{"id":42876,"date":"2025-10-12T08:50:18","date_gmt":"2025-10-12T05:50:18","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=42876"},"modified":"2025-10-12T08:50:18","modified_gmt":"2025-10-12T05:50:18","slug":"calea-credintei-in-cristos-este-cauza-mantuirii-meditatie-pentru-duminica-a-xxviii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/10\/12\/calea-credintei-in-cristos-este-cauza-mantuirii-meditatie-pentru-duminica-a-xxviii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCalea credin\u021bei \u00een Cristos este cauza m\u00e2ntuirii\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXVIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XXVIII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

12 OCTOMBRIE 2025<\/strong><\/p>\n

CALEA CREDIN\u021aEI \u00ceN CRISTOS ESTE CAUZA M\u00c2NTUIRII<\/strong><\/p>\n

Credin\u021ba \u00een Isus, Cristos (Mesia) \u0219i Fiul lui Dumnezeu, este pentru toate fiin\u021bele umane cheia m\u00e2ntuirii, deoarece le permite s\u0103-\u0219i recapete identitatea antropologic\u0103 profund\u0103 de copii ai lui Dumnezeu, \u00een Fiul s\u0103u (Evanghelia<\/strong>). Credin\u021ba const\u0103 \u00eentr-un proces care \u00eemplete\u0219te darul lui Dumnezeu \u0219i voin\u021ba uman\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru Naaman \u00een fa\u021ba lui Elizeu, care \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te propria vindecare ca motiv de convertire (prima lectur\u0103<\/strong>). \u00cent\u00e2lnirea cu Cristos conduce la o c\u0103l\u0103torie de convertire continu\u0103 pentru a-l urma, ca misiune \u0219i proclamare a Cuv\u00e2ntului s\u0103u (a doua lectur\u0103<\/strong>).<\/p>\n

A MUL\u021aUMI, ADIC\u0102 \u201eA CELEBRA EUHARISTIA\u201d<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 cuv\u00e2ntul \u201emul\u021bumire\u201d este \u00eencapsulat \u00een \u00eensu\u0219i termenul \u201eEuharistie\u201d, adunarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 a cre\u0219tinilor \u00een ziua Domnului. Celebrarea Euharistiei \u00eenseamn\u0103 tocmai a mul\u021bumi pentru toate darurile pe care le-am primit.<\/p>\n

A mul\u021bumi lui Dumnezeu, Tat\u0103l, care a creat universul \u0219i l-a \u00eencredin\u021bat responsabilit\u0103\u021bii noastre pentru ca noi s\u0103-l p\u0103str\u0103m cu \u00een\u021belepciune.<\/p>\n

Nu noi am construit casa \u00een care tr\u0103im! \u00cei mul\u021bumim lui Isus, Fiul lui Dumnezeu f\u0103cut om, care \u0219i-a dat via\u021ba pentru noi pe cruce, a murit \u0219i a \u00eenviat. El este speran\u021ba noastr\u0103: uni\u021bi cu el putem fi scufunda\u021bi \u00een moarte \u0219i s\u0103 cunoa\u0219tem \u00eenvierea \u0219i via\u021ba ve\u0219nic\u0103!<\/p>\n

Mul\u021bumi\u021bi Duhului Sf\u00e2nt, care \u00eei adun\u0103 pe to\u021bi \u00een iubire. El este suflul tainic care treze\u0219te inimile pentru a tr\u0103i conform planului lui Dumnezeu, el este sufletul profund al oric\u0103rui cuv\u00e2nt \u0219i al oric\u0103rui gest care realizeaz\u0103 Evanghelia!<\/p>\n

A mul\u021bumi nu este deci un \u201eop\u021bional\u201d pentru un cre\u0219tin: face parte din ceea ce este esen\u021bial pentru via\u021ba de credin\u021b\u0103. Numai cei care mul\u021bumesc, de fapt, intr\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie autentic\u0103 cu Isus. O rela\u021bie care nu este dictat\u0103 de nevoie, de nevoia de a ob\u021bine favoruri, ci de recunoa\u0219terea iubirii sale. La bun\u0103tatea Domnului, ucenicul r\u0103spunde cu recuno\u0219tin\u021ba sa \u0219i tocmai aceasta \u00eel m\u00eentuie\u0219te, \u00eel pune \u00een situa\u021bia de a tr\u0103i o nou\u0103 existen\u021b\u0103.<\/p>\n

Au fost zece lepro\u0219i vindeca\u021bi de lepr\u0103. Doar unul, \u00eens\u0103, samariteanul, a fost \u201em\u00eentuit\u201d datorit\u0103 credin\u021bei sale… La fel de mul\u021bi sunt cei boteza\u021bi, cei care primesc darurile lui Dumnezeu, oferta sa de har.<\/p>\n

Dar numai cei care r\u0103spund sunt \u201em\u00eentui\u021bi\u201d….<\/p>\n

Nu o rela\u021bie magic\u0103, ci \u00eent\u00e2lnirea liber\u0103 dintre Cristos, care ni se face cunoscut, \u0219i r\u0103spunsul nostru alc\u0103tuit din gesturi \u0219i cuvinte, \u00eempletite \u00een via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n

Nu exist\u0103 o rela\u021bie instantanee, ci construirea unei rela\u021bii care se \u00eenscrie \u00een timp \u0219i puncteaz\u0103 via\u021ba prin momente specifice de celebrare.<\/p>\n

