{"id":42994,"date":"2025-10-19T08:52:15","date_gmt":"2025-10-19T05:52:15","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=42994"},"modified":"2025-10-19T08:52:15","modified_gmt":"2025-10-19T05:52:15","slug":"rugaciunea-neincetata-este-puterea-celui-credincios-meditatie-pentru-duminica-a-xxix-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/10\/19\/rugaciunea-neincetata-este-puterea-celui-credincios-meditatie-pentru-duminica-a-xxix-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eRug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103 este puterea celui credincios\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXIX-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>DIN DUMINICA A 29-A DE PESTE AN P\u00c2N\u0102 LA <em>ISUS CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI<\/em><\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><em>Aceste ultime duminici din timpul de peste an ne atrag aten\u021bia asupra vie\u021bii de credin\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 sub semnul rug\u0103ciunii, al smereniei \u0219i al m\u0103rturiei, \u00eendrept\u00e2ndu-ne privirea \u00een special spre dimensiunea escatologic\u0103 a vie\u021bii.<\/em><\/li>\n<li><em>Rela\u021bia cu Dumnezeu trece \u00eentotdeauna prin rug\u0103ciune, cu constan\u021b\u0103 \u0219i \u00eencredere. O rug\u0103ciune care nu este o cerere sau o revendicare de drepturi, ci recunoa\u0219terea noastr\u0103 ca p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een credin\u021ba \u00een iubirea Tat\u0103lui care ne ascult\u0103 ca pe copiii s\u0103i.<\/em><\/li>\n<li><em>Via\u021ba cre\u0219tinului, \u00eens\u0103, este chemat\u0103 \u00een acela\u0219i timp s\u0103 fie o m\u0103rturie concret\u0103 a iubirii \u0219i a drept\u0103\u021bii. Acesta este, de fapt, criteriul care reiese din Fericiri, care ne invit\u0103 s\u0103 tr\u0103im acea regalitate care \u00eei apar\u021bine lui Isus.<\/em><\/li>\n<li><em>Dou\u0103 duminici, \u00een sf\u00e2r\u0219it, sunt dedicate unor s\u0103rb\u0103tori speciale: <strong>Comemorarea credincio\u0219ilor r\u0103posa\u021bi<\/strong> \u0219i <strong>Sfin\u021birea Bazilicii Laterane<\/strong>. Noul templu al lui Dumnezeu este \u00eentemeiat pe piatra de temelie care este Cristos \u0219i este construit de orice credincios \u00een care locuie\u0219te Duhul Sf\u00e2nt.<\/em><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em>a 29-a duminic\u0103 din timpul de peste an:<\/em><\/strong> <em>Rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103 este puterea credincio\u0219ilor.<\/em> Puterea rug\u0103ciunii const\u0103 \u00een perseveren\u021ba ei, alimentat\u0103 de \u00eencrederea \u00een prezen\u021ba constant\u0103 a Domnului. El este cel care \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te \u0219i \u00eei p\u0103ze\u0219te pe cei care se \u00eendreapt\u0103 spre El \u0219i \u0219tiu c\u0103 nu vor fi dezam\u0103gi\u021bi dac\u0103 r\u0103m\u00e2n neclinti\u021bi \u00een credin\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em>a 30-a duminic\u0103 din timpul de peste an:<\/em><\/strong> <em>Dreptatea autentic\u0103 a lui Dumnezeu.<\/em> Dreptatea lui Dumnezeu nu urmeaz\u0103 logica uman\u0103 a retribu\u021biei \u0219i nu se las\u0103 corupt\u0103 sau redus\u0103 la \u201eschimburi comerciale\u201d. Criteriul drept\u0103\u021bii divine este \u00eentotdeauna iubirea, care se \u00eendreapt\u0103 spre cei mai mici, spre cei umili \u0219i spre cei care se \u00eencred \u00een Dumnezeu cu credin\u021b\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i fac via\u021ba un dar pentru ceilal\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> To\u021bi Sfin\u021bii:<\/em><\/strong> <em>Isus este calea spre fericire.<\/em> Dumnezeu este originea sfin\u021beniei. Fericirile descriu aceast\u0103 sfin\u021benie, care este \u00een primul r\u00e2nd cea a lui Isus, astfel \u00eenc\u00e2t orice credincios s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 conforma via\u021ba la ele \u0219i s\u0103 se recunoasc\u0103 astfel ca fii \u0219i fiice ale unicului Dumnezeu care este iubire \u0219i ne prime\u0219te \u00een comuniunea sa pentru totdeauna.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em>Comemorarea credincio\u0219ilor r\u0103posa\u021bi:<\/em><\/strong> <em>Credin\u021ba \u00een Cel \u00cenviat, izvor al iubirii fa\u021b\u0103 de aproapele nostru. <\/em>Liturgia Cuv\u00e2ntului ne deschide o perspectiv\u0103 escatologic\u0103 asupra vremurilor de pe urm\u0103, amintindu-ne c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul va fi sub semnul judec\u0103\u021bii \u0219i al \u00eemplinirii existen\u021bei noastre, dar \u00een lumina bucuriei \u0219i milostivirii Domnului, care vede \u00een fiecare dintre noi pe fiii \u0219i fiicele sale iubite.