{"id":42317,"date":"2025-09-13T12:02:29","date_gmt":"2025-09-13T09:02:29","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=42317"},"modified":"2025-09-13T23:08:04","modified_gmt":"2025-09-13T20:08:04","slug":"crucea-darul-iubirii-lui-dumnezeu-pentru-omenire-meditatie-pentru-inaltarea-sfintei-cruci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/09\/13\/crucea-darul-iubirii-lui-dumnezeu-pentru-omenire-meditatie-pentru-inaltarea-sfintei-cruci\/","title":{"rendered":"\u201eCrucea, darul iubirii lui Dumnezeu pentru omenire\u201d – Medita\u021bie pentru \u00cen\u0103l\u021barea Sfintei Cruci"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\u00ceN\u0102L\u021aAREA SFINTEI CRUCI<\/u><\/strong><\/p>\n

14 SEPTEMBRIE 2025<\/strong><\/p>\n

CRUCEA, DARUL IUBIRII LUI DUMNEZEU PENTRU OMENIRE<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Crucea lui Cristos este instrumentul prin excelen\u021b\u0103 prin care avem m\u00e2ntuirea, pentru c\u0103 \u00een ea se condenseaz\u0103 \u0219i se elibereaz\u0103 iubirea infinit\u0103 a lui Dumnezeu prin Isus Cristos. A\u0219a cum israeli\u021bii din de\u0219ert au fost salva\u021bi de veninul \u0219erpilor privind cu credin\u021b\u0103 \u0219arpele de bronz ridicat de Moise (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>), tot a\u0219a Isus ridicat pe cruce d\u0103 credincio\u0219ilor via\u021ba ve\u0219nic\u0103, adic\u0103 \u00eei introduce \u00een via\u021ba Trinit\u0103\u021bii divine, d\u00e2ndu-le adev\u0103rata cunoa\u0219tere a bun\u0103t\u0103\u021bii Tat\u0103lui. \u00centruparea Fiului are ca scop m\u00e2ntuirea universal\u0103, iar aceasta se realizeaz\u0103 prin evenimentul pascal (Evanghelia<\/em><\/strong>). Misterul economiei divine (\u00eentruparea \u0219i r\u0103scump\u0103rarea) face ca crucea lui Cristos s\u0103 fie necesar\u0103 pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103, deoarece numai purt\u00e2nd crucea cu credin\u021b\u0103 ne asemuim cu Cel r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, icoana iubirii Tat\u0103lui ceresc (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

PARADOXUL<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

A fost conceput special pentru a umili, a speria \u0219i a le reaminti tuturor sclavilor inutilitatea rebeliunii lor. Era un instrument de o violen\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u00een m\u00e2inile st\u0103p\u00e2nilor, menit s\u0103 insufle teroare \u0219i ascultare oarb\u0103 subordona\u021bilor lor.<\/p>\n

Se spune c\u0103 originile sale pot fi urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 \u00een Mesopotamia: era pedeapsa rezervat\u0103 sclavilor fugari, care erau cuie\u021bi de u\u0219a casei st\u0103p\u00e2nului lor. Era un mod brutal de a le spune lor \u0219i tuturor celor care tr\u0103iau ca sclavi ca ei: nu ve\u021bi pleca niciodat\u0103 de aici. \u0218i dac\u0103 ve\u021bi \u00eencerca s\u0103 o face\u021bi, ve\u021bi muri cuie\u021bi de u\u0219a acestei case.<\/p>\n

Romanii, \u00eens\u0103, au folosit-o pe scar\u0103 larg\u0103. \u0218i ei au folosit-o pentru a \u00een\u0103bu\u0219i revoltele sclavilor \u0219i, \u00een orice caz, pentru a subjuga popoarele cucerite care \u00eendr\u0103zneau s\u0103 se opun\u0103 voin\u021bei Romei.<\/p>\n

Aceasta era crucea \u00een vremea lui Isus. Cine ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 o transforme \u00eentr-un simbol al m\u00e2ntuirii? Cum putea via\u021ba s\u0103 fie asociat\u0103 cu ceea ce era un instrument de moarte \u00eenfrico\u0219\u0103tor? Cum putea fi folosit\u0103 pentru a proclama eliberarea, din moment ce era pedeapsa rezervat\u0103 sclavilor, un simbol al puterii st\u0103p\u00e2nilor care nu trebuia niciodat\u0103 pus\u0103 la \u00eendoial\u0103?<\/p>\n

Cu toate acestea, dou\u0103 mii de ani mai t\u00e2rziu, ne confrunt\u0103m tocmai cu aceast\u0103 realitate.<\/p>\n

Paradoxul s-a \u00eemplinit. Crucea lui Cristos a devenit un semn al m\u00e2ntuirii pentru to\u021bi cei care cred \u00een El. Crucea lui Cristos d\u0103 \u00eencredere \u0219i speran\u021b\u0103 tuturor celor care trec prin zona \u00eentunecat\u0103 a suferin\u021bei, tuturor celor care sunt aproape de moarte, tuturor celor care experimenteaz\u0103 efectele devastatoare ale urii, r\u0103ut\u0103\u021bii, brutalit\u0103\u021bii \u0219i batjocurii.<\/p>\n