Este suficient s\u0103 mergem la Liturghie pentru a fi cre\u0219tin? Bine\u00een\u021beles c\u0103 nu. Dar cineva nu poate fi cre\u0219tin f\u0103r\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la Liturghie. Nu se poate face din via\u021b\u0103 o Euharistie, o mul\u021bumire, dac\u0103 nu se particip\u0103 la Euharistia de duminic\u0103!<\/p>\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong><\/p>\n

ARTA DIFICIL\u0102 A MUL\u021aUMIRII<\/strong><\/p>\n

de Alberto Carrara<\/em><\/p>\n

    \n
  1. Recunoa\u0219tere \u0219i credin\u021b\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Evenimentul evanghelic al celor zece lepro\u0219i este exclusiv lucan, \u00een ton, a\u0219adar, cu ansamblul acestei evanghelii, care ne ofer\u0103 \u00eenainte de toate atitudinea uman\u0103, primitoare, milostiv\u0103 a figurii lui Isus \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, credin\u021ba voluntar\u0103 a celor care \u00eel \u00eent\u00e2lnesc.<\/p>\n

    Isus \u00eei vindec\u0103 pe lepro\u0219i, \u00eenainte \u0219i \u00een afar\u0103 de harul ca cel vindecat s\u0103 se poat\u0103 \u00eentoarce la el. \u00centr-adev\u0103r, Isus \u00eensu\u0219i subliniaz\u0103 faptul c\u0103, de\u0219i to\u021bi au fost vindeca\u021bi, numai unul \u201e\u00ee\u0219i d\u0103 seama\u201d c\u0103 a primit vindecarea, pe c\u00e2t de nea\u0219teptat\u0103, pe at\u00e2t de extraordinar\u0103, \u0219i \u00eei mul\u021bume\u0219te. Prin urmare, \u201eharul\u201d d\u0103ruit este mult mai mare dec\u00e2t harul primit.<\/p>\n

    Am suferit \u00eentotdeauna de o insensibilitate generalizat\u0103 fa\u021b\u0103 de lumea din jurul nostru, de care \u00eens\u0103 depindem. Modul nostru de a g\u00e2ndi \u0219i de a ac\u021biona a creat \u00een noi, \u00eencetul cu \u00eencetul, convingerea c\u0103 exist\u0103m datorit\u0103 capacit\u0103\u021bilor noastre, c\u0103 suntem arhitec\u021bii propriului destin – cum se spune, cu un strop bun de retoric\u0103. \u00cen schimb, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne g\u00e2ndim la c\u00e2\u021bi oameni le dator\u0103m ceva, de la cele mai cotidiene gesturi ale vie\u021bii, p\u00e2n\u0103 la evenimente provocatoare, pentru noi \u0219i pentru cei din jurul nostru. Nu am putea nici m\u0103car s\u0103 aprindem lumina acas\u0103, s\u0103 mergem la serviciu \u0219i s\u0103 facem orice altceva dac\u0103 nu ar exista o armat\u0103 de oameni \u00een permanen\u021b\u0103 \u201ela dispozi\u021bia noastr\u0103\u201d.<\/p>\n

    Numai dac\u0103 \u00een\u021beleg, dac\u0103 accept acest lucru, voi putea accepta o alt\u0103 form\u0103 de datorie, una mult mai exigent\u0103: ceea ce am, ceea ce sunt, totul \u00eemi este dat \u201ede sus\u201d. Nu sunt \u00eendatorat doar fa\u021b\u0103 de al\u021bii, ci sunt \u00eendatorat fa\u021b\u0103 de Dumnezeu; \u0219i nu sunt \u00eendatorat fa\u021b\u0103 de ceva, ci fa\u021b\u0103 de tot.<\/p>\n

    Numai dac\u0103 sunt con\u0219tient de c\u00e2t de mult primesc continuu de la to\u021bi, pot s\u0103 realizez c\u0103 am primit totul de la Domnul cerului \u0219i al p\u0103m\u00e2ntului. Numai dac\u0103 sunt capabil de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pot fi capabil de credin\u021b\u0103. Poate c\u0103 tocmai acest lucru ne permite, de asemenea, s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 poate c\u0103, ast\u0103zi, motivul principal al dificult\u0103\u021bii generalizate de a crede depinde de dificultatea generalizat\u0103 de a recunoa\u0219te c\u0103 primim.<\/p>\n

      \n
    1. Iasomia lui Etty Hillesum \u0219i griva[1]<\/a> lui Dietrich Bonhoeffer<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Paradoxurile recuno\u0219tin\u021bei \u0219i ale mul\u021bumirii devin mai evidente atunci c\u00e2nd acestea \u00eenfloresc \u00een cadrul unor situa\u021bii extreme de suferin\u021b\u0103.<\/p>\n

      Etty Hillesum, o evreic\u0103, a murit \u00een lag\u0103rul de concentrare de la Auschwitz pe 30 noiembrie 1943, la v\u00e2rsta de 29 de ani. Jurnalul ei, scris \u00eentre 1941 \u0219i 1943, \u00een timpul furiei r\u0103zboiului \u0219i al nebuniei uciga\u0219e a nazismului, este bine cunoscut \u0219i a fost publicat \u00een multe limbi \u00eencep\u00e2nd din anul 1981. \u00cen mijlocul urgen\u021bei dureroase a acelor ani, Etty Hillesum p\u0103streaz\u0103, tocmai, o extraordinar\u0103 capacitate de recuno\u0219tin\u021b\u0103.<\/p>\n