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em>Sfin\u021birea Bazilicii din Lateran:<\/em><\/strong> <em>Cristos \u0219i Biserica sunt adev\u0103ratul templu al lui Dumnezeu.<\/em> Revela\u021bia lui Dumnezeu care se \u00eempline\u0219te \u00een povestea lui Isus r\u0103stoarn\u0103 complet ideea de \u201eloc\u201d \u0219i prezen\u021b\u0103 a lui Dumnezeu. Nu se mai vorbe\u0219te de jertf\u0103 \u0219i de \u201eschimb\u201d, ci de o via\u021b\u0103 \u00een Duhul, pentru c\u0103 orice credincios constituie noul templu al lui Dumnezeu, \u00eentemeiat pe Isus Cristos \u0219i pe iubire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em>a 33-a duminic\u0103 din timpul de peste an:<\/em><\/strong> <em>A\u0219teptarea corect\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului.<\/em> Credin\u021ba se bazeaz\u0103 pe o m\u0103rturie oferit\u0103 zi de zi, chiar \u0219i \u00een situa\u021bii dificile. Perseveren\u021ba, \u00eens\u0103, va fi r\u0103spl\u0103tit\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, pentru c\u0103 judecata final\u0103 a lui Dumnezeu va fi r\u0103splata celor care au p\u0103strat credin\u021ba \u0219i au r\u0103mas \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u00een Evanghelia proclamat\u0103 de Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Isus Cristos, Rege al Universului:<\/em><\/strong> <em>Cristos Mesia-rege milostiv \u0219i m\u00e2ntuitor.<\/em> Regalitatea lui Isus merge \u00eempotriva tuturor tenta\u021biilor lumii, a reducerilor de putere religioase \u0219i politice, \u0219i se reveleaz\u0103 ca mil\u0103, dar \u0219i iertare. Isus este mesia credincios al lui Dumnezeu, care \u00ee\u0219i construie\u0219te \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia pornind de la cei mai mici \u0219i cei mai defavoriza\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>19 OCTOMBRIE 2025<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>RUG\u0102CIUNEA NE\u00ceNCETAT\u0102 ESTE PUTEREA CELUI CREDINCIOS<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Rug\u0103ciunea este o for\u021b\u0103 puternic\u0103 \u0219i performant\u0103 \u00een situa\u021bii existen\u021biale dificile. Prin ea, omul se conformeaz\u0103 voin\u021bei lui Dumnezeu, care conduce istoria m\u00e2ntuirii (<strong>prima lectur\u0103<\/strong>). Isus afirm\u0103 c\u0103 timpul istoriei, pe care \u00eel tr\u0103im acum, trebuie s\u0103 fie tr\u0103it \u00een convertire \u0219i rug\u0103ciune ne\u00eencetat\u0103, instrument valabil \u00een lupta \u00eempotriva r\u0103ului \u0219i semn al credin\u021bei \u00een Dumnezeu, care este garantul drept\u0103\u021bii (<strong>Evanghelia<\/strong>). Credin\u021ba se hr\u0103ne\u0219te din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, care este transmis\u0103 de Biseric\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 fie punctul de referin\u021b\u0103 constant al vie\u021bii cre\u0219tinului (<strong>lectura a doua<\/strong>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>SUFLETUL RUG\u0102CIUNII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eTot ce trebuie s\u0103 fac\u0103 este s\u0103 se roage!\u201d. \u00centr-un fel sau altul, nu aceasta este problema&#8230; Am auzit aceast\u0103 fraz\u0103 de multe ori, pe buzele clericilor \u0219i laicilor deopotriv\u0103. \u0218i, sincer, ne-am sim\u021bit pu\u021bin st\u00e2njeni\u021bi. Totu\u0219i, Evanghelia de ast\u0103zi, \u00een felul ei, ne invit\u0103 s\u0103 reac\u021bion\u0103m, s\u0103 nu lu\u0103m de bun ceea ce cred majoritatea oamenilor sau ceea ce fac atunci c\u00e2nd se roag\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ce este rug\u0103ciunea f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103? Pur \u0219i simplu un gest de negociere pentru a-\u0219i asigura sprijinul celor mai puternici dec\u00e2t noi. Sau chiar un fel de schimb, gestionat prin ofrand\u0103 sau ritual. \u00cen unele cazuri, poate fi, de asemenea, o modalitate de a \u201epune m\u00e2na pe Dumnezeu\u201d, de a-l face s\u0103 fac\u0103 ceea ce vrem noi, de a-l determina s\u0103 ac\u021bioneze \u00een favoarea noastr\u0103. \u00cens\u0103 este aceasta rug\u0103ciunea cre\u0219tin\u0103? Dac\u0103 vorbe\u0219te despre credin\u021b\u0103, Isus o face tocmai pentru c\u0103 la baza rug\u0103ciunii se afl\u0103 o \u00eencredere necondi\u021bionat\u0103 \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een iubirea sa, o abandonare \u00een fa\u021ba sa, \u00een fa\u021ba cuv\u00e2ntului s\u0103u, cu certitudinea de a fi pe m\u00e2ini bune.