{"id":42229,"date":"2025-09-06T12:15:54","date_gmt":"2025-09-06T09:15:54","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=42229"},"modified":"2025-09-06T23:16:57","modified_gmt":"2025-09-06T20:16:57","slug":"conditiile-urmarii-lui-cristos-meditatie-pentru-duminica-a-xxiii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/09\/06\/conditiile-urmarii-lui-cristos-meditatie-pentru-duminica-a-xxiii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCondi\u021biile urm\u0103rii lui Cristos\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>DE LA A XXIII-A LA A XXVIII-A DUMINIC\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><strong>Via\u021ba de credin\u021b\u0103:<\/strong> <em>originea, alimentarea \u0219i concretizarea ei. <\/em><em>Acestea sunt temele care ne \u00eenso\u021besc \u00een lecturile Liturgiei Cuv\u00e2ntului \u00een aceste duminici de \u201etrecere\u201d, de la sf\u00e2r\u0219itul verii la reluarea lent\u0103 a activit\u0103\u021bilor pastorale.<\/em><\/li>\n<li><em>\u00cen\u021belepciunea, ca dar al lui Dumnezeu care transform\u0103 rela\u021biile noastre \u00een numele iubirii, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te aplicarea concret\u0103 \u00een <\/em><strong>\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea bog\u0103\u021biilor noastre<\/strong><em>, \u00een grija pentru orice \u201eLaz\u0103r\u201d care st\u0103 la u\u0219a noastr\u0103 \u0219i pe care avem obiceiul s\u0103-l ignor\u0103m. Dumnezeu nu \u00eei uit\u0103 pe cei care \u00eei neglijeaz\u0103 pe s\u0103raci.<\/em><\/li>\n<li><em>Credin\u021ba, \u00eens\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 doar a te pune \u00een slujba celor mai s\u0103raci, a fra\u021bilor \u0219i surorilor pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnim. \u00censeamn\u0103, de asemenea, <\/em><strong>s\u0103 recunoa\u0219tem prezen\u021ba Domnului<\/strong> <em>\u00een orice moment al vie\u021bii noastre \u0219i s\u0103 mul\u021bumim pentru tot ceea ce primim din iubirea celorlal\u021bi. \u00censeamn\u0103 s\u0103 ne facem via\u021ba \u201eeuharistic\u0103\u201d . <\/em><\/li>\n<li><em>\u00cen mijlocul acestor duminici, s\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Sfintei Cruci str\u0103luce\u0219te \u00een mod deosebit : privirea \u00eendreptat\u0103 spre Cel R\u0103stignit, spre Dumnezeul care este aproape de omenire \u00een <\/em><strong>darul absolut al iubirii sale<\/strong><em>, g\u0103se\u0219te acolo izvorul m\u00e2ntuirii \u0219i originea credin\u021bei proprii.<\/em><\/li>\n<li><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a XXIII-a din timpul de peste an:<\/strong> <em>Condi\u021biile urm\u0103rii lui Cristos.<\/em> \u00cen\u021belepciunea este un dar care trebuie cerut \u00eentotdeauna \u201ede sus\u201d, pentru ca noi s\u0103 ne putem duce via\u021ba la \u00eemplinire. \u00cen\u021belepciunea iubirii, care deriv\u0103 din a fi ucenici ai lui Isus, este singura care ofer\u0103 adev\u0103rata m\u00e2ntuire \u0219i transform\u0103 rela\u021bia noastr\u0103 cu aproapele, din sclav \u00een frate \u0219i surori.<\/li>\n<li><strong>\u25b9<\/strong><strong> \u00cen\u0103l\u021barea Sfintei Cruci:<\/strong> <em>Crucea, darul iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate.<\/em> Simbolul crucii se refer\u0103 la darul suprem de iubire al lui Isus. De aceea este un motiv de m\u00e2ntuire, ceea ce \u201eatrage\u201d la sine pentru ca to\u021bi s\u0103 fie salva\u021bi prin revela\u021bia iubirii lui Dumnezeu, care acolo, \u00een golirea sa, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te manifestarea definitiv\u0103 \u0219i surprinz\u0103toare.<\/li>\n<li><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a XXV-a din timpul de peste an:<\/strong> <em>Alegerea c\u0103ii m\u00e2ntuirii: Dumnezeu sau banii? <\/em>Bog\u0103\u021bia nu este scopul vie\u021bii, ci doar un mijloc, un instrument. Inima trebuie s\u0103 fie \u00eendreptat\u0103 spre Dumnezeu, iar via\u021ba noastr\u0103 trebuie s\u0103 fie o slujire pentru fra\u021bii \u0219i surorile noastre \u00een nevoie. Numai atunci vom fi cu adev\u0103rat credincio\u0219i \u201est\u0103p\u00e2nului\u201d al c\u0103rui slujitor suntem.<\/li>\n<li><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a XXVI-a obi\u0219nuit\u0103: <\/strong><em>Folosirea bunurilor \u00een vederea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu.<\/em> Liturgia Cuv\u00e2ntului este unanim\u0103: grija fa\u021b\u0103 de s\u0103raci \u0219i utilizarea corect\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 a bunurilor este un criteriu decisiv pentru accesul la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie. Credin\u021ba trece \u00een mod necesar printr-o bun\u0103 rela\u021bie cu aproapele, f\u0103r\u0103 a r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis \u00een propriul egoism.