{"id":43303,"date":"2025-11-08T18:06:43","date_gmt":"2025-11-08T15:06:43","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=43303"},"modified":"2025-11-09T01:11:42","modified_gmt":"2025-11-08T22:11:42","slug":"cristos-si-biserica-sunt-adevaratul-templu-al-lui-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-xxxii-a-de-peste-an-sfintirea-bazilicii-din-lateran","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/11\/08\/cristos-si-biserica-sunt-adevaratul-templu-al-lui-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-xxxii-a-de-peste-an-sfintirea-bazilicii-din-lateran\/","title":{"rendered":"\u201eCristos \u0219i Biserica sunt adev\u0103ratul templu al lui Dumnezeu\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXXII-a de peste an – Sfin\u021birea Bazilicii din Lateran"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XXXII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

SFIN\u021aIREA BAZILICII DIN LATERAN<\/em><\/strong><\/p>\n

9 NOIEMBRIE 2025<\/strong><\/p>\n

CRISTOS \u0218I BISERICA SUNT ADEV\u0102RATUL TEMPLU AL LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 \u00een lumea antic\u0103 templul era pentru toate popoarele re\u0219edin\u021ba zeit\u0103\u021bii de la care proveneau binecuv\u00e2nt\u0103rile, Isus a adus o \u00eenlocuire definitiv\u0103: sfin\u021benia \u0219i m\u00e2ntuirea care decurge din ea nu provin din prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00eentr-o cl\u0103dire, ci din persoana Sa. Isus este adev\u0103ratul templu prin care Domnul ne comunic\u0103 milostivirea Sa. Imaginea din Vechiul Testament a suflului de via\u021b\u0103 care vine din sanctuarul din Ierusalim (prima lectur\u0103<\/strong>) este transformat\u0103 de Isus: adev\u0103rata via\u021b\u0103 pentru fiin\u021bele umane vine din comuniunea cu El, M\u00e2ntuitorul r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat din mor\u021bi (Evanghelia<\/strong>). Isus devine astfel piatra vie pe care se ridic\u0103 \u0219i se dezvolt\u0103 templul care este poporul s\u0103u, Biserica. Isus este singura temelie a acelui templu care este fiecare dintre noi, locuit de Duhul Sf\u00e2nt (a doua lectur\u0103<\/strong>).<\/p>\n

UN NOU TEMPLU \u0218I UN NOU CULT<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

\u00cen acea zi, Isuse, \u00een curtea Templului, nu ai ezitat s\u0103-\u021bi ar\u0103\u021bi latura violent\u0103: ai f\u0103cut un bici din fr\u00e2nghii \u0219i l-ai folosit pentru a alunga negustorii \u0219i animalele lor, ai aruncat pe jos monedele schimb\u0103torilor de bani \u0219i le-ai r\u0103sturnat mesele. Am putea fi tenta\u021bi s\u0103 credem c\u0103 \u0219i tu, pentru o dat\u0103, \u021bi-ai pierdut r\u0103bdarea, a\u0219a cum ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea nou\u0103, \u0219i te-ai l\u0103sat purtat de m\u00e2nie.<\/p>\n

\u00a0Dar dac\u0103 citim cu aten\u021bie relatarea, ne d\u0103m seama c\u0103 nu m\u00e2nia te mi\u0219c\u0103, ci iubirea. Da, ac\u021biunea ta este dictat\u0103 de iubire, o iubire f\u0103r\u0103 margini pentru Tat\u0103l, pentru ceea ce El ofer\u0103 oamenilor, pentru rela\u021bia pe care vrea s\u0103 o stabileasc\u0103 cu ei. De aceea nu po\u021bi tolera pe nimeni care, pentru profit, \u00ee\u0219i p\u00e2ng\u0103re\u0219te chipul, cultiv\u0103 ne\u00een\u021belegerile, permite oamenilor s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Dumnezeu este de v\u00e2nzare \u0219i poate fi cump\u0103rat cu o jertf\u0103 sau o ofrand\u0103.<\/p>\n

\u00cen acea zi, pe esplanada Templului, ai vrut s\u0103 aperi bunul nume al lui Dumnezeu, gratuitatea iubirii sale, m\u0103re\u021bia milostivirii sale \u0219i, neav\u00e2nd alt\u0103 alegere, a trebuit s\u0103 ar\u0103\u021bi c\u0103 comer\u021bul care se f\u0103cea acolo nu avea nimic de-a face cu el.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 ai prezentat marea veste: noul \u0219i adev\u0103ratul Templu care e\u0219ti tu \u00eensu\u021bi. Da, pentru c\u0103 prin tine \u0219i numai prin tine putem avea o rela\u021bie cu Dumnezeu. Prin Cuv\u00e2ntul t\u0103u, care elibereaz\u0103 chipul lui Dumnezeu de toate m\u0103\u0219tile pe care oamenii, din diverse motive, i le-au pus. Prin gesturile tale, care reveleaz\u0103 bun\u0103tatea lui, tandre\u021bea lui, disponibilitatea lui de a ierta. Prin trupul t\u0103u, via\u021ba ta oferit\u0103 pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103. De fapt, tocmai trupul t\u0103u, d\u0103ruit \u00een \u00eentregime, r\u0103stignit pe cruce, dar \u0219i \u00eenviat \u0219i plin de slav\u0103, devine noul Templu prin care Dumnezeu ajunge la to\u021bi.<\/p>\n