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219adar, discipolul, atunci c\u00e2nd cere &#8211; \u0219i o face cu \u00eencrederea \u0219i constan\u021ba unui fiu &#8211; ia \u00eentotdeauna ca model rug\u0103ciunea <em>Tat\u0103l nostru<\/em>. El nu \u00eencepe prin a-\u0219i rev\u0103rsa dorin\u021bele asupra lui Dumnezeu, ci prin a-\u0219i exprima disponibilitatea de a realiza planul lui Dumnezeu pentru aceast\u0103 lume. Abia dup\u0103 ce a f\u0103cut acest lucru, sim\u021b\u0103m\u00e2ntul este s\u0103 cerem \u0219i ceea ce este necesar pentru via\u021ba noastr\u0103. Nu o rug\u0103ciune, a\u0219adar, care a\u0219teapt\u0103 totul de la Dumnezeu, ci o disponibilitate de a face voia Sa, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd cost\u0103. Nu o rug\u0103ciune \u201ecomandat\u0103\u201d doar de nevoie, de necesitate, ci o manifestare de iubire, de laud\u0103, de angajament, o surs\u0103 continu\u0103 de \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u0219i fraternitate. \u00een cele din urm\u0103, dac\u0103 rug\u0103ciunea vorbe\u0219te o limb\u0103, aceasta este limba credin\u021bei \u0219i a iubirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>PERSEVEREN\u021aA \u00ceN RUG\u0102CIUNE \u0218I \u00ceN VIA\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Ezio Bolis<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centr-o epoc\u0103 caracterizat\u0103 de cultura fragmentarului \u0219i a provizoriului \u0219i de cererea de a avea totul \u0219i totul acum, perseveren\u021ba nu pare s\u0103 se bucure de prea mult noroc. Termenul nu mai face parte din vocabularul nostru cotidian \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, din stilul nostru de via\u021b\u0103. L\u0103s\u00e2nd la o parte sensul negativ care asociaz\u0103 perseveren\u021ba cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea (\u201e<em>errare humanum est, perseverare autem diabolicum<\/em>\u201d, adic\u0103 <em>a gre\u0219i este uman, dar a persevera \u00een eroare este diabolic<\/em>), s\u0103 ne concentr\u0103m asupra atitudinii virtuoase a perseveren\u021bei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Potrivit dic\u021bionarului Treccani, aceasta este constan\u021ba \u0219i fermitatea \u00een urm\u0103rirea scopurilor sau \u00een p\u0103strarea credin\u021bei \u00een inten\u021biile cuiva, continu\u00e2nd pe calea urmat\u0103 sau \u00een conduita aleas\u0103 [&#8230;]. \u00cen special, este virtutea care \u00eel angajeaz\u0103 pe cineva s\u0103 lupte pentru bine, f\u0103r\u0103 a ceda piedicilor \u0219i f\u0103r\u0103 a fi cople\u0219it de oboseal\u0103 \u0219i descurajare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Adesea \u00eencepem ceva nou cu entuziasm, dar apoi, lipsi\u021bi de perseveren\u021b\u0103, abandon\u0103m ceea ce am \u00eenceput cu at\u00e2ta bucurie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Toma de Aquino leag\u0103 perseveren\u021ba de virtutea cardinal\u0103 a t\u0103riei: ea permite cuiva s\u0103 reziste, s\u0103 treac\u0103 testul timpului \u0219i face ca celelalte virtu\u021bi s\u0103 reziste \u0219i s\u0103 nu sucombe pe termen lung. Astfel, de exemplu, perseveren\u021ba este un criteriu pentru a distinge ipocrizia de virtutea autentic\u0103: prima nu dureaz\u0103 \u0219i se tope\u0219te ca z\u0103pada la soare, cea de-a doua r\u0103m\u00e2ne stabil\u0103 \u0219i constant\u0103: \u201eS\u0103 r\u0103m\u00e2nem fermi \u00een hot\u0103r\u00e2rile noastre: perseveren\u021ba va fi cea care va ar\u0103ta c\u0103 este cu seriozitate \u0219i sinceritate c\u0103 ne-am dedicat lui Dumnezeu \u0219i am pornit \u00een via\u021ba spiritual\u0103\u201d (Francisc de Sales, <em>Filotea <\/em>IV, 1).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen <em>P\u0103rin\u021bii de\u0219ertului<\/em>, se poveste\u0219te c\u0103 un c\u0103lug\u0103r a fost tentat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 comunitatea timp de nou\u0103 ani. \u00cen orice zi \u00ee\u0219i preg\u0103tea bagajul pentru plecare \u0219i, seara, \u00ee\u0219i repeta \u00een sine: \u201eM\u00e2ine voi pleca de aici\u201d. Apoi, diminea\u021ba, \u00ee\u0219i spunea: \u201eS\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 rezist\u0103m \u0219i ast\u0103zi din dragoste pentru Domnul\u201d. Dup\u0103 ce a petrecut nou\u0103 ani astfel, Dumnezeu l-a eliberat de acea ispit\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 scurt\u0103 anecdot\u0103 ilustreaz\u0103 \u00een mod exemplar sensul \u0219i valoarea perseveren\u021bei, o virtute necesar\u0103 nu numai pentru rug\u0103ciune, ci \u00een general pentru via\u021b\u0103, conform cuvintelor lui Isus: \u201ePrin perseveren\u021ba ta \u00ee\u021bi vei m\u00eentui via\u021ba\u201d (Lc 21,19); \u0219i din nou: \u201eCine va r\u0103bda p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u0219it se va m\u00eentui\u201d (Mt 10,22). \u00cendemn\u00e2ndu-ne s\u0103 \u201ealerg\u0103m cu perseveren\u021b\u0103&#8230; \u021bin\u00e2ndu-ne ochii a\u021binti\u021bi asupra lui Isus\u201d (Evr 12,1 \u0219.u.), Scrisoarea c\u0103tre Evrei propune acest lucru ca prim stimulent pentru