      Iasomia din spatele casei este complet ruinat\u0103 de ploaia \u0219i furtunile din ultimele zile, florile ei albe plutind ici \u0219i colo pe b\u0103l\u021bile \u00eentunecate \u0219i noroioase care s-au format pe acoperi\u0219ul scund al garajului. Dar undeva \u00een\u0103untrul meu ea continu\u0103 s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 nestingherit\u0103, exuberant\u0103 \u0219i tandr\u0103 ca \u00eentotdeauna, \u0219i \u00ee\u0219i r\u0103sp\u00e2nde\u0219te parfumul \u00een jurul casei Tale, Dumnezeul meu. Vezi c\u00e2t de bine m\u0103 port cu Tine. \u00ce\u021bi aduc nu numai lacrimile \u0219i temerile mele, ci \u00ce\u021bi aduc chiar, \u00een aceast\u0103 duminic\u0103 gri \u0219i furtunoas\u0103, o iasomie parfumat\u0103. \u00ce\u021bi aduc toate florile pe care le \u00eent\u00e2lnesc pe calea mea, \u0219i ele sunt cu adev\u0103rat multe […]. Dac\u0103 m-a\u0219 afla \u00eenchis\u0103 \u00eentr-o celul\u0103 \u00eengust\u0103 \u0219i a\u0219 vedea un nor trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 mica poart\u0103, atunci \u021bi-a\u0219 aduce acel nor, Dumnezeul meu… (Jurnal<\/em>, Adelphi, Milano 2012, 714f.).<\/p>\n

      Etty Hillesum nu este \u00een \u00eenchisoare. Dar \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 se afl\u0103 acolo, \u0219i asta se va \u00eent\u00e2mpla la scurt timp dup\u0103 ce \u00ee\u0219i va sf\u00e2r\u0219i via\u021ba \u00een crematoriul de la Auschwitz.<\/p>\n

      Imaginea emo\u021bionant\u0103 a iasomiei aminte\u0219te, prin asociere, de o alt\u0103 imagine, care ne vine de la un alt mare martir al credin\u021bei, Dietrich Bonhoeffer, \u0219i el victim\u0103 a nazismului. Acesta a participat la o tentativ\u0103 de asasinat \u00eempotriva lui Hitler, a fost \u00eentemni\u021bat \u0219i judecat. \u00cen cele din urm\u0103, a fost sp\u00e2nzurat \u00een lag\u0103rul de concentrare Flossenb\u00fcrg, \u00een zorii zilei de 9 aprilie 1945, la ordinul expres al lui Hitler, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului. Tot el, la \u00eenceputul deten\u021biei sale, le scrie p\u0103rin\u021bilor s\u0103i \u0219i le spune:<\/p>\n

      Aici, \u00een curtea \u00eenchisorii, diminea\u021ba (\u0219i chiar \u0219i acum c\u0103 este sear\u0103), o griv\u0103 scoate un c\u00e2ntec minunat. Simt recuno\u0219tin\u021b\u0103 chiar \u0219i pentru lucrurile m\u0103runte, iar aceasta este \u0219i ea cu siguran\u021b\u0103 o realizare. (Rezisten\u021b\u0103 \u0219i capitulare. Scrisori \u0219i alte scrieri din \u00eenchisoare<\/em>, edi\u021bie bro\u0219at\u0103, Queriniana, Brescia 2024, 43).<\/p>\n

      Acestea sunt dou\u0103 imagini ciudat de asem\u0103n\u0103toare \u0219i la fel de emo\u021bionante. Etty Hillesum este cufundat\u0103 \u00eentr-o duminic\u0103 gri \u0219i furtunoas\u0103, iar Bonhoeffer este \u00eenchis \u00een lag\u0103r. Din lumea \u00eenchis\u0103 a celor doi condamna\u021bi \u00eenflore\u0219te \u00een mod nea\u0219teptat minunea a dou\u0103 mici detalii din natur\u0103: o iasomie \u0219i o griv\u0103. Ambele devin un pretext surprinz\u0103tor pentru recuno\u0219tin\u021b\u0103.<\/p>\n

      Poate c\u0103 cineva s-ar putea juca cu aceste imagini \u0219i le-ar putea raporta la povestea celor zece lepro\u0219i. Semnele pe care le avem de obicei sunt foarte slabe \u00een compara\u021bie cu vindecarea cumplitei boli. Mul\u021bumirea noastr\u0103, \u00eens\u0103, poate \u00eenflori oriunde, pentru c\u0103 nu depinde de puterea semnului, ci de puterea inimii care \u0219tie s\u0103 descopere cea mai mare minune \u00een cel mai mic semn.<\/p>\n

      COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

      Prima lectur\u0103:\u00a0<\/strong> Naaman sirianul, str\u0103inul lepros, era at\u00e2t de disperat \u00eenc\u00e2t a apelat la Elizeu, un profet din Israel, pentru vindecare. \u00cenving\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2ndria \u0219i pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 cuv\u00e2ntul profetului, Naaman este vindecat \u0219i se \u00eentoarce s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103 lui Elizeu: dar Naaman a descoperit ceva mai mare dec\u00e2t s\u0103n\u0103tatea, \u0219i anume credin\u021ba \u00een Dumnezeul vie\u021bii.<\/p>\n