De ce? Cum s-a putut \u00eent\u00e2mpla a\u0219a ceva? Exist\u0103 o singur\u0103 explica\u021bie. Din ziua \u00een care Isus \u0219i-a purtat crucea pe dealul Golgota, unde a fost dezbr\u0103cat \u0219i r\u0103stignit, unde \u0219i-a dat duhul dup\u0103 ce a dat totul… din acea zi, crucea nu a mai fost ceea ce fusese \u00eenainte. Isus a fost cel care a transformat-o. Iubirea lui, jertfa lui, mila lui fa\u021b\u0103 de cei care l-au omor\u00e2t, au transformat-o.<\/p>\n

Puterea iubirii care schimb\u0103 cu adev\u0103rat totul. Puterea iubirii care ast\u0103zi, \u00een aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Sfintei Cruci, devine pentru to\u021bi o certitudine m\u00e2ng\u00e2ietoare, un motiv de speran\u021b\u0103.<\/p>\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>PRIVIND SPRE VINDECARE<\/strong><\/p>\n

de Sr. Elena Manganelli[1]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

Cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de a intra \u00een m\u0103n\u0103stire, am primit un telefon neobi\u0219nuit pentru mine: un p\u0103rinte franciscan mi-a cerut s\u0103 fac un crucifix din bronz care s\u0103 fie a\u0219ezat pe un bolovan mare \u00een lumini\u0219ul unei p\u0103duri. Nu el era clientul, ci un domn care se g\u00e2ndea s\u0103 fac\u0103 din acea p\u0103dure un loc de camping unde cei care vor sta acolo c\u00e2teva zile vor avea posibilitatea s\u0103 urmeze c\u0103i spirituale. Am vorbit mult timp, a fost pozitiv impresionat de viitoarea mea alegere de via\u021b\u0103 \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, am acceptat comanda. Abia \u00een acel moment am descoperit am\u00e2ndoi c\u0103 a fost o gre\u0219eal\u0103 de persoan\u0103: p\u0103rintele era convins c\u0103 vorbe\u0219te cu un alt sculptor din Siena, dar cineva, din \u201egre\u0219eal\u0103\u201d, \u00eei d\u0103duse num\u0103rul meu!<\/p>\n

\u00cen primele \u0219ase luni ale c\u0103l\u0103toriei mele c\u0103lug\u0103re\u0219ti, eu \u0219i Crucifixul meu am fost modela\u021bi \u00eempreun\u0103! Eu am fost cea care, de la o zi la alta, am urmat acele trasee spirituale destinate excursioni\u0219tilor: am fost atins\u0103 de o imagine a Lui \u0219i am intrat \u00een dialog cu ea, sim\u021bind o puternic\u0103 chemare de a o p\u0103stra \u00een inima mea, de a \u00eencerca s\u0103 o m\u0103rturisesc, s\u0103 o modelez, m\u0103car c\u00e2teva urme ale ei.<\/p>\n

Cu r\u0103bdare l-am frecventat. L-am \u00eent\u00e2lnit \u00een liturghie, l-am c\u0103utat \u00een Scripturi, l-am suferit \u00een carnea mea la orice pas al acelui nou \u00eenceput de via\u021b\u0103: pe m\u0103sur\u0103 ce lua form\u0103, m\u0103 transforma, m\u0103 vindeca. Aici, \u00een m\u0103n\u0103stirea augustinian\u0103 Sf\u00e2ntul Anton de Padova din Pennabilli, \u00eempreun\u0103 cu comunitatea mea, am decis s\u0103 realiz\u0103m o versiune din r\u0103\u0219in\u0103 policrom\u0103 a acestuia \u0219i, de-a lungul anilor, am fost mi\u0219cat de multe ori de percep\u021bia c\u0103 al\u021bii, \u00een felul lor, \u00eentotdeauna foarte personal, intr\u00e2nd \u00eentr-o rela\u021bie vizual\u0103 cu Crucifixul, au fost atin\u0219i l\u0103untric \u0219i pu\u0219i \u00een mi\u0219care de acesta. A\u0219 dori acum s\u0103 ne \u00eentoarcem \u0219i s\u0103 ne uit\u0103m \u00eempreun\u0103 la el, chiar dac\u0103 nu suntem fizic \u00een fa\u021ba Crucifixului. Sper c\u0103, oferind c\u00e2teva chei interpretative, prin aceast\u0103 nara\u021biune a mea, va fi posibil s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o cale simbolico-afectiv\u0103, poten\u021bial transformatoare, pe care o ofer\u0103 sculptura. Intr\u0103m \u00een nara\u021biune \u0219tiind c\u0103 acel corp spune ceva esen\u021bial \u00eenainte de orice explica\u021bie, c\u0103 po- stura membrelor evoc\u0103 un adev\u0103r care nu poate fi spus dec\u00e2t cu riscul de a-l pierde. Este un adev\u0103r pe care \u00eensu\u0219i Isus a vrut s\u0103 ni-l transmit\u0103 la Cina cea de Tain\u0103, invit\u00e2ndu-ne s\u0103-l \u00eencorpor\u0103m \u00een noi \u00een\u0219ine: \u201eAcesta este trupul meu care se d\u0103 pentru voi\u201d[2]<\/a>.<\/p>\n