\u0218i \u00een tine tr\u0103im o nou\u0103 \u00eenchinare care nu se supune parametrilor \u0219i imagina\u021biei omenirii, ci este conform\u0103 cu inima lui Dumnezeu.<\/p>\n

Un cult care nu se mul\u021bume\u0219te s\u0103 se exprime \u00eentr-un spa\u021biu sacru, ci cuprinde \u00eentreaga existen\u021b\u0103, f\u0103c\u00e2nd-o un semn viu de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i ascultare \u00een credin\u021b\u0103.<\/p>\n

Un cult care nu caut\u0103 s\u0103-L supun\u0103 pe Dumnezeu propriilor sale cerin\u021be, ci se angajeaz\u0103 s\u0103 realizeze planul s\u0103u de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

Un cult care, prin cuvintele \u0219i gesturile celebr\u0103rilor, se refer\u0103 la via\u021ba de fiecare zi, la deciziile importante, la atitudinile care o caracterizeaz\u0103.<\/p>\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong><\/p>\n

LOCUL CELEBR\u0102RII<\/strong><\/p>\n

de <\/em>Roberta Laurita<\/em><\/p>\n

\u00cenc\u0103 din antichitate, comunit\u0103\u021bile care sim\u021beau nevoia s\u0103 se conecteze cu Dumnezeul lor c\u0103utau un loc separat de uzul comun, unde El s\u0103 se poat\u0103 face prezent. Acel loc, care era \u00een mod evident delimitat (sancitus<\/em>), devenea astfel \u201esf\u00e2nt\u201d (sanctus<\/em>) \u0219i era destinat s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 imaginea zeului, s\u0103 fie casa Lui.<\/p>\n

Odat\u0103 construit\u0103, aceast\u0103 cl\u0103dire era \u201ededicat\u0103\u201d, adic\u0103 donat\u0103 ca proprietate zeit\u0103\u021bii. Nu lipsesc descrierile ceremoniilor solemne care \u00eenso\u021beau acest gest. \u00cen lumea p\u0103g\u00e2n\u0103, aceste ceremonii erau oficiate de un magistrat, asistat de pontifi, care recitau sau sugerau cuvintele cu care se \u00eencheia \u201econsacrarea\u201d templului \u0219i acesta era scos din domeniul profan.<\/p>\n

    \n
  1. Noutatea cre\u0219tin\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Lumea \u00een care a ap\u0103rut cre\u0219tinismul \u00een primul secol d.Cr. era o lume religioas\u0103, pres\u0103rat\u0103 cu temple dedicate unei mari variet\u0103\u021bi de zeit\u0103\u021bi. Cei care au construit Imperiul Roman nu au ezitat s\u0103 pun\u0103 al\u0103turi de propriii lor zei pe cei ai popoarelor pe care le-au cucerit treptat, precum \u0219i noi forme religioase. Unele culte, precum cel al lui Mithras, au c\u00e2\u0219tigat o popularitate larg\u0103 \u00een r\u00e2ndul legiunilor.<\/p>\n

    Dar discipolii lui Isus, \u00een mod ciudat, nu s-au bucurat de acela\u0219i tratament. Religia lor a devenit cur\u00e2nd o \u201ereligie ilicit\u0103\u201d care a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 trei secole de persecu\u021bii teribile. De ce?<\/p>\n

    Pentru c\u0103 nu se \u00eencadra u\u0219or \u00een cadrul religiilor vremii. Faptul c\u0103 Isus din Nazaret a murit pe cruce a avut o pondere considerabil\u0103. Cum putea fi trecut\u0103 cu vederea o astfel de enormitate? Cel care era recunoscut ca Domnul, Fiul lui Dumnezeu, suferise pedeapsa rezervat\u0103 sclavilor \u0219i rebelilor. Cornelius Frontonus (176) subliniaz\u0103 acest lucru \u00een\u00a0Discursul \u00eempotriva<\/em>\u00a0cre\u0219tinilor<\/em>.<\/p>\n