      Psalmul responsorial:<\/strong> Psalmul 97 este o laud\u0103 adus\u0103 lui Dumnezeu care vrea s\u0103 se extind\u0103 p\u00e2n\u0103 la toate marginile p\u0103m\u00e2ntului. El ne ofer\u0103 o privire asupra unei viziuni a lui Dumnezeu care nu este salvatorul unui singur popor, ci care \u00ee\u0219i extinde victoria asupra tuturor popoarelor, c\u0103rora le propune acela\u0219i leg\u0103m\u00e2nt oferit lui Israel.<\/p>\n

      A doua lectur\u0103:<\/strong> frumosul imn al Sf\u00e2ntului Paul reprezint\u0103 pentru Timotei \u0219i pentru noi to\u021bi o mare invita\u021bie la perseveren\u021b\u0103. \u00cen \u00eenvierea lui Cristos, a fost revelat un cuv\u00e2nt al lui Dumnezeu pe care niciun lan\u021b p\u0103m\u00e2ntesc nu \u00eel poate re\u021bine, nici m\u0103car cel al infidelit\u0103\u021bii umane. Isus este demn de credin\u021b\u0103 pentru c\u0103 r\u0103m\u00e2ne mereu credincios.<\/p>\n

      Evanghelia:<\/strong> Isus \u00eent\u00e2lne\u0219te zece lepro\u0219i care \u00eei cer ajutorul. Trimi\u0219i s\u0103 se prezinte \u00een fa\u021ba preo\u021bilor pentru a certifica vindecarea, dintre cei zece doar unul se \u00eentoarce pentru a-l l\u0103uda pe Dumnezeu. Acest om, un samaritean, a recunoscut imediat harul pe care \u00eel reprezint\u0103 lauda constant\u0103 adus\u0103 lui Dumnezeu.<\/p>\n

      PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

      Capitolul 5 din Cartea a doua a Regilor relateaz\u0103 vindecarea de lepr\u0103 a lui Naaman, un general al armatei arameene, de c\u0103tre profetul Elizeu. Textul liturgic omite contextul miracolului.<\/p>\n

      \uf0fe Contextul miracolului.<\/strong> \u00cen vv. 1-9, naratorul explic\u0103 faptul c\u0103 generalul afl\u0103 de la un sclav evreu al so\u021biei sale de existen\u021ba unui profet capabil s\u0103-l vindece. Prin urmare, regele din Aram trimite o scrisoare regelui lui Israel pentru a cere oficial ca ministrul s\u0103u s\u0103 fie vindecat. Regele lui Israel, confruntat cu cererea neobi\u0219nuit\u0103, crede c\u0103 este un pretext al conduc\u0103torului arameu pentru a porni un r\u0103zboi \u00eempotriva Israelului. Preocuparea sa \u00eel face s\u0103 cread\u0103 c\u0103 puterea militar\u0103 arameean\u0103 este superioar\u0103 celei evreie\u0219ti. Elizeu intr\u0103 apoi \u00een scen\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i lini\u0219te\u0219te regele: el \u00eensu\u0219i \u00eel poate vindeca pe Naaman.<\/p>\n

      Regele lui Israel a atribuit un sens exclusiv politic misivei regelui din Aram, \u00een schimb profetul a interpretat cererea \u00een mod religios: Domnul a permis aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire pentru a face cunoscut \u0219i \u00een afara teritoriului lui Israel c\u0103 exist\u0103 unul dintre \u201eprofe\u021bii\u201d s\u0103i (v. 8).<\/p>\n

      Naaman, al c\u0103rui nume \u00een ugaritic\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201efermec\u0103tor\u201d, un om bogat care ocup\u0103 o pozi\u021bie socio-politic\u0103 de prestigiu absolut, se prezint\u0103 la casa profetului cu o escort\u0103 militar\u0103 (v. 15: \u201esuita sa\u201d), semn al \u00eentregii sale prosperit\u0103\u021bi; a\u0219teapt\u0103 de la Elizeu o interven\u021bie de tip magico-exorcizant\u0103, cu invocarea \u201enumelui Domnului, Dumnezeului s\u0103u\u201d \u0219i o practic\u0103 manual\u0103 precum cea \u00een uz \u00een Orientul Mijlociu antic (v. 11), dar este dezam\u0103git.<\/p>\n

      \u00a0Elizeu nici m\u0103car nu apare \u0219i trimite unul dintre slujitorii s\u0103i s\u0103 \u00eei ordone s\u0103 se scalde de \u0219apte ori \u00een Iordan pentru a fi vindecat (v. 10). Ini\u021bial, el refuz\u0103 s\u0103 execute ordinul profetului pentru c\u0103 este ancorat \u00eentr-un tipar cultural stereotip: \u201eNu sunt oare Abana \u0219i Parpar, r\u00e2uri din Damasc, mai bune dec\u00e2t toate apele din Israel? Nu a\u0219 putea s\u0103 m\u0103 scald \u00een ele ca s\u0103 m\u0103 purific?\u201d (v. 12). Slujitorii s\u0103i \u00eel conving \u00eens\u0103 s\u0103 se supun\u0103 ordinului profetului pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, i se cere o opera\u021biune simpl\u0103.<\/p>\n