Exist\u0103 dou\u0103 intui\u021bii principale care au ghidat alegerile \u00eentregii compozi\u021bii: prima, crucial\u0103 pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103, este c\u0103 r\u0103stignirea nu este doar despre omul Isus, ci este un fapt trinitar, un moment crucial \u00een istoria lui Dumnezeu, care ne vorbe\u0219te despre cei Trei, despre leg\u0103tura lor \u0219i despre alegerea lor foarte riscant\u0103 \u0219i radical\u0103 de a se implica al\u0103turi de noi; a doua este c\u0103 aceast\u0103 r\u0103stignire este punctul decisiv al istoriei, \u00een care prima crea\u021bie, r\u0103nit\u0103 de p\u0103cat, este recapitulat\u0103 \u0219i converge \u00een acest centru, pentru a se redeschide de aici, gra\u021bie livr\u0103rii Duhului \u00een momentul mor\u021bii Fiului, \u00eentr-o nou\u0103 crea\u021bie. Lancea, \u00eenc\u0103 \u00een coast\u0103, \u0219i pozi\u021bia bra\u021belor formeaz\u0103 acest X ideal care are \u00een centru capul \u00eentins al lui Isus, care, dintr-un punct de vedere central \u0219i \u00eendep\u0103rtat, de unde \u00eencepe itinerariul nostru, \u00eei ascunde complet fa\u021ba \u0219i las\u0103 s\u0103 se vad\u0103 doar p\u0103rul. Privit de aici, capul cu coroana de spini devine un element aproape informal, un fel de haos dinamic care evoc\u0103 abisul primordial peste care plutea Duhul, din care totul poate s\u0103 se nasc\u0103 re\u00eennoit, regenerat, vindecat. Nevoia de a compune acest X a ghidat alegerea de a reprezenta nu doar coasta deschis\u0103 a lui Isus, ci chiar momentul \u00een care suli\u021ba l-a lovit.<\/p>\n

\u201eSe vor uita la Cel pe care L-au str\u0103puns\u201d (Zah 12:10): acest pasaj este citat explicit \u00een In 19:37 \u0219i v\u0103d c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fiecare dat\u0103! Este o priveli\u0219te care \u00eei tulbur\u0103 pe cei care se apropie de sculptur\u0103: exist\u0103 ceva crud \u0219i resping\u0103tor \u00een aceast\u0103 imagine, ceva teribil precum \u0219arpele ridicat de Moise \u00een de\u0219ert (cf. Num 21:4-9; In 3:14). Aici, greutatea r\u0103ului, greutatea \u00eentunecat\u0103 a vinov\u0103\u021biei, cea legat\u0103 de propria responsabilitate, de propriile contradic\u021bii \u0219i inconsecven\u021be, devine prezent\u0103. Acea lance pare s\u0103 ne r\u0103neasc\u0103 \u0219i inima \u0219i totu\u0219i, \u00een mod paradoxal, acea ran\u0103, \u00een loc s\u0103 ne distrug\u0103 \u0219i s\u0103 ne resping\u0103, se face sim\u021bit\u0103 ca o for\u021b\u0103 misterioas\u0103 care ne atrage, prefigureaz\u0103 m\u00e2ng\u00e2ierea, ne invit\u0103 s\u0103 ne apropiem, s\u0103 mergem \u00een c\u0103utarea acelui chip care p\u00e2n\u0103 atunci r\u0103m\u0103sese ascuns.<\/p>\n

Pentru a-L vedea, trebuie s\u0103 ne cobor\u00e2m \u0219i s\u0103 ne apropiem de El, aproape p\u00e2n\u0103 la a-l atinge (\u201eC\u00e2nd voi fi \u00een\u0103l\u021bat de pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eei voi atrage pe to\u021bi la mine\u201d – In 12,32). Aceast\u0103 intimitate ne face mici \u0219i \u00eencepe s\u0103 ne vindece privirea. \u00cen acest chip al durerii, care se arat\u0103 \u00een momentul \u00een care Isus expir\u0103 \u0219i astfel elibereaz\u0103 Duhul, moartea \u0219i condamnarea p\u0103catului nu au ultimul cuv\u00e2nt! Cred c\u0103 este una dintre voca\u021biile artei s\u0103 colaboreze la vindecarea privirii, iar detaliul suli\u021bei, prin faptul c\u0103 ne deplaseaz\u0103, ne permite s\u0103 privim Crucifixul cu al\u021bi ochi. De-a lungul secolelor, am devenit parc\u0103 imuniza\u021bi fa\u021b\u0103 de sensul semnului crucii care ne \u00eenso\u021be\u0219te via\u021ba de zi cu zi, iar o istorie aproape milenar\u0103 a reprezent\u0103rilor Crucifixului ne-a f\u0103cut, \u00een mod paradoxal, s\u0103 uit\u0103m c\u0103 ceea ce este ar\u0103tat acolo este o moarte oribil\u0103! M-am \u00eentrebat de ce \u201edezorientarea\u201d pe care o produce vederea suli\u021bei, \u00eenc\u0103 \u00een lateral: de ce atunci c\u00e2nd citim acela\u0219i detaliu \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan 19:33-37 nu r\u0103m\u00e2nem tulbura\u021bi \u00een acela\u0219i fel? Se chinuie imagina\u021bia noastr\u0103 s\u0103 vad\u0103?<\/p>\n

\u00cen orice caz, ce este ceea ce vedem \u00een scena din fa\u021ba noastr\u0103? Ast\u0103zi, moartea a fost spectacularizat\u0103, ea ajunge la noi din dispozitivele noastre, continuu \u0219i f\u0103r\u0103 miros. Moartea unui om nu ne mai frapeaz\u0103… Cu toate acestea, \u00een moartea lui Isus pe cruce clipe\u0219te inimaginabilul \u0219i nereprezentabilul, se arat\u0103 ceva paradoxal: moartea lui Dumnezeu! Cu siguran\u021b\u0103, ne chinuim s\u0103 vedem omnipoten\u021ba iubirii \u00een acest trup muribund….<\/p>\n