    De parc\u0103 acest lucru nu ar fi fost suficient, adep\u021bii s\u0103i nu construiesc temple, locuri sacre de cult, ca ceilal\u021bi, \u0219i nici nu practic\u0103 ritualul fundamental al oric\u0103rui cult, \u0219i anume sacrificiul: \u201eDe ce\u201d, \u00eentreab\u0103 p\u0103g\u00e2nul Celsus (sec. II), \u201evoi, cre\u0219tinii, nu ave\u021bi nici altare, nici statui, nici temple?\u201d (Origen,\u00a0\u00cempotriva<\/em>\u00a0lui Celsus<\/em>\u00a08:17). De aici provine acuza\u021bia de \u201eateism\u201d, atestat\u0103 de Iustin, Atenagora \u0219i Tatian. Cre\u0219tinii \u00ee\u0219i celebreaz\u0103 riturile \u00een casele lor, aproape \u00een secret. Acest lucru treze\u0219te inevitabil cele mai ciudate suspiciuni. De ce nu recurg la aparatul care a fost codificat de alte culte? Un loc sacru (fanum<\/em>), circumscris, locuit de simulacrul zeit\u0103\u021bii \u0219i, prin urmare, separat de orice altceva, zona profan\u0103 \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 via\u021ba de zi cu zi. \u0218i apoi erau preo\u021bii \u00eens\u0103rcina\u021bi cu asistarea la sacrificarea animalelor, efectuat\u0103 \u00een cinstea zeit\u0103\u021bii. Mult mai t\u00e2rziu, Leon cel Mare, urm\u00e2nd exemplul\u00a0Scrisorii<\/em>\u00a0c\u0103tre<\/em>\u00a0Evrei<\/em>, nu va ezita s\u0103 lege toate acestea de faptul c\u0103 Isus a vrut s\u0103-\u0219i ofere sacrificiul (adic\u0103 moartea \u0219i \u00eenvierea) \u00een afara ora\u0219ului, \u00een afara templului. Ca \u0219i cum ar fi vrut s\u0103 arate, spune el, c\u0103 ritualul sacrificiilor antice a fost abrogat, c\u0103 o nou\u0103 victim\u0103 era acum sacrificat\u0103 pe un nou altar \u0219i c\u0103 crucea lui Cristos devenea altarul nu al Templului, ci al lumii (Predica 59<\/em>,\u00a0De Passione<\/em>).<\/p>\n

      \n
    1. Locul de adunare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      De fapt, liturghia cre\u0219tin\u0103 se afl\u0103 \u00een afara modelelor preexistente: un mediu modest, absen\u021ba preo\u021bilor, a victimelor \u0219i a sacrificiilor reale. \u201eNu avem nici temple, nici altare\u201d, afirm\u0103 cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 Minucius Felix (Ottavio<\/em>\u00a032.1), f\u0103c\u00e2nd eco lui Tertulian (De<\/em>\u00a0spectaculis<\/em>\u00a013.4).<\/p>\n

      Chiar \u0219i c\u00e2nd au fost construite primele biserici, un lucru a r\u0103mas foarte clar: nu locul \u00eei face pe cre\u0219tini sfin\u021bi, ci exact opusul: adunarea celor boteza\u021bi (biserica \u00een carne \u0219i oase) este cea care face locul (cl\u0103direa bisericii) sf\u00e2nt. Aceasta este perspectiva din Prima Epistol\u0103 a lui Petru: Veni\u021bi la Cristos, piatra vie, respins\u0103 de oameni, dar aleas\u0103 \u0219i pre\u021bioas\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu, \u0219i voi ve\u021bi fi zidi\u021bi \u00eentr-o cas\u0103 spiritual\u0103, o preo\u021bie sf\u00e2nt\u0103, pentru a aduce jertfe spirituale pl\u0103cute lui Dumnezeu prin Isus Cristos. [\u2026] Voi sunte\u021bi un neam ales, o preo\u021bie regal\u0103, o na\u021biune sf\u00e2nt\u0103, un popor pe care Dumnezeu l-a dob\u00e2ndit pentru a vesti lucr\u0103rile minunate pe care le-a f\u0103cut<\/em> (2:4-5, 9).<\/p>\n

      Prin urmare, credincio\u0219ii sunt pietre vii, a\u0219a cum Cristos este o piatr\u0103 vie. Cu aceast\u0103 diferen\u021b\u0103, \u00eens\u0103: ei sunt astfel prin El. Casa cre\u0219tinilor este un templu, deoarece este alc\u0103tuit\u0103 din fiin\u021be consacrate care aduc jertfe spirituale cu \u00eentreaga lor via\u021b\u0103.<\/p>\n

      Templul \u0219i jertfele sunt spirituale, deoarece corespund naturii lui Dumnezeu. Prin urmare, cultul nu este doar o chestiune de ritualuri: discipolii lui Isus \u00eel laud\u0103 pe Dumnezeu cu \u00eentreaga lor existen\u021b\u0103. S\u0103rb\u0103torile hr\u0103nesc \u0219i sus\u021bin credin\u021ba credincio\u0219ilor, dar ace\u0219tia trebuie s\u0103 dea m\u0103rturie cu \u00eentreaga lor via\u021b\u0103.<\/p>\n