      \uf0fe O adorare universal\u0103 a Domnului.<\/strong> Textul liturgic de ast\u0103zi \u00eencepe cu scufundarea de \u0219apte ori a lui Naaman \u00een Iordan \u0219i cu \u00eemplinirea cererii sale: generalul iese din r\u00e2u at\u00e2t de purificat \u00eenc\u00e2t pielea \u00eei este regenerat\u0103 ca cea a unui b\u0103iat (v. 14). Surpriza este mare; Naaman se prezint\u0103 \u00een fa\u021ba profetului \u0219i face o profesiune de credin\u021b\u0103: \u201eIat\u0103, acum \u0219tiu c\u0103 nu exist\u0103 Dumnezeu pe tot p\u0103m\u00e2ntul, dec\u00e2t \u00een Israel\u201d (v. 15a). El \u00eei propune apoi lui Elizeu s\u0103 accepte o recompens\u0103 (v. 15b), dar prime\u0219te refuzul profetului motivat de rela\u021bia sa cu Yhwh (v. 16: \u201epentru via\u021ba Domnului, \u00een prezen\u021ba c\u0103ruia stau, nu o voi lua\u201d). Naaman afl\u0103 numele personal al Dumnezeului lui Elizeu, YHWH, \u0219i cere s\u0103 ia \u00een Siria un cuf\u0103r de p\u0103m\u00e2nt israelit pentru a construi un altar unde s\u0103 se poat\u0103 ruga numai lui YHWH cu holocausturi \u0219i alte sacrificii (v. 17). Din punct de vedere istoric, textul reflect\u0103 o problem\u0103 din vremea diasporei.<\/p>\n

      Hagiograful afirm\u0103 c\u0103 este posibil s\u0103 te rogi \u0219i s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219ti un ritual c\u0103tre Dumnezeul lui Israel chiar \u0219i \u00een afara \u021a\u0103rii Sfinte, unde tr\u0103iau comunit\u0103\u021bi evreie\u0219ti; dep\u0103\u0219ind astfel prejudec\u0103\u021bile arhaice (Ps 137:4; Am 7:17; Os 9:3; Ez 4:13). \u00cen plus, \u00een perioada de dup\u0103 exil, personajul lui Naaman este o figur\u0103 a prozeli\u021bilor, str\u0103ini de p\u0103g\u00e2nism, dar simpatizan\u021bi ai monoteismului iudaic. \u0218i lor li se permite s\u0103 participe, de\u0219i par\u021bial, la cult. Textul din 2Reg 5:14-17 introduce o perspectiv\u0103 universalist\u0103 a func\u021biei salvatoare divine. Acesta este motivul pentru care Isus, \u00een predica sa din sinagoga din Nazaret, prezint\u0103 vindecarea lui Naaman sirianul ca un exemplu al voin\u021bei m\u00e2ntuitoare universale a lui Dumnezeu (Lc 4:27) \u0219i motiveaz\u0103 misiunea sa de predicare itinerant\u0103 a venirii \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu (4:43). Dumnezeu ac\u021bioneaz\u0103 \u00een istorie prin cuv\u00e2ntul profe\u021bilor (Elizeu) \u0219i al Fiului (Isus) pentru a aduce m\u00e2ntuirea oamenilor, care, \u00een ciuda aparen\u021belor, tr\u0103iesc \u00eentr-o stare de fragilitate \u0219i sl\u0103biciune simbolizat\u0103 de boal\u0103. Prin vocea slujitorilor s\u0103i, Dumnezeu \u00ee\u0219i proclam\u0103 voin\u021ba pun\u00e2nd \u00een mi\u0219care mecanisme virtuoase a c\u0103ror punere \u00een aplicare necesit\u0103 un r\u0103spuns de credin\u021b\u0103.<\/p>\n

      \n

      A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

      \u201eAdu-\u021bi aminte c\u0103 Isus Cristos, din s\u0103m\u00e2n\u021ba lui David, a \u00eenviat din mor\u021bi, a\u0219a cum am vestit\u201d. Paul \u00eei aminte\u0219te lui Timotei de aceast\u0103 veche profesiune de credin\u021b\u0103 care dateaz\u0103 din tradi\u021bia iudeo-cre\u0219tin\u0103: ea exprim\u0103 miezul credin\u021bei cre\u0219tine, subliniind cei doi poli ai existen\u021bei lui Isus: \u00eentruparea fiului lui Dumnezeu (\u201edin s\u0103m\u00e2n\u021ba lui David\u201d) \u0219i \u00eenvierea din mor\u021bi. G\u0103sim aceea\u0219i profesiune de credin\u021b\u0103, \u00een termeni u\u0219or diferi\u021bi, \u00een Rom 1:3-4.<\/p>\n

      \uf0fe Proclamarea Evangheliei.<\/strong> Paul \u00eei aduce aminte lui Timotei s\u0103 reitereze c\u0103 aceasta este \u201eEvanghelia\u201d pe care apostolul a proclamat-o \u00eentotdeauna \u00een c\u0103l\u0103toriile sale misionare (v. 8). Fidelitatea sa fa\u021b\u0103 de proclamarea Evangheliei l-a determinat acum s\u0103 fie \u00eentemni\u021bat la Roma ca \u0219i cum ar fi fost un f\u0103c\u0103tor de rele. Aceast\u0103 condi\u021bie de prizonier \u00eel aseam\u0103n\u0103, mai mult dec\u00e2t \u00eenainte, cu Isus Cristos, r\u0103stignit ca un f\u0103c\u0103tor de rele. Conform logicii puterii lui Dumnezeu care l-a \u00eenviat pe Cel r\u0103stignit, dac\u0103 Paul este \u00eenc\u0103tu\u0219at \u00een lan\u021buri, dimpotriv\u0103, \u201ecuv\u00e2ntul lui Dumnezeu nu este \u00eenc\u0103tu\u0219at\u201d. \u00centr-adev\u0103r, proclamarea Evangheliei continu\u0103 s\u0103 r\u0103sune \u00een \u00eentreaga lume prin intermediul cre\u0219tinilor persecuta\u021bi. O idee similar\u0103 transpare la sf\u00e2r\u0219itul Faptelor Apostolilor, c\u00e2nd relatarea se \u00eencheie cu \u00eentemni\u021barea lui Paul \u00een cetate: de\u0219i era prizonier, \u201e\u00eei primea pe to\u021bi cei care veneau la el, vestind \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd cele despre Domnul Isus Cristos, cu toat\u0103 generozitatea \u0219i f\u0103r\u0103 nicio piedic\u0103\u201d (Fap 28:30-31).<\/p>\n