Ceea ce tr\u0103im, dac\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m ipoteza mor\u021bii lui Dumnezeu, este o scufundare \u00een inim\u0103 \u0219i scufundarea \u00eentr-un abis capabil s\u0103 anuleze totul: \u00een R\u0103stignit, \u00eens\u0103, ceva inedit se ofer\u0103 acum privirii: Isus se adun\u0103, se face mic, ia o pozi\u021bie fetal\u0103, pare s\u0103 vrea s\u0103 reintre \u00een p\u00e2ntecele mamei sale. \u00cei spusese lui Nicodim: \u201eTrebuie s\u0103 te na\u0219ti de sus\u201d (In 3:7). Dar ce este acest \u201esus\u201d? M\u00e2na sa st\u00e2ng\u0103 \u00eel indic\u0103, \u00eel indic\u0103 pe Tat\u0103l, este \u00een p\u00e2ntecele s\u0103u c\u0103 Isus se \u00eentoarce pentru a se na\u0219te din nou. \u00cen Cel R\u0103stignit, acest dinamism este f\u0103cut vizibil, dar nu este diferit de dinamismul promis \u00eentregii crea\u021bii, fundamentul speran\u021bei noastre \u0219i disponibil credin\u021bei \u00een orice moment: orice este generat de Tat\u0103l r\u0103m\u00e2ne \u00een iubirea sa pentru via\u021ba ve\u0219nic\u0103. Cel R\u0103stignit, care ne seam\u0103n\u0103 p\u00e2n\u0103 la cea mai mare fragilitate \u0219i vulnerabilitate a noastr\u0103, ajut\u0103 la vindecarea privirii noastre pentru a ne recunoa\u0219te ca fii ai s\u0103i. Ceea ce se arat\u0103 \u00een Cel R\u0103stignit nu este deci moartea lui Dumnezeu (dac\u0103 ar fi a\u0219a, am fi pierdu\u021bi!), ci este moartea lui Dumnezeu \u00een Dumnezeu. Este moartea Fiului care, \u00eempotriva oric\u0103rei speran\u021be, \u0219tie \u00eenc\u0103 s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een puterea generatoare a Tat\u0103lui, pentru c\u0103 \u00eel cunoa\u0219te, pentru c\u0103 \u0219tie c\u0103, \u00een Duhul s\u0103u, via\u021ba dat\u0103 din iubire este etern\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t de ambigu\u0103 este imaginea Celui r\u0103stignit, c\u00e2t de paradoxal\u0103 \u0219i contradictorie! Ea nu se las\u0103 redus\u0103 sau simplificat\u0103. Pentru ochi, ea arat\u0103 un om \u00eenfr\u00e2nt, muribund, dar renun\u021barea liber\u0103 a lui Isus ne dezv\u0103luie omnipoten\u021ba creatoare a iubirii care \u0219tie s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Contemplarea Celui R\u0103stignit, educ\u00e2ndu-ne privirea s\u0103 \u021bin\u0103 \u00eempreun\u0103 ceea ce pentru noi este ireconciliabil, ne vindec\u0103 prin l\u0103rgirea spa\u021biilor noastre de ospitalitate a realit\u0103\u021bii, care nu se arat\u0103 niciodat\u0103 \u00eentr-un mod univoc. Arta poate contribui la acest proces permi\u021b\u00e2nd o \u00eent\u00e2lnire nea\u0219teptat\u0103.<\/p>\n

Nu mai \u0219tiu nimic despre acel prim crucifix de bronz \u0219i nici m\u0103car nu sunt sigur\u0103 c\u0103 a\u0219 putea g\u0103si locul exact \u00een care a fost a\u0219ezat, dar \u00eenc\u0103 m\u0103 surprind uneori imagin\u00e2ndu-mi un locuitor al p\u0103durii care intr\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een acel lumini\u0219 \u0219i deodat\u0103 ridic\u0103 privirea \u0219i \u00eel vede…<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Iubirea lui Dumnezeu este condensat\u0103 \u0219i eliberat\u0103 \u00een crucea lui Cristos. A\u0219a cum poporul din de\u0219ert a fost m\u00e2ntuit privind \u0219arpele de aram\u0103 ridicat de Moise, tot a\u0219a suntem chema\u021bi s\u0103 privim la Isus Cristos \u00een\u0103l\u021bat pe cruce. Puterea mi\u0219c\u0103rii sale de iubire descris\u0103 \u00een a doua lectur\u0103 devine o rug\u0103ciune de laud\u0103, o invita\u021bie de a interpreta via\u021ba \u00eentr-o logic\u0103 a darului generos.<\/p>\n