      Atitudinea care inspir\u0103 celebr\u0103rile este, de asemenea, diferit\u0103: nu este vorba de a ob\u021bine o anumit\u0103 bun\u0103voin\u021b\u0103 din partea zeit\u0103\u021bii prin sacrificii \u0219i ofrande. Cre\u0219tinii \u0219tiu c\u0103 Dumnezeu i-a iubit chiar \u00eenainte ca ei s\u0103 poat\u0103 r\u0103spunde la aceast\u0103 iubire. Astfel, rela\u021bia lor cu Dumnezeu se bazeaz\u0103 pe \u201eEuharistie\u201d, pe mul\u021bumire. \u0218i este inspirat\u0103 de \u00eencredere \u0219i siguran\u021b\u0103: Rug\u0103ciunea Domnului nu are nimic din schimbul comercial (\u201e\u00ce\u021bi dau ceva pentru a primi altceva \u00een schimb\u201d). Cei care se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre Dumnezeu au at\u00e2ta \u00eencredere \u00een El \u00eenc\u00e2t spun c\u0103 sunt dispu\u0219i de la \u00eenceput s\u0103 \u201e\u00eei fac\u0103 voia\u201d \u0219i abia apoi s\u0103-i adreseze cereri (p\u00e2ine, iertare, sprijin \u00een lupta \u00eempotriva r\u0103ului).<\/p>\n

      Orice ritual este astfel smuls dintr-o deriv\u0103 magic\u0103 (simpla executare \u0219i repetare a aceluia\u0219i gest) prin proclamarea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, care confer\u0103 celebr\u0103rii un sens particular de fiecare dat\u0103.<\/p>\n

        \n
      1. Relevan\u021ba acestei s\u0103rb\u0103toare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        \u00cen acest moment, se pune o \u00eentrebare: cre\u0219tinii de ast\u0103zi, care particip\u0103 la Euharistia duminical\u0103, sunt con\u0219tien\u021bi de toate acestea? Percep ei ceea ce caracterizeaz\u0103 cultul cre\u0219tin \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, originalitatea rela\u021biei lor cu Dumnezeu? Sau, \u00een termeni concre\u021bi, se refer\u0103 ei la cadrul religiilor p\u0103g\u00e2ne \u0219i \u00ee\u0219i plaseaz\u0103 rela\u021bia cu Dumnezeu \u00een cadrul acestuia?<\/p>\n

        Distrugerea Templului din Ierusalim de c\u0103tre legiunile romane conduse de Titus a fost un adev\u0103rat \u0219oc pentru \u00eentreg iudaismul \u0219i a dus la dispari\u021bia clasei preo\u021be\u0219ti. \u0218i totu\u0219i, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 \u0219i ast\u0103zi cei care sunt \u201enostalgici\u201d dup\u0103 acel cult, destinatarii direc\u021bi ai Scrisorii c\u0103tre evrei. \u00cen acest fel, influen\u021ba progresiv\u0103 a Vechiului Testament asupra liturghiei cre\u0219tine, care se exprim\u0103 \u00een limbaj, \u00eentr-un mod de celebrare, \u00eentr-un cadru teologic specific, continu\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

        Cine ar fi imaginat c\u0103 caracteristicile sacrului, descrise \u00een detaliu de Rudolf Otto (The<\/em>\u00a0Sacred<\/em>), vor fascina genera\u021biile mai tinere de preo\u021bi la \u0219aizeci de ani dup\u0103 Conciliul Vatican II?<\/p>\n

          \n
        1. Cl\u0103direa bisericii \u0219i Biserica care celebreaz\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          Biserica construit\u0103 de oameni are scopul de a ne trimite la Biserica \u00eentemeiat\u0103 de Dumnezeu, instaurat\u0103 de Fiul s\u0103u prin Patima, moartea \u0219i \u00eenvierea sa. De aici importan\u021ba altarului, care este un semn al lui Cristos, piatra de temelie, respins\u0103 de omenire, dar aleas\u0103 de Dumnezeu ca baz\u0103 \u0219i fundament al comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine. De aceea exist\u0103 dou\u0103sprezece coloane, care se refer\u0103 la cei doisprezece apostoli, st\u00e2lpii Bisericii.<\/p>\n

          Exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 profund\u0103 \u00eentre Biseric\u0103 \u0219i Misterul Pascal \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, \u00eentre Biseric\u0103 \u0219i Euharistie. De aceea, cel mai vechi rit de consacrare presupunea pur \u0219i simplu celebrarea Liturghiei. Dac\u0103 noul templu este trupul lui Cristos, el este acum vizibil \u0219i accesibil prin comunitatea credincio\u0219ilor. Oricine dintre membrii s\u0103i este, de fapt, un templu al Duhului Sf\u00e2nt. Nu exist\u0103 opozi\u021bie \u00eentre cre\u0219tin \u0219i Biseric\u0103: unul este necesar pentru cel\u0103lalt, iar Duhul este principiul d\u0103t\u0103tor de via\u021b\u0103 al am\u00e2ndurora.<\/p>\n