      Dinamica proclam\u0103rii cre\u0219tine a \u00eenvierii lui Cristos necesit\u0103 trecerea prin necazuri \u0219i persecu\u021bii (Fap 14:22). Nimeni, nici m\u0103car impedimentul fizic al misionarilor, nu poate \u00eempiedica r\u0103sp\u00e2ndirea kerygmei<\/em> pascale: Isus Cristos a \u00eenviat din mor\u021bi (v. 9). Paul este con\u0219tient c\u0103 \u00eentemni\u021barea sa nu este o condi\u021bie ru\u0219inoas\u0103 (2Tim 1:6-14), ci devine o condi\u021bie privilegiat\u0103 de asimilare cu Cristos r\u0103stignit (Gal 2:20), deoarece el \u00eentruchipeaz\u0103 misterul m\u00e2ntuitor al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii (2Cor 1:5-6; 4:10-12).<\/p>\n

      A\u0219a cum Cristos a murit pentru iubire (Rom 5:6-11), tot a\u0219a Paul sufer\u0103 \u201epentru ca cei ale\u0219i (adic\u0103 cei boteza\u021bi) s\u0103 poat\u0103 ajunge la m\u00e2ntuirea care este \u00een Isus Cristos, \u00eempreun\u0103 cu slava ve\u0219nic\u0103\u201d (v. 10). Asimilarea cre\u0219tinului la Isus Cristos este redat\u0103 de o m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 tradi\u021bional\u0103, probabil de origine baptismal\u0103, introdus\u0103 prin formula \u201evrednic de credin\u021b\u0103 este cuv\u00e2ntul\u201d.<\/p>\n

      \uf0fe Credincio\u0219ii \u0219i Dumnezeu.<\/strong> M\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 prezint\u0103 o structur\u0103 paralel\u0103 \u0219i, \u00een vv. 11b-12a, prepozi\u021bia \u201ecu\u201d (syn<\/em>) indic\u0103 asocierea credincio\u0219ilor cu Cristos \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 ca \u0219i \u00een via\u021ba viitoare: \u201edac\u0103 murim cu El, cu El vom \u0219i tr\u0103i\u201d (cf. 1Tes 5,10; Rom 6,8; 2Cor 4,11) expliciteaz\u0103 participarea la dinamica pascal\u0103; \u201edac\u0103 vom r\u0103bda cu El, tot cu El vom \u0219i domni\u201d, indic\u0103 necesitatea rezisten\u021bei \u00een \u00eencerc\u0103ri (Lc 8,15; 21,19; Rom 8,17) pentru a avea acces la gloria cereasc\u0103 (Lc 22,28-30; Rom 5,17; 8,17; 2Tes 4,5; Ap 20,4).<\/p>\n

      Propozi\u021bia din v. 12b (\u201edac\u0103 ne vom lep\u0103da de El, \u0219i El se va lep\u0103da de noi\u201d) prevede cazul apostaziei (cf. Mt 10:33\/\/Lc 12:9). Ultimul stih, \u00een v. 13, rupe \u00een schimb paralelismul dintre comportamentul nostru \u0219i r\u0103spunsul divin: \u201edac\u0103 nou\u0103 ne lipse\u0219te credin\u021ba, El r\u0103m\u00e2ne credincios pentru c\u0103 nu se poate nega pe sine\u201d. De fapt, Dumnezeu este \u201ecel credincios\u201d prin excelen\u021b\u0103 \u0219i iart\u0103 gre\u0219elile copiilor s\u0103i neascult\u0103tori \u00eendeplinind planul de m\u00e2ntuire prin imensa sa mil\u0103 (Dt 7:9; Mih 7:18; Ps 89:6-7.9.15.29.34-36.50; Tit 1:2; Evr 6:18).<\/p>\n

      \n

      EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

      Dup\u0103 ce \u00eei informeaz\u0103 pe apostoli cu privire la credin\u021ba lor \u0219i la atitudinea de gratuitate absolut\u0103 care trebuie s\u0103 anime slujirea lor fa\u021b\u0103 de fra\u021bii \u0219i surorile lor \u00een vederea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu (Lc 17,5-10), Isus \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul spre Ierusalim pentru a realiza evenimentul m\u00e2ntuitor al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii (Lc 9,51.53; 13,22; 19,11). \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei are loc \u00eent\u00e2lnirea cu cei zece lepro\u0219i (Lc 17:11-19). Povestea este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi: vv. 11-14 relateaz\u0103 vindecarea celor zece lepro\u0219i, vv. 15-19 \u00eent\u00e2lnirea dintre Isus \u0219i leprosul samaritean care fusese vindecat. Aceast\u0103 articulare ne face s\u0103 credem c\u0103 interesul lui Luca (care a povestit deja miracolul vindec\u0103rii unui lepros \u00een 5:11-14) nu se concentreaz\u0103 asupra miracolului \u00een sine, ci asupra figurii samariteanului care se \u00eentoarce la Isus \u0219i, datorit\u0103 credin\u021bei sale, ob\u021bine \u201em\u00e2ntuirea\u201d.<\/p>\n