\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Textul din Cartea Numerilor ne prezint\u0103 povestea pl\u00e2ngerii israeli\u021bilor \u00een de\u0219ert \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i a lui Moise (vv. 4-5). Motivul pl\u00e2ngerii lor este lipsa p\u00e2inii \u0219i a apei \u0219i nemul\u021bumirea lor fa\u021b\u0103 de \u201emana<\/em>\u201d, o hran\u0103 pe care o consider\u0103 nesubstan\u021bial\u0103 (\u201eu\u0219oar\u0103\u201d); aceea\u0219i pl\u00e2ngere se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een Num 11:6 (\u201eacum g\u00e2turile noastre sunt uscate; nu mai este nimic, ochii no\u0219tri nu v\u0103d nimic altceva dec\u00e2t aceast\u0103 man\u0103\u201d). Mana era un dar de la Dumnezeu menit s\u0103 sus\u021bin\u0103 c\u0103l\u0103toria poporului Israel din sclavia egiptean\u0103 c\u0103tre libertatea \u021a\u0103rii Promise. Respingerea manei echivaleaz\u0103 cu respingerea providen\u021bei divine. C\u0103l\u0103toria prin de\u0219ert planificat\u0103 de Dumnezeu \u0219i ghidat\u0103 de Moise este grea \u0219i nesigur\u0103; drumul necesit\u0103 r\u0103bdare \u0219i credin\u021b\u0103.<\/p>\n

Israel, pe de alt\u0103 parte, dore\u0219te siguran\u021b\u0103 \u0219i posesiuni materiale \u0219i se revolt\u0103 constant \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i a lui Moise (cf. Ex 14:11-12; 17:3; Num 11,4-35; 14,2-4; 16,13-14; 20,4-5). P\u0103catul poporului este lipsa de credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu. Acest p\u0103cat reapare constant \u00een istoria m\u00e2ntuirii \u0219i este un leit motiv<\/em> al teologiei deuteronomiste. P\u0103catul este urmat de condamnarea lui Israel de c\u0103tre Dumnezeu. Pedeapsa din textul nostru ia forma \u201e\u0219erpilor arz\u0103tori\u201d (r\u0103d\u0103cina \u015brf<\/em>este aceea\u0219i cu cea folosit\u0103 \u00een Is 6:2 pentru a desemna \u201eserafimii\u201d care \u00eenconjoar\u0103 tronul ceresc). Aceste animale insidioase mu\u0219cau oamenii \u0219i ucideau mul\u021bi dintre ei. Abandonarea c\u0103ii lui Dumnezeu, respingerea istoriei noastre personale, duce la moartea interioar\u0103 (v. 6).<\/p>\n

Apoi, poporul \u00ee\u0219i recunoa\u0219te vina, m\u0103rturise\u0219te p\u0103catul de a fi murmurat \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i a lui Moise \u0219i \u00eei cere lui Moise s\u0103 mijloceasc\u0103 pentru ei. Moise se roag\u0103 atunci pentru \u00eentreg poporul. Acum, av\u00e2nd \u00een vedere poc\u0103in\u021ba lui Israel, Dumnezeu propune o alt\u0103 cale de m\u00e2ntuire, o nou\u0103 cale de via\u021b\u0103 (v. 7).<\/p>\n

Propunerea Domnului implic\u0103 construirea unui \u0219arpe ridicat pe un st\u00e2lp; oricine este mu\u0219cat de un \u0219arpe arz\u0103tor \u0219i se uit\u0103 la \u0219arpele ridicat va r\u0103m\u00e2ne \u00een via\u021b\u0103 (v. 8). Moise ascult\u0103 de Dumnezeu \u0219i \u00eendepline\u0219te porunca. \u0218arpele pe care l-a construit era din \u201ebronz\u201d (ne\u1e25\u014d\u0161et<\/em>), a c\u0103rui culoare amintea de cea a \u0219erpilor \u00eenfoca\u021bi care provocau infec\u021bia mortal\u0103. Faptul c\u0103 acest \u0219arpe ridicat nu este un talisman magic este confirmat de \u00cen\u021b 16:5-8, unde hagiograful afirm\u0103 \u00een mod explicit c\u0103 cei care s-au uitat la \u0219arpe nu au fost m\u00e2ntui\u021bi de obiectul \u00een sine, ci de Dumnezeu, \u201em\u00e2ntuitorul tuturor\u201d.<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un context parenetic, Paul \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe credincio\u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een \u201edragoste\u201d reciproc\u0103, \u00een unanimitate de scopuri \u0219i armonie, cu umilin\u021ba care \u00eei determin\u0103 s\u0103 \u00eei considere pe ceilal\u021bi superiori lor, c\u0103ut\u00e2nd \u00eentotdeauna binele comun (Fil 2:1-4). Paul \u00eei invit\u0103 apoi pe cititori s\u0103-\u0219i compare conduita cu modelul inspirator, Isus Cristos, a c\u0103rui \u201eaceea\u0219i minte\u201d trebuie s\u0103 se asemui cu (v. 5). Pentru a explica conduita agapic\u0103 a lui Isus, Paul insereaz\u0103 un imn cre\u0219tin antic (vv. 6-11). Imnul descrie parabola \u00eemplinit\u0103 de Isus Cristos \u00een termeni de comunicare vertical\u0103 \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt: de la condi\u021bia sa divin\u0103 (v. 6), la \u00eentruparea \u0219i r\u0103stignirea sa (vv. 7-8), p\u00e2n\u0103 la \u00eenvierea sa (vv. 9-10).<\/p>\n