perseveren\u021b\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u, pentru Evanghelia a IV-a, care privilegiaz\u0103 verbele \u00een detrimentul substantivelor, perseveren\u021ba, inten\u021bionat\u0103 ca \u201ea r\u0103m\u00e2ne\u201d este forma matur\u0103 a credin\u021bei, \u00eemplinirea c\u0103ii de urmat a lui Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cendemn\u00e2nd la perseveren\u021b\u0103 din propria experien\u021b\u0103, Jean-Joseph Surin, iezuit \u0219i mistic francez din secolul al XVII-lea, ilustreaz\u0103 tacticile folosite de diavol pentru a-i descuraja pe cei care aleg s\u0103 se dedice total lui Dumnezeu. Pentru a-l for\u021ba s\u0103 abandoneze \u201e\u00eentreprinderea sf\u00e2nt\u0103\u201d, diavolul \u00eei insinueaz\u0103 convingerea c\u0103 nu va reu\u0219i niciodat\u0103, deoarece nu va primi niciodat\u0103 ajutorul necesar de la Dumnezeu; de asemenea, \u00eencearc\u0103 s\u0103-l conving\u0103 c\u0103 obiectivul pe care \u0219i l-a propus este de neatins \u0219i c\u0103 urm\u0103rirea lui este un efort inutil. Tulburat\u0103 de astfel de considera\u021bii, persoana cade \u00een descurajare \u0219i abandoneaz\u0103 bunele inten\u021bii. \u00cen loc s\u0103 cedeze tenta\u021biei, trebuie s\u0103 re\u00eenvie constant dorin\u021ba de sfin\u021benie pe care Domnul o inspir\u0103. De aici \u0219i chemarea la perseveren\u021b\u0103, p\u0103str\u00e2nd o mare lini\u0219te \u0219i r\u0103bdare chiar \u0219i \u00een mijlocul r\u0103sturn\u0103rilor dezl\u0103n\u021buite de du\u0219man, care se str\u0103duie\u0219te \u00een toate felurile s\u0103 distrag\u0103 sufletul \u00een exterior \u0219i s\u0103-l tulbure \u00een interior. Pentru cei care merg pe calea sfin\u021beniei, nu exist\u0103 du\u0219man mai mare dec\u00e2t risipirea pe de o parte \u0219i nelini\u0219tea pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru rug\u0103ciune, care este har, dar totu\u0219i efort \u0219i usc\u0103ciune, chiar lupt\u0103. Cel care se roag\u0103 este chemat s\u0103 se angajeze \u00een lupt\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eendure cu perseveren\u021b\u0103. Dificult\u0103\u021bile sunt legate de faptul c\u0103 rug\u0103ciunea necesit\u0103 convertirea vie\u021bii, disponibilitatea de a abandona p\u0103catul, de a purifica inima, de a rupe leg\u0103turile care \u00eel \u021bin pe om \u00eenrobit de lucruri josnice.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest sens, cea mai mare \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare a rug\u0103ciunii, Sf\u00e2nta Tereza de \u00c1vila, \u00eei invit\u0103 pe cei care urmeaz\u0103 s\u0103 porneasc\u0103 pe un drum serios al rug\u0103ciunii, care este \u201edrumul cel mare spre cer\u201d, s\u0103 mearg\u0103 cu perseveren\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se sperie de dificult\u0103\u021bi:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru cei care vor s\u0103 mearg\u0103 pe acest drum f\u0103r\u0103 s\u0103 se opreasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eel vor termina, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 vor bea din aceast\u0103 ap\u0103 a vie\u021bii, este foarte important cum trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103: Adic\u0103 trebuie s\u0103 ia hot\u0103r\u00e2rea ferm\u0103 \u0219i hot\u0103r\u00e2t\u0103 de a nu se opri \u00eenainte de a ajunge la acel izvor, oricum ar fi, oric\u00e2t ar fi, s\u0103 trudeasc\u0103 c\u00e2t trebuie, s\u0103 murmure cine vrea s\u0103 murmure; ei trebuie s\u0103 se \u00eendrepte mereu spre \u021bint\u0103, chiar dac\u0103 mor pe drum (<em>Calea Perfec\u021biunii<\/em> XXI, 2).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00censu\u0219i Dumnezeu este cel care acord\u0103 harul de a persevera:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Domnul arat\u0103 o mare mil\u0103 celui c\u0103ruia \u00eei d\u0103 harul \u0219i curajul de a se hot\u0103r\u00ee s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 acest mare bine din toate puterile sale, pentru c\u0103, dac\u0103 persevereaz\u0103 \u00een hot\u0103r\u00e2rea sa, Dumnezeu, care nu refuz\u0103 nim\u0103nui ajutorul S\u0103u, \u00eei va face pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin curajul capabil s\u0103 ob\u021bin\u0103 victoria (<em>Cartea vie\u021bii<\/em>, XI,4).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru Sf\u00e2ntul Augustin, perseveren\u021ba este, de asemenea, un mijloc prin care Dumnezeu educ\u0103 \u0219i spore\u0219te dorin\u021ba noastr\u0103 pentru El: \u201eDarurile mult dorite sunt mai dulci atunci c\u00e2nd le ob\u021binem; atunci c\u00e2nd sunt date imediat, \u00ee\u0219i pierd valoarea&#8230; Dumnezeu p\u0103streaz\u0103 \u00een rezerv\u0103 pentru voi ceea ce nu vrea s\u0103 v\u0103 dea cur\u00e2nd, pentru ca \u0219i voi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 dori\u021bi mult lucruri mari\u201d (<em>Omilia <\/em>61, 5.6). Vremea noastr\u0103 este una a nomadismului spiritual. Tr\u0103im ca \u0219i cum am fi \u00een tab\u0103r\u0103, lipsesc locuin\u021bele, corturile abund\u0103, prefer\u0103m s\u0103 r\u0103t\u0103cim dec\u00e2t s\u0103 \u021bintim drept spre un \u021bel. Perseveren\u021ba este cu at\u00e2t mai necesar\u0103 pentru a fixa mintea \u0219i inima \u00een Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Inamicul.