      \uf0feO mi\u0219care contagioas\u0103.<\/strong> Introducerea episodului (v. 11) este foarte generic\u0103, deoarece nu este identificat un loc precis al evenimentului, ci sunt numite dou\u0103 regiuni, Samaria \u0219i Galileea: inten\u021bia evanghelistului este de a-l ar\u0103ta pe Isus \u00een continu\u0103 mi\u0219care. De fapt, Isus nu numai c\u0103 \u201emergea\u201d (por\u00e9uesthai<\/em>) la Ierusalim, dar \u00abtrecea\u00bb prin cele dou\u0103 regiuni de la nord de Iudeea; imperfectul de\u1e17rcheto indic\u0103 o c\u0103l\u0103torie prelungit\u0103; chiar \u0219i \u201esatul\u201d \u00een care intr\u0103 Isus r\u0103m\u00e2ne nedefinit (v. 12). Prezen\u021ba a unsprezece verbe de mi\u0219care \u00een pasaj ne face s\u0103 credem c\u0103 interven\u021bia taumaturgic\u0103 a lui Isus determin\u0103 c\u0103l\u0103toria celorlal\u021bi protagoni\u0219ti \u00een conformitate cu a sa. Cu alte cuvinte, lepro\u0219ii sunt \u00eendemna\u021bi s\u0103 se mi\u0219te, s\u0103 ias\u0103 din re\u0219edin\u021ba lor stabil\u0103 \u0219i mortal\u0103; c\u0103l\u0103toria este o metafor\u0103 a c\u0103ii credin\u021bei pe care Isus le cere celor zece lepro\u0219i s\u0103 o urmeze, dar pe care doar unul, samariteanul, o \u00eentreprinde efectiv.<\/p>\n

      \uf0fe Miracolul \u0219i mul\u021bumirea.<\/strong> Zece lepro\u0219i se \u00eendreapt\u0103 spre Isus spun\u00e2nd: \u201eIsuse, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torule, ai mil\u0103 de noi\u201d. Isus este numit \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u0103tor\u201d (epistat\u1e17s<\/em>), epitet folosit doar \u00een Evanghelia a treia \u0219i \u00eentotdeauna de c\u0103tre discipolii s\u0103i (5:5; 8:24.45; 9:33.49); acest fapt atest\u0103 \u00eencrederea \u0219i speran\u021ba pe care lepro\u0219ii le aveau \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul galileean. Cererea de interven\u021bie (\u201eai mil\u0103 de noi\u201d) este caracteristic\u0103 povestirilor miraculoase \u0219i exprim\u0103 situa\u021bia de mizerie \u0219i pustiire \u00een care tr\u0103iesc rug\u0103torii. \u00cen Antichitate, termenul \u201elepr\u0103\u201d includea diferite boli de piele, adesea resping\u0103toare, iar \u00een cultura iudaic\u0103 bolnavul era supus marginaliz\u0103rii sociale \u0219i cultice, fiind considerat impur (Lev 13); vindecarea leprosului trebuia, de fapt, certificat\u0103 de preotul care efectua ritualurile de purificare, iar la opt zile dup\u0103 verificarea ini\u021bial\u0103 fostul lepros putea fi reintegrat \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i liturgic\u0103 (Lev 14:1-32). Acest obicei explic\u0103 de ce Isus le spune celor zece lepro\u0219i: \u201emerge\u021bi \u0219i prezenta\u021bi-v\u0103 preo\u021bilor\u201d (v. 14). Aceast\u0103 locu\u021biune consider\u0103 de la sine \u00een\u021beles c\u0103 ei vor fi vindeca\u021bi. De fapt, \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei, cei zece descoper\u0103 c\u0103 \u201esunt cur\u0103\u021ba\u021bi\u201d (verbul kathar\u00edzein<\/em>).<\/p>\n

      A doua parte a pasajului are ca protagonist doar unul dintre cei zece purifica\u021bi; acesta \u201ev\u0103z\u00e2ndu-se vindecat\u201d (i\u00e2sthai<\/em>) este subiectul a patru ac\u021biuni: \u201e\u00eentorc\u00e2ndu-se\u201d, \u201el\u0103ud\u00e2ndu-l pe Dumnezeu\u201d, \u201earunc\u00e2ndu-se la picioarele\u201d lui Isus \u0219i \u201emul\u021bumindu-i\u201d. Aceasta este urmat\u0103 de nota\u021bia naratorului: \u201eera samaritean\u201d (vv. 15-16). Samaritenii aveau rela\u021bii foarte proaste cu locuitorii din Iudeea \u0219i Galileea din cauza diferen\u021bierii cultului lor religios \u0219i a Scripturii (In 4:9. 20-26; Mt 10:5); la vizita samariteanului, Isus reac\u021bioneaz\u0103 cu trei \u00eentreb\u0103ri ironice, adresate ucenicilor, care subliniaz\u0103 c\u0103 din cei zece vindeca\u021bi doar unul, de altfel un \u201estr\u0103in\u201d (alloghen\u1e17s<\/em>, \u00een\u021beles \u00een sim\u021b\u0103m\u00e2nt de ne-evreu), s-a \u00eentors \u201es\u0103 dea slav\u0103 lui Dumnezeu\u201d (vv. 17-18). \u00cen cele din urm\u0103, Isus se adreseaz\u0103 samariteanului: \u201eScoal\u0103-te \u0219i du-te; credin\u021ba ta te-a m\u00eentuit (s\u1e53zein<\/em>)\u201d (v. 19).<\/p>\n