Expresia \u201efiind din fire Dumnezeu\u201d afirm\u0103 c\u0103 Isus Cristos apar\u021bine sferei divine. Cristos, fiind Dumnezeu preexistent, nu era gelos pe aceast\u0103 condi\u021bie privilegiat\u0103 (v. 6). De fapt, el a realizat k\u00e9n\u014dsis <\/em>(\u201e\u00eenjosirea\u201d), golindu-se pe sine \u0219i asum\u00e2ndu-\u0219i condi\u021bia de \u201eslujitor\u201d, ceea ce l-a f\u0103cut om ca noi. Minunatul mister al \u00centrup\u0103rii a f\u0103cut ca divinitatea lui Cristos s\u0103 coexiste pentru totdeauna cu umanitatea sa. Aceast\u0103 alegere l-a condus \u00een c\u0103l\u0103toria sa istoric\u0103 pe drumurile Palestinei (\u201e\u00een form\u0103 uman\u0103\u201d), unde a anun\u021bat venirea regalit\u0103\u021bii divine prin cuvinte \u0219i fapte (v. 7). \u00cen conformitate cu con\u021binutul mesajului s\u0103u, el \u201es-a smerit\u201d.<\/p>\n

De fapt, el a tr\u0103it \u00een deplin\u0103 armonie cu Tat\u0103l, revel\u00e2nd iubirea sa infinit\u0103 pentru fiin\u021bele umane; aceast\u0103 \u201eascultare\u201d consecvent\u0103 l-a condus pe Isus la moartea sa de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile iudaice \u0219i romane. Moartea sa este moartea pe cruce (v. 8). R\u0103stignirea, o tortur\u0103 teribil\u0103 care se \u00eencheie cu moartea condamnatului, era considerat\u0103 un sf\u00e2r\u0219it ru\u0219inos \u0219i nedemn pentru un om at\u00e2t de romani, c\u00e2t \u0219i de evrei (cf. 1Cor 1,23); conform Dt 21,23, persoana r\u0103stignit\u0103 era un proscris blestemat de Domnul; Cristos a luat asupra Sa acest blestem pentru a-l transforma \u00eentr-o binecuv\u00e2ntare pentru to\u021bi oamenii (cf. Gal 3,13-14).<\/p>\n

C\u00e2nd smerirea lui Cristos, f\u0103cut\u0103 din iubire, a atins punctul cel mai jos, crucea, Dumnezeu l-a \u201e\u00een\u0103l\u021bat\u201d (hyperyps\u00fbn<\/em>). \u00cenvierea lui Cristos este r\u0103spunsul plin de iubire al Tat\u0103lui la iubirea ascult\u0103toare \u0219i profund\u0103 a Fiului. Tat\u0103l i-a conferit astfel Fiului \u201enumele care este mai presus de orice nume\u201d, adic\u0103 numele divin: Cel \u00cenviat este acum viu \u00een sfera cereasc\u0103 cu toat\u0103 umanitatea Sa (v. 9). Datorit\u0103 statutului s\u0103u post-pascal de Dumnezeu-om, orice creatur\u0103 (\u201e\u00een cer, pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i sub p\u0103m\u00e2nt\u201d) este chemat\u0103 s\u0103-l adore (v. 10) \u0219i orice m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 (\u201elimb\u0103\u201d) trebuie s\u0103 proclame identitatea sa ca \u201eDomn\u201d (Ky\u00b4rios<\/em>), un titlu rezervat lui Dumnezeu (v. 11a). Imnul se \u00eencheie cu declara\u021bia c\u0103 \u00eentreaga c\u0103l\u0103torie a lui Isus face parte din planul m\u00e2ntuitor al Tat\u0103lui, deoarece avea ca scop \u201egloria lui Dumnezeu\u201d, adic\u0103 manifestarea efectiv\u0103 a iubirii lui Dumnezeu pentru noi (v. 11b).<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Pasajul din Evanghelie din duminica aceasta este situat \u00een contextul \u00eent\u00e2lnirii nocturne dintre Isus \u0219i Nicodim (In 3:1-21). \u00cen dialogul dintre cei doi, cuvintele lui Isus despre necesitatea unei noi genera\u021bii aduse de Duhul Sf\u00e2nt pentru a intra \u00een \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d sunt \u00een\u021belese gre\u0219it de c\u0103tre \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul fariseu (vv. 1-10); Isus \u021bine apoi un monolog \u00een care \u00ee\u0219i afirm\u0103 competen\u021ba de a vorbi despre realit\u0103\u021bile cere\u0219ti (vv. 11-12). De fapt, numai Isus poate vorbi despre Dumnezeul inaccesibil \u0219i transcendent, deoarece El, care s-a numit \u201eFiul Omului\u201d (cf. Dan 7:13-14), este singurul protagonist al \u201eanabasis<\/em>\u201d (urcarea la cer) \u0219i al \u201ecatabasis<\/em>\u201d (cobor\u00e2rea din cer): Isus, L\u00f3gos <\/em>divin, cel care exist\u0103 \u00een ceruri al\u0103turi de Tat\u0103l \u0219i \u00een rela\u021bie continu\u0103 cu El (cf. In 1:1, 18), a cobor\u00e2t \u00een lume (misterul \u00centrup\u0103rii) pentru a comunica cine este Dumnezeu \u0219i pentru a restabili comuniunea dintre fiin\u021bele umane \u0219i Domnul (misterul r\u0103scump\u0103r\u0103rii).<\/p>\n