          Solemnitatea de ast\u0103zi oglinde\u0219te pe cei care s-au adunat pentru Euharistie. De fapt, ei, aduna\u021bi \u00een adunare, sunt cei care dau Bisericii chipul ei cel mai familiar \u0219i intim. Dar care sunt tr\u0103s\u0103turile sale distinctive? Este un chip vesel \u0219i primitor sau unul sumbru \u0219i sever? Este o fa\u021b\u0103 marcat\u0103 de bucuriile \u0219i durerile multor fra\u021bi \u0219i surori sau una caracterizat\u0103 de egoism \u0219i \u00eenchidere? Este o fa\u021b\u0103 miloas\u0103 \u0219i plin\u0103 de compasiune sau una gata s\u0103 judece \u0219i s\u0103 exclud\u0103? Este o fa\u021b\u0103 deschis\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu \u0219i cu ceilal\u021bi sau una concentrat\u0103 pe ceea ce trebuie s\u0103 cear\u0103 \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103?<\/p>\n

          Nu numai at\u00e2t, dar liturgia de ast\u0103zi ridic\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri care privesc mai direct rela\u021bia noastr\u0103 cu Dumnezeu, care se manifest\u0103 \u00een liturghie. Adunarea duminical\u0103 contribuie la construirea Bisericii lui Cristos. Pentru a fi un semn autentic, ea trebuie s\u0103 aib\u0103 anumite caracteristici sau, mai bine spus, trebuie s\u0103 fie p\u0103truns\u0103 de anumite tensiuni fructuoase care o calific\u0103 (cf. J. Lebon,\u00a0Vivere la liturgia,<\/em>\u00a0Borla, Torino 1996): este un semn de unitate, respect\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp diversitatea; este convocat\u0103 pentru a s\u0103rb\u0103tori, dar \u0219i chemat\u0103 s\u0103 se \u00eempr\u0103\u0219tie (misiune); este marcat\u0103 de p\u0103cat, dar \u0219i recunosc\u0103toare pentru iertarea primit\u0103; este consolidat\u0103 de aceea\u0219i credin\u021b\u0103, dar accept\u0103 \u0219i pe cei care nu sunt practican\u021bi, cu \u00eendoielile \u0219i luptele lor; este deschis\u0103 pentru sarb\u0103toare, dar f\u0103r\u0103 a uita \u00eencerc\u0103rile.<\/p>\n

          Astfel, suntem chema\u021bi s\u0103 verific\u0103m rela\u021bia noastr\u0103 cu Dumnezeu care se realizeaz\u0103 \u00een timpul liturghiei. Este o rela\u021bie autentic\u0103, exprimat\u0103 prin abandonul \u00eencrez\u0103tor, sau cap\u0103t\u0103 caracteristicile unei tranzac\u021bii comerciale \u00een care \u00eencerc\u0103m s\u0103-L supunem pe Dumnezeu voin\u021bei noastre? Este caracterizat\u0103 de dorin\u021ba de a se schimba, de a se converti, sau este impermeabil\u0103 la Cuv\u00e2ntul care este proclamat? G\u0103se\u0219te o ie\u0219ire \u00een via\u021ba de zi cu zi sau este o parantez\u0103 destinat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 separat\u0103 de restul existen\u021bei noastre?<\/p>\n

          COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

          Prima lectur\u0103:<\/strong> Profetul ne vorbe\u0219te despre apa vie care curge din templu, vindec\u00e2nd \u0219i \u00eensufle\u021bind orice lucruri, anun\u021b\u00e2nd o biseric\u0103 mam\u0103 care ne d\u0103 via\u021b\u0103 ca \u0219i copiilor, vindec\u00e2nd existen\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n

          A doua lectur\u0103:<\/strong> Apostolul ne aminte\u0219te de demnitatea noastr\u0103 ca zidire a lui Dumnezeu \u0219i de responsabilitatea noastr\u0103 de a asigura stabilitatea ei, care nu e\u0219ueaz\u0103 \u00een temelia sa, Cristos, dar poate \u0219ov\u0103i \u00een cei care nu zidesc pe El.<\/p>\n

          Evanghelia:<\/strong> Evanghelistul ne aminte\u0219te de unul dintre momentele de m\u00e2nie ale lui Isus, c\u00e2nd \u00eei alung\u0103 din templu pe cei care au transformat credin\u021ba \u00eentr-o meserie \u0219i anun\u021b\u0103 sf\u00e2r\u0219itul acelui regim al templului, propun\u00e2ndu-se pe sine ca noul \u0219i definitivul loc de \u00eent\u00e2lnire cu Dumnezeu.<\/p>\n

          PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

          La paisprezece ani dup\u0103 distrugerea Ierusalimului (587 \u00ee.Cr.) \u0219i la dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani dup\u0103 prima deportare a evreilor \u00een Babilon (573 \u00ee.Cr.), adic\u0103 la jum\u0103tatea jubileului (cincizeci de ani), anul eliber\u0103rii sclavilor ( Ez 40,1), Ezechiel are o viziune care \u00eel transport\u0103, ghidat de un \u00eenger, pe un \u201emunte foarte \u00eenalt\u201d, pe care se afl\u0103 noul Ierusalim, cetatea cereasc\u0103 \u0219i templul recent reconstruit (v. 1). La intrarea \u00een templul Domnului, profetul vede un r\u00e2u de ap\u0103 care curge din sanctuar, ajunge la altar, curge spre valea Kedron \u0219i traverseaz\u0103 de\u0219ertul Iudeei p\u00e2n\u0103 se vars\u0103 \u00een Marea Moart\u0103. \u00cengerul \u00eei explic\u0103 lui Ezechiel c\u0103 r\u00e2ul vindec\u0103 apele s\u0103rate ale M\u0103rii Moarte \u0219i o face locuit\u0103 de numero\u0219i pe\u0219ti (vv. 8-9). De-a lungul celor dou\u0103 maluri ale r\u00e2ului vor cre\u0219te copaci de orice fel, care vor produce fructe \u00een orice lun\u0103, iar frunzele lor vor avea propriet\u0103\u021bi terapeutice. R\u00e2ul din sanctuar transform\u0103 de\u0219ertul \u00eentr-o \u021bar\u0103 cu vegeta\u021bie luxuriant\u0103.<\/p>\n

          Apa este un simbol al vie\u021bii; faptul c\u0103 oriunde ajunge produce sol fertil face aluzie la izvorul de ap\u0103 din Genez\u0103 care iriga Edenul (Gen 2:10-14). \u00cen viziunea sa, profetul se afl\u0103 pe muntele sf\u00e2nt al lui Dumnezeu, considerat a fi Paradisul (v. 12). Transformarea p\u0103m\u00e2ntului arid \u00een p\u0103m\u00e2nt fertil corespunde imaginii apelor d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103 care vin din Cetatea Sf\u00e2nt\u0103 \u0219i din templu \u00een Ps 46:4 \u0219i 65:9. Imaginea r\u00e2ului simbolizeaz\u0103 puterea m\u00e2ntuitoare a prezen\u021bei lui Dumnezeu \u00een sanctuar. \u00cen Ez 43:2, de fapt, \u201eslava Dumnezeului lui Israel\u201d venise din R\u0103s\u0103rit \u0219i luase din nou st\u0103p\u00e2nire asupra templului (43:5).<\/p>\n

          Dumnezeu aduce astfel via\u021b\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care distrugerea \u0219i moartea par s\u0103 domine iremediabil. A\u00a0 c\u021biunea sa benefic\u0103 radiaz\u0103 asupra poporului lui Dumnezeu din Sanctuar, locul prezen\u021bei obi\u0219nuite a Celui Prea\u00eenalt.<\/p>\n

          A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

          Ideea sacr\u0103 str\u0103veche a templului nu era \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de comunitatea cre\u0219tin\u0103 primar\u0103: de\u0219i respectau templul din Ierusalim ca loc de \u00eent\u00e2lnire \u0219i rug\u0103ciune, Isus \u0219i discipolii s\u0103i nu mai atribuiau sanctuarului un rol \u0219i o semnifica\u021bie religioas\u0103 decisiv\u0103. Noutatea fundamental\u0103 rezid\u0103 \u00een pozi\u021bia lui Isus, care se propune pe sine ca \u201elocul\u201d prezen\u021bei divine. Jertfa sa, cea decisiv\u0103, are loc \u00een afara templului, iar singurul templu pentru cre\u0219tini este trupul Celui \u00cenviat, din care face parte orice persoan\u0103 botezat\u0103. Astfel, se dezvolta ideea: comunitatea de oameni ia locul structurii materiale ca loc al prezen\u021bei divine: printre cele mai explicite texte pe aceast\u0103 tem\u0103 se afl\u0103 pasajul propus la aceast\u0103 liturghie (1Cor 3,9c-11,16-17).<\/p>\n