<\/strong> \u00cen fragmentele anterioare, Dumnezeu \u00ee\u0219i asist\u0103 poporul \u00een drumul prin de\u0219ert, hr\u0103nindu-l cu man\u0103 \u0219i prepeli\u021be (Ex 16) \u0219i potolindu-i setea la Massa \u0219i Meriba (17:1-7), m\u0103rturisindu-se ca salvator. Relatarea de ast\u0103zi relateaz\u0103 o alt\u0103 dificultate cu care Israel trebuie s\u0103 se confrunte \u00een cursul exodului s\u0103u. Este vorba despre confruntarea armat\u0103 cu Amalec, un trib nomad, care dateaz\u0103 de la Esau (Gen 36:12, 16), care a f\u0103cut raiduri \u00eempotriva a\u0219ez\u0103rilor evreie\u0219ti stabilite \u00een sudul Palestinei (Ios 6:3-5; 1Sam 30:1-2). De\u0219i Israel este un popor \u00eenrudit, se transform\u0103 din frate \u00eentr-unul dintre adversarii s\u0103i prototipici; rivalitatea continu\u0103 \u00een perioada monarhic\u0103 timpurie cu Saul (1Sam 15:30) \u0219i David (1Sam 30; 2Sam 1:1-10), p\u00e2n\u0103 \u00een timpul regelui Ezechia (1Cr 4:43). Israel trebuie s\u0103 treac\u0103 \u00eenc\u0103 un test. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, Dumnezeu este protagonistul istoriei m\u00e2ntuirii \u0219i \u00ee\u0219i protejeaz\u0103 poporul de r\u0103u, datorit\u0103 credin\u021bei exprimate \u00een rug\u0103ciunea perseverent\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe B\u0103t\u0103lia.<\/strong> Atacul lui Amalec campat la Refaim (Ex 17.1.8) nu este motivat \u0219i aceasta explic\u0103 rolul prototipic al \u201edu\u0219manului\u201d; textul are deci o func\u021bie simbolic\u0103, la care contribuie o serie de elemente: rolul de mediator asumat de Moise, apari\u021bia lui Iosua (vv. 9-10.13), al c\u0103rui nume aminte\u0219te c\u0103 m\u00e2ntuirea vine de la YHWH, vadul \u201edealului\u201d, locul confrunt\u0103rii, men\u021bionarea toiagului \u201elui Dumnezeu\u201d care aminte\u0219te de Ex 4:20 c\u00e2nd suprema\u021bia Domnului se impune for\u021belor magiei egiptene. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 este o reflectare a victoriei lui Dumnezeu asupra zeilor str\u0103ini, asupra for\u021belor r\u0103ului. \u00cens\u0103\u0219i \u201eascensiunea\u201d lui Moise, Aaron \u0219i Core pe deal aminte\u0219te de o procesiune religioas\u0103 care se \u00eencheie cu rug\u0103ciunea prelungit\u0103 a lui Moise. M\u00e2inile ridicate sunt semnul exterior al rug\u0103ciunii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen vv. 11-12, accentul autorului se mut\u0103 de la \u201etoiag\u201d la \u201em\u00e2inile lui Moise\u201d. C\u00e2nd m\u00e2inile profetului erau ridicate spre cer, cursul b\u0103t\u0103liei a fost favorabil evreilor, c\u00e2nd acestea au cedat din cauza oboselii, rezultatul a devenit favorabil amaleci\u021bilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Victoria credin\u021bei.<\/strong> Trecerea de la conota\u021bia oboselii fizice a lui Moise care, \u00een v. 12, avea m\u00e2inile \u201egrele\u201d (<em>keb\u0113d\u00eem<\/em>) la cuv\u00e2ntul abstract \u201estatornicie\u201d (<em>\u02bcem\u00fbn\u00e2<\/em>) d\u0103 ideea st\u0103rii interioare. Moise persevereaz\u0103 \u00een \u201ecredin\u021b\u0103\u201d. Termenul \u201estatornicie\u201d se aplic\u0103 doar aici unei realit\u0103\u021bi impersonale, m\u00e2inile legiuitorului, \u00een timp ce \u00een toate celelalte apari\u021bii din textul biblic <em>\u02bcem\u00fbn\u00e2<\/em> se refer\u0103 la dispozi\u021bia interioar\u0103 de \u201ecredincio\u0219ie\u201d din partea lui Dumnezeu sau a oamenilor. M\u00e2inile lui Moise au fost sus\u021binute de Aaron \u0219i Core; acest fapt sugereaz\u0103 c\u0103 contribu\u021bia comunit\u0103\u021bii care se roag\u0103 este necesar\u0103 pentru ca voin\u021ba lui Dumnezeu s\u0103 fie realizat\u0103. Datorit\u0103 perseveren\u021bei rug\u0103ciunii comunit\u0103\u021bii \u201ep\u00e2n\u0103 la apusul soarelui\u201d, Israel \u00ee\u0219i \u00eenvinge du\u0219manii (v. 13). victoria final\u0103 a Israelului indic\u0103 faptul c\u0103 poporul trebuie s\u0103 persevereze \u00een credin\u021ba sa \u00een YHWH \u00een toate circumstan\u021bele vie\u021bii, \u00een special \u00een momentele de lupt\u0103 \u0219i dificultate. Rug\u0103ciunea este o for\u021b\u0103 eficient\u0103 care \u00eei une\u0219te pe credincio\u0219i cu Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Paul, aflat \u00een \u00eenchisoarea din Roma, este con\u0219tient c\u0103 este aproape de moarte (2Tim 4:6-8) \u0219i \u00eei las\u0103 lui Timotei ultimele instruc\u021biuni cu privire la elementele fundamentale ale cre\u0219tinismului. Aceste \u00eendemnuri sunt adresate unui lider al comunit\u0103\u021bii \u0219i, desigur, oric\u0103rui credincios \u00een Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00a0<strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \uf0fe Ferm \u00een tradi\u021bie.