Misterul celui \u00cen\u0103l\u021bat.<\/strong> Pentru a realiza aceast\u0103 comuniune cu Dumnezeu, exprimat\u0103 \u00een construc\u021bia lui Ioan \u201evia\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d, \u201eeste necesar\u201d (de\u00ee<\/em> indic\u0103 nevoia lui Dumnezeu de a ac\u021biona \u00een conformitate cu natura Sa de bun\u0103tate \u0219i mil\u0103) ca Fiul Omului s\u0103 fie \u201e\u00een\u0103l\u021bat\u201d (v. 14). Particularitatea teologiei ioanine este c\u0103 atribuie mor\u021bii lui Isus \u0219i categoria lingvistic\u0103 a \u201eridic\u0103rii\u201d (hyps\u00fbn<\/em>: Fil 2,9; Fap 2,33; 5,31; 12,32, 34), care, la fel ca categoriile \u201e\u00een\u0103l\u021bare (la dreapta lui Dumnezeu)\u201d sau \u201eglorificare\u201d (In 7:39; 8:54; 11:4; 12:16.23.28 etc.; Fap 3:13; 1Pt 1:21) sau \u201e\u00een\u0103l\u021barea \u0219i ridicarea\u201d (Mc 16:19; Lc 9:51; 24:51; Fap 1:2, 11, 22; 1Tim 3:16; 1Pt 3:22; In 14:2-3, 12, 28; 16:7, 28; Ef 4:8-10), tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 rezerv\u0103 exclusiv st\u0103rii cere\u0219ti a lui Cristos \u00eenviat, introdus\u0103 acum definitiv \u00een sfera existen\u021bei divine. Pentru Ioan, \u00eens\u0103, verbul \u201eCel \u00cen\u0103l\u021bat\u201d are o valoare semantic\u0103 care cuprinde at\u00e2t r\u0103stignirea lui Isus, c\u00e2t \u0219i \u00eenvierea \u0219i intrarea sa \u00een slava Tat\u0103lui. \u00cen acest fel, Ioan face din misterul pascal al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus un singur eveniment m\u00e2ntuitor. \u00cen\u0103l\u021barea cereasc\u0103 este plin\u0103tatea regalit\u0103\u021bii sale divine, a\u0219a cum se reitereaz\u0103 \u00een In 8,28 \u0219i 12,32-34: aceast\u0103 tripl\u0103 referire \u00een Ioan la \u00een\u0103l\u021barea Fiului Omului corespunde triplului anun\u021b al Patimilor \u00een Evangheliile sinoptice (Mc 8,31; 9,31; 10,32-33). Evanghelistul interpreteaz\u0103, de asemenea, ridicarea Celui \u00cen\u0103l\u021bat \u0219i \u00eenviat \u00een lumina profe\u021biei din Num 21, 8-9, unde Moise a \u00een\u0103l\u021bat \u201e\u0219arpele de aram\u0103\u201d \u00een de\u0219ert, astfel \u00eenc\u00e2t oricine fusese mu\u0219cat de un \u0219arpe \u0219i privea acel simbol s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u021b\u0103: spre deosebire de minunile manei (Ex 16) \u0219i ale apei din st\u00e2nc\u0103 (Ex 17,1-7), \u00een acest caz m\u00e2ntuirea a fost ob\u021binut\u0103 datorit\u0103 colabor\u0103rii israeli\u021bilor afla\u021bi \u00een pericol, care trebuiau s\u0103-\u0219i fixeze privirea asupra obiectului, simbol al mor\u021bii \u0219i totu\u0219i surs\u0103 de via\u021b\u0103. \u0218arpele mozaic era, a\u0219adar, un \u201etip\u201d al lui Cristos Cel \u00cen\u0103l\u021bat: oricine \u00ee\u0219i fixeaz\u0103 privirea asupra Celui r\u0103stignit, se converte\u0219te \u0219i \u201ecrede\u201d \u00een El, are \u201evia\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d (In 3:15). Leg\u0103tura dintre moartea pe cruce (\u0219i \u00eenvierea) \u0219i via\u021ba ve\u0219nic\u0103 este confirmat\u0103 \u00een In 19:37, c\u00e2nd evanghelistul reinterpreteaz\u0103 evenimentul Patimilor \u00een lumina Zah 12:10 (\u201evor privi spre Cel pe care L-au str\u0103puns\u201d). Pentru Ioan, \u201evia\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d este dob\u00e2ndirea, deja \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, a \u201ecunoa\u0219terii\u201d lui Dumnezeu revelat\u0103 de Isus (cf. In 17:3: \u201eAceasta este via\u021ba ve\u0219nic\u0103: s\u0103 te cunoasc\u0103 pe Tine, singurul Dumnezeu adev\u0103rat, \u0219i pe Cel pe care L-ai trimis, Isus Cristos\u201d).<\/p>\n