      \uf0fe Credin\u021ba: aducerea de mul\u021bumiri lui Dumnezeu.<\/strong> Zece au fost cur\u0103\u021ba\u021bi de Isus \u0219i au primit vindecare fizic\u0103, dar numai unul a ob\u021binut \u201em\u00e2ntuirea\u201d prin \u201ecredin\u021ba\u201d sa. Isus remarc\u0103 credin\u021ba samariteanului \u00een ceea ce a f\u0103cut: \u00een loc s\u0103 se prezinte preo\u021bilor (probabil samariteni), el s-a \u00eentors la Isus, care ia locul preo\u021bilor; cu Isus se pune \u00een mi\u0219care \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu. \u00cen plus, samariteanul \u201e\u00eel laud\u0103 pe Dumnezeu cu voce tare\u201d (v. 15), o performan\u021b\u0103 c\u0103reia Isus \u00eei acord\u0103 o mare valoare (v. 18), deoarece arat\u0103 c\u0103 samariteanul a v\u0103zut lucrarea lui Dumnezeu \u00een ac\u021biunea sa. Pentru Luca, \u201el\u0103ud\u00e2ndu-l pe Dumnezeu\u201d (dox\u00e1zein t\u00f2n The\u00f3n<\/em>) este reac\u021bia adecvat\u0103 a celui care vede puterea milostiv\u0103 a lui Dumnezeu la lucru \u00eentr-un eveniment: p\u0103storii la na\u0219terea lui Isus (Lc 2:20), trec\u0103torii la minunile lui Isus (Lc 5:25-26; 7:16; 13:13; 18:43) sau ale apostolilor (Fap 4:21), centurionul la moartea Celui R\u0103stignit (Lc 23:47), cre\u0219tinii (Fap 11:18; 21:20) \u0219i p\u0103g\u00e2nii \u00een\u0219i\u0219i (Fap 13:48) la planul lui Dumnezeu, care extinde m\u00e2ntuirea la ne-evrei.<\/p>\n

      Prin urmare, credin\u021ba samariteanului o anticipeaz\u0103 pe cea a p\u0103g\u00e2nilor (str\u0103inilor) care vor intra \u00een biseric\u0103 dup\u0103 Pa\u0219ti. Prosl\u0103virea lui Dumnezeu precede plec\u0103ciunea \u0219i mul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de Isus: samariteanul vede de fapt \u00een Isus pe Mesia, agentul trimis de Dumnezeu pentru m\u00e2ntuirea omenirii, cel care \u00eendepline\u0219te a\u0219tept\u0103rile rezumate \u00een Is 29:18; 35:5-6; 61:1. Samariteanul consider\u0103 c\u0103 este inutil s\u0103 mearg\u0103 la preo\u021bi sau la templu, pentru c\u0103 Isus, Mesia, este \u201elocul\u201d pentru a-l \u201el\u0103uda\u201d pe Dumnezeu. Numai Isus este corifeul regalit\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u00eentre oameni \u0219i purt\u0103torul m\u00e2ntuirii (cf. Lc 17,21). Zece oameni au auzit cuv\u00e2ntul lui Isus \u0219i au v\u0103zut lucrarea sa, dar nou\u0103 s-au r\u0103t\u0103cit \u0219i s-au \u00eempr\u0103\u0219tiat, unul singur a g\u0103sit calea spre m\u00e2ntuire prin credin\u021b\u0103. Calea credin\u021bei \u00een Isus Cristos este acum accesibil\u0103 tuturor fiin\u021belor umane, a\u0219a cum a prezis Isus \u00een Lc 4,27: vindecarea de lepr\u0103 a lui Naaman, sirianul, a fost o figur\u0103 a ader\u0103rii prin credin\u021b\u0103 a tuturor popoarelor la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu anun\u021bat\u0103 \u0219i realizat\u0103 de Isus.<\/p>\n

      \n

      Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 571\/septembrie-octombrie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

      [1]<\/a> Cioara griv\u0103\u00a0(Corvus cornix)<\/em>\u00a0este o specie eurasiatic\u0103 de p\u0103s\u0103ri din genul\u00a0Corvus<\/em><\/a>. Larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, se g\u0103se\u0219te \u00een nordul, estul \u0219i sud-estul\u00a0Europei<\/a>, precum \u0219i \u00een unele p\u0103r\u021bi ale\u00a0Orientului Mijlociu<\/a> (nota trad.).<\/p>\n

      Imagine: James Tissot, Vindecarea celor 10 lepro\u0219i<\/p>\n

      Hits: 72<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXVIII-A DE PESTE AN 12 OCTOMBRIE 2025 CALEA CREDIN\u021aEI \u00ceN CRISTOS ESTE CAUZA M\u00c2NTUIRII Credin\u021ba \u00een Isus, Cristos (Mesia) […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":42877,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42876"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42876"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42876\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42878,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42876\/revisions\/42878"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/42877"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42876"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42876"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42876"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}