<\/strong> Spre deosebire de \u201eoamenii r\u0103i \u0219i impostori\u201d care s-au l\u0103sat am\u0103gi\u021bi de doctrinele cre\u0219tinilor fal\u0219i (3:13), Timotei trebuie s\u0103 \u201er\u0103m\u00e2n\u0103 ferm\u201d \u00een ceea ce a \u00ab\u00eenv\u0103\u021bat\u00bb \u0219i \u201ecrede cu t\u0103rie\u201d. R\u0103m\u00e2nerea \u00een cadrul tradi\u021biei este necesar\u0103 pentru ca fluxul de har m\u00e2ntuitor care curge de la Isus Cristos, transmis de apostoli (Paul \u00een acest caz) \u0219i transmis din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, s\u0103 continue s\u0103 curg\u0103. Timotei este con\u0219tient de dinamica care exist\u0103 \u00eentre tradi\u021bie \u0219i credin\u021b\u0103: \u201e\u00eei cuno\u0219ti pe cei de la care ai \u00eenv\u0103\u021bat\u201d (v. 14); el a ajuns la credin\u021b\u0103 prin predicarea \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura pe care le-a primit de la Paul, de la bunica \u0219i mama sa (cf. 1.5) \u0219i de la \u00eentreaga comunitate din Listra (cf. Fap 16.1).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Rolul Scripturilor.<\/strong> Cel\u0103lalt element indispensabil pentru dezvoltarea credin\u021bei, pe care Timotei \u00eel cunoa\u0219te deja, este \u201eSf\u00e2nta Scriptur\u0103\u201d. Paul se refer\u0103 aici la Scripturile lui Israel. Pentru c\u0103 Vechiul Testament \u00eel formeaz\u0103 pe credincios s\u0103 ajung\u0103 la \u201em\u00e2ntuire\u201d, dar \u201eprin credin\u021ba \u00een Isus Cristos\u201d (v. 15). \u00cen acest fel, Paul declar\u0103 c\u0103 istoria m\u00e2ntuirii pe care Dumnezeu a realizat-o cu poporul Israel, cuprins\u0103 \u00een Scripturi, \u00ee\u0219i are \u00een evenimentul Cristos apogeul \u0219i criteriul s\u0103u interpretativ. Vechiul Testament, luminat de Cristos, Cuv\u00e2ntul revelator al lui Dumnezeu pentru umanitate, posed\u0103 astfel o func\u021bie escatologic\u0103: este calea necesar\u0103 pentru a-l cunoa\u0219te pe Dumnezeu. \u201eToat\u0103 Scriptura\u201d este de fapt inspirat\u0103 de Dumnezeu (2Pt 1:20-21).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Orice parte a Vechiului Testament \u00eel are ca autor pe Dumnezeu \u0219i, din acest motiv, este \u201eutil\u0103\u201d, adic\u0103 are proprietatea intrinsec\u0103 de a \u00eendeplini patru sarcini indispensabile pentru comunitatea cre\u0219tin\u0103: \u00een primul r\u00e2nd, \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u0103tura\u201d. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus s-a bazat pe Scripturi, de la \u00eenceputul predic\u0103rii sale (cf. Lc 4,16-30) p\u00e2n\u0103 la exegeza scripturistic\u0103 a Celui \u00cenviat (Lc 24,25-27.32.44-49; Fap 1,3-8). Paul, ca \u0219i ceilal\u021bi apostoli, urmeaz\u0103 tradi\u021bia lui Isus \u0219i este garantul c\u0103 Evanghelia lui Cristos este \u00eemplinirea scripturilor lui Israel (Rom 4:3-25; Gal 3:6-9; 4:22-31). \u00cen al doilea r\u00e2nd, Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 este apt\u0103 s\u0103 \u201econving\u0103\u201d, deoarece provoac\u0103 stilul de via\u021b\u0103 al ascult\u0103torului \u0219i genereaz\u0103 convertirea min\u021bii. \u00cen al treilea r\u00e2nd, ea are sarcina de a \u201ecorecta\u201d, lumin\u00e2nd calea credin\u021bei \u0219i evit\u00e2nd abaterile eronate (apostazii, erezii, schisme). \u00cen al patrulea r\u00e2nd, ea \u201eeduc\u0103 la neprih\u0103nire\u201d, adic\u0103 orienteaz\u0103 practica de via\u021b\u0103 a credinciosului c\u0103tre voia lui Dumnezeu. Prin urmare, Scriptura supravegheaz\u0103 via\u021ba comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, o genereaz\u0103, o hr\u0103ne\u0219te \u0219i \u00eei orienteaz\u0103 cursul (v. 16). V. 17 declar\u0103 c\u0103, prin medita\u021bia asupra Scripturii, cre\u0219tinul este modelat de Duhul Sf\u00e2nt \u0219i devine treptat \u201ecomplet \u0219i bine preg\u0103tit pentru orice lucrare bun\u0103\u201d (cf. 2:21), adic\u0103 gata s\u0103 fie un alter Christus (cf. Lc 6:40; 1Tim 6:11; Ef 4:23).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Exorta\u021bie final\u0103.