O revela\u021bie a iubirii.<\/strong> \u00cen v. 16, evanghelistul adaug\u0103 c\u0103 acest plan m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu, realizat prin moartea pe cruce \u0219i \u00eenvierea lui Isus, are ra\u021biunea sa de a fi \u00een \u201eiubire\u201d: \u201eC\u0103ci Dumnezeu at\u00e2t de mult a iubit lumea, \u00eenc\u00e2t a dat pe singurul s\u0103u Fiu\u201d. Iubirea lui Dumnezeu este universal\u0103; El a iubit \u00eentotdeauna \u201elumea\u201d (\u00een sim\u021b\u0103m\u00e2ntul generic al omenirii \u00een ansamblu), crea\u021bia Sa, \u0219i dore\u0219te ca \u201eoricine crede \u00een El (\u00een Fiul) s\u0103 nu piar\u0103, ci s\u0103 aib\u0103 via\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d. Termenul \u201eoricine\u201d denot\u0103 faptul c\u0103 planul de m\u00e2ntuire al lui Dumnezeu vizeaz\u0103 includerea tuturor fiin\u021belor umane, f\u0103r\u0103 a exclude pe nimeni a priori. Iubirea nem\u0103rginit\u0103 a Tat\u0103lui este paradoxal\u0103, deoarece El \u201e\u00eel d\u0103\u201d (aici Ioan folose\u0219te verbul did\u00f3nai<\/em>, \u201ea da, a dona\u201d, \u0219i nu paradid\u00f3nai<\/em>, \u201ea preda\u201d, verbul tehnic folosit \u00een Patimile lui Isus) pe Fiul s\u0103u la moartea pe cruce; Tat\u0103l d\u0103ruie\u0219te cea mai intim\u0103 \u0219i pre\u021bioas\u0103 realitate a sa, pe Fiul (o analogie slab\u0103 poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een povestea jertfei lui Isaac: \u00een Gen 22:1-18, Dumnezeu \u00eei cere lui Abraham s\u0103 jertfeasc\u0103 ceea ce \u00eei este mai drag, Isaac, fiul promisiunii). Din punct de vedere teologic, crucea este revela\u021bia suprem\u0103 a iubirii lui Dumnezeu pentru fiin\u021bele umane. \u00cen mila sa nem\u0103rginit\u0103, Tat\u0103l nu poate dec\u00e2t s\u0103-\u0219i ofere Fiul, a c\u0103rui moarte ru\u0219inoas\u0103 pe cruce deschide pentru omenire spa\u021biul \u201ecredin\u021bei\u201d \u00een singurul Dumnezeu adev\u0103rat, care este iubire, d\u0103ruire total\u0103 pentru via\u021ba creaturilor sale (1In 4:8.16).<\/p>\n

Mai mult, Isus \u00eei explicase lui Nicodim c\u0103 credin\u021ba \u0219i cunoa\u0219terea lui Dumnezeu sunt animate de Duhul Sf\u00e2nt (In 3,5-8). Duhul Sf\u00e2nt dat de Cel r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat reveleaz\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul profund salvific al crucii, manifestarea suprem\u0103 a lui Dumnezeu care este \u201eiubire\u201d.<\/p>\n

Credin\u021ba \u0219i m\u00e2ntuirea.<\/strong> Versetul 17, pe de alt\u0103 parte, se concentreaz\u0103 asupra punctului de vedere Cristologic; Fiul este \u201etrimis\u201d \u00een lume, nu pentru a os\u00e2ndi lume, ci pentru a o m\u00eentui. Misiunea lui Isus, de la \u00centrupare p\u00e2n\u0103 la \u00cen\u0103l\u021bare, are, prin urmare, o valoare soteriologic\u0103 fundamental\u0103 pentru planul Tat\u0103lui: scopul ei nu este condamnarea (moartea), ci m\u00e2ntuirea (via\u021ba); Fiul este lumina care vine s\u0103 lumineze \u00eentunericul (In 1:4-5). Cristos, Cel trimis de Dumnezeu, eternul L\u00f3gos<\/em> \u00een rela\u021bie continu\u0103 cu Tat\u0103l, Dumnezeu \u00eensu\u0219i, Revelatorul escatologic al adev\u0103rului Tat\u0103, care este iubire infinit\u0103, vine s\u0103 inspire \u201ecredin\u021ba\u201d. El este, prin urmare, singurul \u201em\u00e2ntuitor\u201d (cf. In 4:42; 1In 4:14). Din punct de vedere antropologic, crucea devine poarta c\u0103tre \u201ecunoa\u0219terea\u201d autentic\u0103 a bun\u0103t\u0103\u021bii Domnului, adic\u0103 c\u0103tre \u201evia\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d. Dar tocmai iubirea Tat\u0103lui cere respectarea libert\u0103\u021bii creaturilor, iar revela\u021bia Fiului las\u0103 deschis\u0103 posibilitatea respingerii din partea oamenilor \u0219i, prin urmare, a condamn\u0103rii lor. \u00cen fa\u021ba crucii, ast\u0103zi, \u00een momentul actual al istoriei, se contureaz\u0103 alternativa dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte: alegerea care \u00een Vechiul Testament privea respectarea sau nu a Legii lui Moise (Dt 30:15-19) prive\u0219te acum credin\u021ba sau nu \u00een Isus Cristos Cel \u00cen\u0103l\u021bat.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 570\/septembrie-octombrie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Mozaic, Basilica Sf. Apolinarius<\/em><\/p>\n

[1]<\/a> C\u0103lug\u0103ri\u021b\u0103 augustinian\u0103<\/p>\n

[2]<\/a> O serie de imagini ale crucifixului \u00een cauz\u0103 \u0219i detaliile discutate aici pot fi vizualizate \u00een catalogul online al artistei, la paginile 24-29:https:\/\/issuu.com\/magdala-colloquy\/docs\/flipbook_catalogo_elena_manganelli_luglio2023_29_<\/a>.<\/p>\n

Hits: 60<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00ceN\u0102L\u021aAREA SFINTEI CRUCI 14 SEPTEMBRIE 2025 CRUCEA, DARUL IUBIRII LUI DUMNEZEU PENTRU OMENIRE \u00a0Crucea lui Cristos este instrumentul prin excelen\u021b\u0103 prin […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":42318,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42317"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42317"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42317\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42319,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42317\/revisions\/42319"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/42318"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42317"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42317"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42317"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}