          Spre sf\u00e2r\u0219itul discursului s\u0103u despre nebunia crucii, Paul introduce metafora cl\u0103dirii, compar\u00e2ndu-se cu un arhitect care l-a pus pe Domnul Isus \u00eensu\u0219i ca temelie, l\u0103s\u00e2nd altora sarcina de a continua construc\u021bia, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a putea \u00eenlocui \u00een niciun fel temelia. Apoi, el afirm\u0103 \u00een mod explicit c\u0103, ca comunitate, corintenii au devenit un templu al lui Dumnezeu \u0219i al Duhului Sf\u00e2nt (el va repeta acela\u0219i principiu \u00een 1Cor 6,19): \u00een consecin\u021b\u0103, deteriorarea sau distrugerea comunit\u0103\u021bii (\u00een special prin diviziuni interne) echivaleaz\u0103 cu un atac asupra sfin\u021beniei templului, ceea ce Dumnezeu cu siguran\u021b\u0103 nu permite, dup\u0103 cum se poate vedea \u00een relat\u0103rile antice despre modul \u00een care Domnul i-a pedepsit pe astfel de atacatori (cf. 2Mac 3,23-30). Credincio\u0219ii au, a\u0219adar, o mare responsabilitate \u0219i nu se pot am\u0103gi: inten\u021bia apostolului este \u00eens\u0103, mai presus de toate, aceea de a sublinia demnitatea ekkl\u0113s\u00eda<\/em> cre\u0219tin\u0103 \u0219i de a accentua importan\u021ba sfin\u021beniei personale \u0219i comunitare.<\/p>\n

          EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

          Contextul.<\/strong> Dup\u0103 prolog (In 1,1-18) \u0219i formarea primului grup de ucenici (1,19-51), Evanghelia lui Ioan \u00eencepe relatarea misiunii lui Isus cu dou\u0103 episoade: nunta din Cana (2,1-11) \u0219i Isus \u00een templul din Ierusalim (2,13-22). Aceste dou\u0103 episoade sunt cheia pentru \u00een\u021belegerea \u00eentregii Evanghelii: la Cana din Galileea se prefigureaz\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul m\u00e2ntuitor al mor\u021bii lui Isus, iar la templul din Ierusalim se prefigureaz\u0103 consecin\u021bele \u00eenvierii sale. \u00centreaga nara\u021biune ulterioar\u0103 trebuie interpretat\u0103 \u00een lumina misterului pascal. Relatarea despre Isus \u00een templul din Ierusalim se g\u0103se\u0219te \u0219i \u00een evangheliile sinoptice (Mt 21,12-17 \/\/ Mc 11,15-19 \/\/ Lc 19,45-48), care o plaseaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul misiunii sale publice, imediat \u00eenainte de Patim\u0103; Ioan, pe de alt\u0103 parte, insereaz\u0103 relatarea la \u00eenceputul misiunii lui Isus.<\/p>\n

          Un gest profetic.<\/strong> Versetul 13 este o tranzi\u021bie crono-spa\u021bial\u0103 editorial\u0103 care mut\u0103 scena din Galileea \u00een Ora\u0219ul Sf\u00e2nt, \u00een timpul \u201ePa\u0219telui iudeilor\u201d. Aceasta este prima urcare a lui Isus la Ierusalim, care precede ultima (12:12), unde moartea \u0219i \u00eenvierea \u00eel a\u0219teapt\u0103 \u00een timpul Pa\u0219telui (13:1). Spa\u021biul \u0219i timpul povestirii indic\u0103, a\u0219adar, rela\u021bia profund\u0103 a episodului cu principalele institu\u021bii religioase iudaice: templul, motorul sfin\u021beniei, \u0219i Pa\u0219tele, s\u0103rb\u0103toarea eliber\u0103rii poporului ales. Cel \u00cenviat va \u00eenlocui, de fapt, ambele institu\u021bii: templul cu persoana sa \u0219i s\u0103rb\u0103toarea iudaic\u0103 a Pa\u0219telui cu moartea \u0219i \u00eenvierea sa.<\/p>\n

          Povestea \u00eencepe cu \u201esemnul profetic\u201d (cf. Is 20:1-6; Ier 13:1-11; 16:1-13; 19:1-2, 10-11; Ez 5,1-17) realizat de Isus prin ac\u021biunile sale (vv. 14-15) \u0219i cuvintele sale (v. 16). \u00cen curtea templului, pe fundalul v\u00e2nz\u0103rii de animale pentru jertfe \u0219i al schimbului de bani de c\u0103tre schimb\u0103torii de bani, Isus s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te un act subversiv \u00een raport cu practica religioas\u0103 evreiasc\u0103 obi\u0219nuit\u0103: alung\u0103 animalele \u0219i v\u00e2nz\u0103torii cu un bici f\u0103cut din fr\u00e2nghii \u0219i r\u0103stoarn\u0103 mesele schimb\u0103torilor de bani. Gestul cap\u0103t\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2nt din cuvintele rostite v\u00e2nz\u0103torilor de porumbei: \u201eLua\u021bi aceste lucruri de aici \u0219i nu face\u021bi din casa Tat\u0103lui meu o pia\u021b\u0103!\u201d Isus este cel care reveleaz\u0103 voin\u021ba autentic\u0103 a Tat\u0103lui. \u00cen versetul 17, evanghelistul intervine cu un comentariu: dup\u0103 \u00eenviere, ucenicii au interpretat (\u201e\u0219i-au amintit\u201d) aceast\u0103 fraz\u0103 a lui Isus \u00een templu \u00een lumina Psalmului 68:10: \u201eZelul pentru casa Ta m\u0103 va mistui\u201d. Deoarece acest psalm, care se refer\u0103 la suferin\u021ba omului drept, a fost interpretat de biserica apostolic\u0103 ca o prefigurare a mor\u021bii lui Isus (Mt 27:34, 48; Mc 15:36; Lc 23:36; In 15:25; 19:29; Rom 15:3) \u0219i \u00eentruc\u00e2t Ioan transform\u0103 verbul la trecut (LXX: \u201em-a mistuit\u201d) \u00een viitor, citatul scriptural face aluzie \u00een mod explicit la moartea lui Isus, cauzat\u0103 de angajamentul s\u0103u fa\u021b\u0103 de misiunea \u00eendeplinit\u0103 \u00een numele lui Dumnezeu.<\/p>\n