<\/strong> \u00cen 4:1-2 urmeaz\u0103 un \u00eendemn concis \u0219i solemn, care aminte\u0219te de discursul de adio al lui Paul din Fap 20:17-35. Recomandarea final\u0103 a scrisorii este f\u0103cut\u0103 \u201e\u00eenaintea lui Dumnezeu \u0219i a lui Cristos Isus\u201d, care este definit ca \u201ecel care va veni s\u0103 judece viii \u0219i mor\u021bii\u201d (cf. Fap 10,42; Rom 14,9-10; 1Pt 4,5) atunci c\u00e2nd va veni cu \u00abmanifestarea\u00bb sa (cf. 4.8; 1Tim 6,14; Tit 2,13) pentru a-\u0219i instaura \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia\u201d (1Cor 15,20-27). Dac\u0103 cadrul \u00eendemnului este constituit de escatologia final\u0103, cadrul este ancorat \u00een prezent \u0219i \u00een rolul delicat de lider comunitar pe care Timotei este chemat s\u0103 \u00eel joace. Primul imperativ este \u201eproclam\u0103 cuv\u00e2ntul\u201d; sarcina prioritar\u0103 \u0219i esen\u021bial\u0103 este proclamarea <em>kerygma<\/em> salvatoare a mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos. Al doilea imperativ \u00eendeamn\u0103 s\u0103 se \u201einsiste\u201d, adic\u0103 s\u0103 se intervin\u0103 \u00een orice moment, admonest\u00e2nd, mustr\u00e2nd \u0219i \u00eendemn\u00e2nd, ca un Paul autentic care are grij\u0103 de turm\u0103. Ultima recomandare a lui Paul se refer\u0103 la metod\u0103: \u201ecu orice m\u0103rinimie \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103\u201d; el \u00eei cere lui Timotei s\u0103 \u00ee\u0219i exercite slujirea cu mult\u0103 r\u0103bdare \u0219i cuno\u0219tin\u021be doctrinare profunde.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Contextul.<\/strong> Primul discurs escatologic al lui Isus (Lc17:20-18:14), declan\u0219at de o \u00eentrebare a fariseilor (17:20: \u201ec\u00e2nd va veni \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu?\u201d) \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te punctul culminant \u00een tema rug\u0103ciunii \u0219i a credin\u021bei prin parabola judec\u0103torului nedrept \u0219i a v\u0103duvei (18:1-8). \u00cen discursul escatologic, Isus afirm\u0103 c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este deja prezent\u0103 \u00een prezent, \u00eentr-o form\u0103 f\u0103r\u0103 precedent (17:21); recunoa\u0219terea prezen\u021bei \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u00een istorie necesit\u0103 abilit\u0103\u021bi de discern\u0103m\u00e2nt (17:22-24); Isus preveste\u0219te pasiunea sa (17:25) apoi timpul istoriei se desf\u0103\u0219oar\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea sa, \u00eentr-un moment imprevizibil, \u00een ziua revela\u021biei Fiului Omului (17:30), c\u00e2nd va avea loc judecata final\u0103 (17:31-37).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus deplaseaz\u0103 aten\u021bia ascult\u0103torilor s\u0103i de la \u00eemplinirea final\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, <em>parousia<\/em>, la timpul prezent, \u00een care este \u00een joc jocul discern\u0103m\u00e2ntului \u0219i al alegerilor etice conforme cu cerin\u021bele regalit\u0103\u021bii lui Dumnezeu. \u00cen acest context, Isus poveste\u0219te parabola v\u0103duvei \u0219i a judec\u0103torului nedrept (18:2-5), \u00eenso\u021bit\u0103 de o introducere a lui Luca (18:1) \u0219i de comentariul lui Isus (18:6-8). Introducerea lucan\u0103 (v. 1) ofer\u0103 cheia pentru \u00een\u021belegerea parabolei: Isus ne cere s\u0103 tr\u0103im acest timp, timpul nostru \u00een istorie, \u00een rug\u0103ciune continu\u0103 \u0219i perseverent\u0103. Rug\u0103ciunea perseverent\u0103 este necesar\u0103 pentru ca vie\u021bile noastre s\u0103 fie \u00een ton cu dinamica \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei actuale a lui Dumnezeu. Acest lucru este ilustrat de relatarea parabolic\u0103 care prezint\u0103 dou\u0103 personaje.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0\uf0fe Judec\u0103torul.<\/strong> Primul care intr\u0103 \u00een scen\u0103 este un judec\u0103tor \u201ecare nu se temea de Dumnezeu \u0219i nu avea respect pentru nimeni\u201d. Aceast\u0103 caracterizare negativ\u0103 este confirmat\u0103 de perso-najul \u00eensu\u0219i \u00een solilocviul s\u0103u (v. 4: \u201ede\u0219i nu m\u0103 tem de Dumnezeu \u0219i nu am nicio considera\u021bie pentru nimeni&#8230;\u201d). Aceast\u0103 imagine a judec\u0103torului trebuie s\u0103 fi reflectat o idee despre sistemul judiciar \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de popula\u021bia iudaic\u0103, deoarece \u00een lumea antic\u0103 judec\u0103torii depindeau de grupul social din care f\u0103ceau parte \u0219i, \u00een Israel, ca func\u021bionari care nu proveneau din clasele \u00eenst\u0103rite, erau u\u0219or de manipulat de clasele conduc\u0103toare \u00een detrimentul oamenilor mai umili. Acest lucru explic\u0103 \u0219i de ce textul biblic solicit\u0103 \u00een mod repetat protec\u021bia celor mai fragili membri ai societ\u0103\u021bii, orfanii, v\u0103duvele \u0219i str\u0103inii (Ex 22:21-23 etc.), care reprezentau categoria celor mai s\u0103raci, care de multe ori \u00ee\u0219i vedeau drepturile c\u0103lcate \u00een picioare, justific\u00e2nd cererea prin interesul lui Dumnezeu pentru ei (cf. Pr 22:22-23; Dt 10:17-18; Is 1:23; 10:1-2; Ez 22:7). Astfel, judec\u0103torul nedrept din parabol\u0103 este reprezentantul unui sistem de nedreptate \u0219i corup\u021bie antitetic cu \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0\uf0fe V\u0103duva.