00ee\u0219i \u00eendeplinesc misiunea, membrii bisericii vor fi persecuta\u021bi \u0219i \u00eentemni\u021ba\u021bi; ei vor fi adu\u0219i \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor politice, a regilor \u0219i a guvernatorilor, \u201edin cauza numelui\u201d lui Isus (v. 12). Persecu\u021bia face parte din \u201em\u0103rturia\u201d dat\u0103 lui Isus, deoarece ucenicii \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i soart\u0103 ca \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul. Persecu\u021bia pare s\u0103 fie testul de turnesol al autenticit\u0103\u021bii \u201em\u0103rturiei\u201d cre\u0219tinilor (v. 13). Isus indic\u0103, de asemenea, modalitatea de r\u0103spuns care trebuie dat\u0103 denigratorilor violen\u021bi ai ucenicilor: ace\u0219tia din urm\u0103 nu trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i preg\u0103teasc\u0103 \u201eap\u0103rarea\u201d ca \u0219i cum ar fi buni avoca\u021bi care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eei conving\u0103 pe acuzatori cu argumente retorice adecvate (v. 14); de fapt, Isus asigur\u0103 c\u0103 El \u00eensu\u0219i va inspira cuvintele credincio\u0219ilor supu\u0219i h\u0103r\u021buirii \u0219i acuza\u021biilor (\u201eEu v\u0103 voi da cuv\u00e2nt \u0219i \u00een\u021belepciune\u201d). Cristos cel \u00eenviat \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te pe ucenicii s\u0103i \u00een evanghelizarea lor \u0219i se identific\u0103 cu ei, a\u0219a cum experimenteaz\u0103 Paul pe drumul Damascului (Fap\u00a0<\/em>9:5).<\/p>\n

Cre\u0219tinul, un<\/em><\/strong>\u00a0semn<\/em><\/strong>\u00a0al<\/em><\/strong>\u00a0diviziunii<\/em><\/strong>. Dac\u0103 Cel \u00cenviat \u00ee\u0219i conduce Biserica, credincio\u0219ii nu trebuie s\u0103 aib\u0103 de ce s\u0103 se team\u0103, deoarece adversarii lor \u201enu vor putea rezista (anthist\u00e1nai<\/em>:\u00a0Fap<\/em>\u00a06,10) sau s\u0103 se opun\u0103 (antil\u00e9ghein<\/em>:\u00a0Lc<\/em>\u00a02,34; 20,27;\u00a0Fap<\/em>\u00a04,15; 13,45; 28,19.22)\u201d. Aversiunea la care vor fi supu\u0219i ucenicii \u00een cursul istoriei nu vine doar din partea celor din afar\u0103, cum ar fi comunitatea iudaic\u0103 \u0219i exponen\u021bii lumii greco-romane, ci \u0219i din partea persoanelor din cercul lor apropiat, \u201ep\u0103rin\u021bi, fra\u021bi, rude \u0219i prieteni\u201d. Ei \u00eei vor \u201epreda\u201d autorit\u0103\u021bilor, iar unii discipoli \u201evor fi uci\u0219i\u201d (v. 16). Comunitatea lui Luca este con\u0219tient\u0103 de caracterul perturbator al mesajului lui Isus; acesta provoac\u0103 o ruptur\u0103 social\u0103 \u0219i familial\u0103 pe care Isus o prezisese deja \u00een\u00a0Lc<\/em>\u00a012:52-53. Diferen\u021ba cre\u0219tinilor fa\u021b\u0103 de restul societ\u0103\u021bii, la nivel religios \u0219i etic, are consecin\u021be dramatice: \u201eve\u021bi fi ur\u00e2\u021bi de toat\u0103 lumea din cauza numelui meu\u201d (v. 17). Aceast\u0103 situa\u021bie de ostilitate social\u0103 face parte din statutul identitar al cre\u0219tinului. Paradoxal, \u00eens\u0103, aceast\u0103 respingere \u0219i acest ostracism la care sunt supu\u0219i cei boteza\u021bi \u00een numele lui Isus este un semn al bun\u0103t\u0103\u021bii alegerii lor de via\u021b\u0103, deoarece duce la \u201efericire\u201d (cf. Lc\u00a0<\/em>6,22).<\/p>\n

A \u0219ti s\u0103<\/em><\/strong>\u00a0perseverezi.<\/em><\/strong>\u00a0Comuniunea existen\u021bial\u0103 cu \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul (cf<\/em>. 6,40) implic\u0103 participarea la misterul m\u00e2ntuitor al r\u0103stignirii \u0219i \u00eenvierii sale. Acesta este motivul pentru care concluzia discursului escatologic al lui Isus r\u0103stoarn\u0103 negativitatea persecu\u021biei suferite: \u201edar nici un fir de p\u0103r de pe capul vostru nu se va pierde\u201d (v. 18). Experien\u021ba \u00eenvierii lui Isus reverbereaz\u0103 cu cea a discipolilor s\u0103i. Isus le insufl\u0103 ucenicilor o speran\u021b\u0103 definitiv\u0103, ar\u0103t\u00e2ndu-le calea de urmat: \u201eprin perseveren\u021ba voastr\u0103 v\u0103 ve\u021bi m\u00eentui via\u021ba\u201d (v. 19). Perseveren\u021ba (hypomon\u00ea<\/em>) este rezilien\u021ba, capacitatea de a str\u00e2nge din din\u021bi \u0219i de a \u00eendura dificult\u0103\u021bile f\u0103r\u0103 a ceda \u00een fa\u021ba atrac\u021biei conformismului social. Celor care persevereaz\u0103 le apar\u021bine \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu; ei corespund, \u00een explica\u021bia parabolei semin\u021bei sem\u0103nate pe p\u0103m\u00e2nt (Lc\u00a0<\/em>8,9-18), p\u0103m\u00e2ntului bun pe care cade s\u0103m\u00e2n\u021ba Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, \u201ecelor care, dup\u0103 ce au auzit Cuv\u00e2ntul cu inim\u0103 bun\u0103 \u0219i \u00eentreag\u0103, \u00eel p\u0103zesc \u0219i aduc road\u0103 cu perseveren\u021b\u0103\u201d (8,15).<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 571-572\/ octombrie-noiembrie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Judecata de apoi,<\/em> M\u0103n\u0103stirea Vorone\u021b<\/p>\n

Hits: 42<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXXIII-A DE PESTE AN 16 NOIEMBRIE 2025\u00a0 A\u0218TEPTAREA CORECT\u0102 A SF\u00c2R\u0218ITULUI \u00cen fa\u021ba prezen\u021bei continue a lucr\u0103torilor nelegiuirii \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":43372,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43371"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43371"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43371\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43373,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43371\/revisions\/43373"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/43372"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}