          \u00cen v. 18, iudeii \u00eei cer lui Isus un \u201esemn\u201d care s\u0103 ateste originea divin\u0103 a ac\u021biunii sale profetice. \u00cen Evanghelii, cererea unui semn este sinonim\u0103 cu necredin\u021ba (Mt 12:38-42; Mc 8:11-12; In 4:48; 6:30; 11:47; 12:37). Isus r\u0103spunde: \u201eD\u0103r\u00e2ma\u021bi acest templu \u0219i \u00een trei zile \u00eel voi ridica (ege\u00edrein<\/em>)\u201d (v. 19).<\/p>\n

          Aici apare ne\u00een\u021belegerea cu interlocutorii s\u0103i; ei cred c\u0103 Isus se refer\u0103 la cl\u0103direa templului; \u00eentruc\u00e2t acesta a fost construit (oikodome\u00een<\/em>) \u00een patruzeci \u0219i \u0219ase de ani, cu siguran\u021b\u0103 nu poate fi ridicat (ege\u00edrein<\/em>) \u00een trei zile! (v. 20).<\/p>\n

          Juc\u00e2ndu-se cu diferitele sensuri ale verbelor \u201ea ridica\u201d \u0219i \u201ea construi\u201d \u0219i cu expresia \u201e\u00een trei zile\u201d, naratorul transmite c\u0103 evreii se refereau la cl\u0103direa sacr\u0103, \u00een timp ce Isus se referea la trupul s\u0103u (v. 21). \u00cen v. 22, evanghelistul intervine cu un comentariu paralel cu cel din v. 17: \u201eC\u00e2nd a \u00eenviat din mor\u021bi, ucenicii lui \u0219i-au amintit c\u0103 el spusese aceasta \u0219i au crezut Scriptura \u0219i cuv\u00e2ntul pe care \u00eel spusese Isus\u201d.<\/p>\n

          <\/strong>Amintirea \u00een Duhul.<\/strong> Dubla anamnez\u0103 post-pascal\u0103 a ucenicilor \u00ee\u0219i are originea \u00een ac\u021biunea Duhului Sf\u00e2nt (In 14, 16-17, 26). Abia dup\u0103 \u00eenviere, ucenicii, \u00een virtutea hermeneuticii ghidate de Duhul Sf\u00e2nt, sunt capabili s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin identitatea lui Isus \u0219i valoarea divin\u0103 a cuv\u00e2ntului s\u0103u; Credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 este, de fapt, credin\u021ba \u00een Cristos cel \u00eenviat \u0219i se dezvolta datorit\u0103 \u201eamintirii\u201d faptelor \u0219i cuvintelor lui Isus. Cuv\u00e2ntul lui Isus cel p\u0103m\u00e2ntesc este, a\u0219adar, echivalat cu Scriptura lui Israel \u00een ceea ce prive\u0219te autoritatea \u0219i puterea m\u00e2ntuitoare: cuv\u00e2ntul lui Isus este, a\u0219adar, cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Prezen\u021ba Celui Prea\u00eenalt nu se mai g\u0103se\u0219te \u00een sanctuarul construit din pietre, ci \u00een persoana lui Isus r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat. Distrugerea templului \u0219i reconstruc\u021bia lui erau a\u0219teptate de tradi\u021bia apocaliptic\u0103 iudaic\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor, odat\u0103 cu venirea m\u00e2ntuirii definitive. Aceast\u0103 a\u0219teptare s-a \u00eemplinit acum odat\u0103 cu evenimentul escatologic al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos.<\/p>\n

          Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 571-572\/ octombrie-noiembrie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

          Imagine: Jan van Eyck, Adora\u021bia Mielului Mistic<\/p>\n

          Hits: 59<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXXII-A DE PESTE AN SFIN\u021aIREA BAZILICII DIN LATERAN 9 NOIEMBRIE 2025 CRISTOS \u0218I BISERICA SUNT ADEV\u0102RATUL TEMPLU AL LUI […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":43304,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43303"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43303"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43303\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43305,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43303\/revisions\/43305"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/43304"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43303"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43303"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43303"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}