<\/strong> V\u0103duva, pe de alt\u0103 parte, face parte din categoria celor defavoriza\u021bi, deoarece, dac\u0103 nu are protec\u021bie din partea membrilor familiei (nu era mo\u0219tenitoarea de drept a bunurilor so\u021bului decedat) sau din partea unui nou so\u021b \u0219i, \u00een plus, trebuie s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 copii minori, ea poate ajunge \u00een mizerie. \u00cen parabol\u0103, v\u0103duva se prezint\u0103 singur\u0103 \u00een instan\u021b\u0103, semn c\u0103 nu are nici asisten\u021b\u0103 masculin\u0103 din partea familiei, nici bani pentru un avocat, \u0219i cere \u201edreptate\u201d \u00eempotriva unui adversar nespecificat. Ea este de dou\u0103 ori victim\u0103, a adversarului \u0219i a sistemului judiciar. De fapt, judec\u0103torul \u00eei refuz\u0103 dreptul \u201epentru o vreme\u201d, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd este convins de insisten\u021ba femeii, pe care o consider\u0103 o pacoste persistent\u0103 \u0219i un adev\u0103rat \u00abchin\u00bb (v. 5; verbul <em>hyp\u014dpi\u00e1zein<\/em>, f\u0103r\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2nt metaforic, \u00eenseamn\u0103 \u201ea lovi \u00een ochi\u201d, \u201ea face un ochi negru\u201d). A\u0219adar, judec\u0103torul pronun\u021b\u0103 o sentin\u021b\u0103 dreapt\u0103 doar din oportunism personal.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0feDumnezeu drept \u0219i rug\u0103ciunea.<\/strong> \u00cen vv. 6-8, Isus comenteaz\u0103 povestea. Comportamentului judec\u0103torului, descris ca fiind \u201enelegiuit\u201d, Isus \u00eei opune cel al lui Dumnezeu, judec\u0103torul drept, care va face \u00abprompt\u00bb dreptate \u201ecelor ale\u0219i\u201d, credincio\u0219ilor, care \u201estrig\u0103 la el zi \u0219i noapte\u201d (vv. 6-8a).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine, care tr\u0103iesc conform dictaturilor \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, sunt confruntate cu nedreptatea, privarea de drepturi \u0219i exploatarea, tipice practicii contraremp\u0103r\u0103\u021biei. \u00cen a\u0219teptarea parusiei, \u00een acest timp marcat de prezen\u021ba structural\u0103 a r\u0103ului, dar \u00een care \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este deja prezent\u0103, cre\u0219tinii sunt chema\u021bi la rug\u0103ciune constant\u0103, care este cu siguran\u021b\u0103 ascultat\u0103 de Dumnezeu. \u00centrebarea final\u0103 a lui Isus (v. 8b: \u201eDar Fiul Omului, c\u00e2nd va veni, va g\u0103si credin\u021b\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt?\u201d) este menit\u0103 s\u0103 \u00eei \u00eendemne pe cre\u0219tini s\u0103 aib\u0103 o credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu care s\u0103 fie dublat\u0103 de o rug\u0103ciune ne\u00eencetat\u0103. \u00cen contextul situa\u021biilor existen\u021biale negative, st\u0103ruin\u021ba \u0219i perseveren\u021ba \u00een rug\u0103ciune, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 comportamentul v\u0103duvei din parabol\u0103, reprezint\u0103 instrumentul de ac\u021biune al credinciosului. Acest instrument d\u0103 roade \u00een func\u021bie de c\u0103ile \u0219i timpii voin\u021bei lui Dumnezeu. Prin urmare, rug\u0103ciunea perseverent\u0103 este testul de turnesol al credin\u021bei \u0219i este for\u021ba non-violent\u0103 \u0219i eficient\u0103 care se conformeaz\u0103 practicii de iubire, dreptate \u0219i pace a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu s\u0103 instaureze de c\u0103tre Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 571-572\/ octombrie-noiembrie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Eugene Burnard, <em>Judec\u0103torul nedrept<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p>Hits: 73<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DIN DUMINICA A 29-A DE PESTE AN P\u00c2N\u0102 LA ISUS CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI Aceste ultime duminici din timpul de peste an [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":42995,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42994"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42994"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42994\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42996,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42994\/revisions\/42996"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/42995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}