<\/li>\n<li><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a XVII-a din timpul de peste an:<\/strong> <em>Credin\u021ba \u00een Cristos \u00een slujirea fra\u021bilor. <\/em>Credinciosul este cel care tr\u0103ie\u0219te prin credin\u021ba sa: se \u00eentoarce cu \u00eencredere spre Domnul, a\u0219teapt\u0103 m\u00e2ntuirea de la el \u0219i \u00ee\u0219i face din via\u021ba sa o slujire a Evangheliei sale. A\u0219a se manifest\u0103 faptul c\u0103 suntem \u201eslujitori inutili\u201d, pentru c\u0103 \u00een Dumnezeul lui Isus am g\u0103sit sim\u021b\u0103m\u00e2ntul \u00eentregii noastre vie\u021bi.<\/li>\n<li><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a XVIII-a din timpul de peste an: <\/strong><em>Calea credin\u021bei \u00een Cristos este motivul m\u00e2ntuirii.<\/em> Vindecarea de lepr\u0103 este doar un semn. Adev\u0103rata m\u00e2ntuire, la care suntem chema\u021bi cu to\u021bii, vine din recunoa\u0219terea \u00een fiecare zi a semnelor prezen\u021bei iubitoare a lui Dumnezeu \u00een via\u021ba noastr\u0103 \u0219i prin a-i mul\u021bumi cu credin\u021b\u0103. O via\u021b\u0103 euharistic\u0103 este principiul m\u00e2ntuirii.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXIII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>7 SEPTEMBRIE 2025<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>CONDI\u021aIILE URM\u0102RII LUI CRISTOS<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fragilitatea \u00eempiedic\u0103 fiin\u021bele umane s\u0103 se ridice la \u00een\u0103l\u021bimile cere\u0219ti \u0219i s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Dumnezeu f\u0103r\u0103 darul \u00cen\u021belepciunii\u00a0<strong>(prima lectur\u0103<\/strong>), care s-a f\u0103cut trup \u00een Isus Cristos, care cheam\u0103 toate fiin\u021bele umane la urmarea sa, care trece prin asumarea Crucii. Voca\u021bia de a-l urma pe Isus este atotcuprinz\u0103toare, necesit\u0103 o adeziune a \u00eentregii existen\u021be \u0219i, prin urmare, trebuie s\u0103 fie rezultatul unei alegeri care nu este doar emo\u021bional\u0103, ci \u0219i ra\u021bional\u0103\u00a0<strong>(Evanghelia<\/strong>). Apartenen\u021ba la comunitatea cre\u0219tin\u0103 implic\u0103 recunoa\u0219terea demnit\u0103\u021bii egale a oric\u0103rui membru al acesteia \u0219i \u00eenl\u0103turarea oric\u0103ror bariere socio-economice, etnice \u0219i de gen\u00a0<strong>(a doua lectur\u0103<\/strong>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>F\u0102R\u0102 MENAJAMENTE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Preo\u021bii \u0219i laicii deopotriv\u0103 sunt cu to\u021bii fascina\u021bi de acela\u0219i cuv\u00e2nt magic: \u201ecomunicare\u201d. C\u0103ut\u0103m speciali\u0219ti \u00een domeniu, suntem intriga\u021bi de numeroasele publica\u021bii pe aceast\u0103 tem\u0103, apel\u0103m de bun\u0103voie la sfaturile care ne sunt date. Dar, \u00een cele din urm\u0103, ceea ce ne intereseaz\u0103 mai presus de toate este consensul. Mai mult dec\u00e2t s\u0103 comunic\u0103m bine, f\u0103r\u0103 ne\u00een\u021belegeri, ne-ar pl\u0103cea s\u0103 putem convinge \u00een mod magic, s\u0103 emo\u021bion\u0103m, s\u0103 primim aprobarea. Din acest motiv, pentru a ne asigura sprijinul celor mai mul\u021bi, nu ezit\u0103m s\u0103 facem compromisuri, s\u0103 ne atenu\u0103m predicile, s\u0103 \u00eendulcim interpret\u0103rile Evangheliei, s\u0103 ne adapt\u0103m modul de a tr\u0103i \u0219i de a interpreta cre\u0219tinismul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus nu pare deloc atins de aceste preocup\u0103ri. Discursul s\u0103u este sincer, direct, imediat. Cuvintele sale sunt exigente, dure. Nu face nimic pentru a mai ob\u021bine c\u00e2\u021biva ucenici, pentru a-\u0219i asigura sprijinul vreunei persoane influente. El nu se \u00eempac\u0103 cu cei care \u00eel critic\u0103 sau cu cei care \u00eel consider\u0103 excesiv. Uneori pare chiar s\u0103 se dea peste cap pentru a descuraja c\u00e2\u021biva entuzia\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El \u00eencepe cu o deta\u0219are curat\u0103, radical\u0103, chiar \u0219i de cele mai sfinte afec\u021biuni. P\u0103rin\u021bi, so\u021bie, copii, fra\u021bi: nimeni nu poate conta mai mult dec\u00e2t El. \u00centr-adev\u0103r, mai devreme sau mai t\u00e2rziu vine momentul \u00een care trebuie f\u0103cut\u0103 o alegere. \u0218i atunci se vede cine conteaz\u0103 cu adev\u0103rat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este nevoie de un gest de curaj: s\u0103-\u0219i ia propria cruce \u0219i s-o \u00eenfrunte. \u0218i aici, f\u0103r\u0103 nici o umbr\u0103 de \u00eendoial\u0103, nu este vorba de a accepta obstacolul nea\u0219teptat. Aici, a-\u0219i lua crucea \u00eenseamn\u0103 de fapt a lua \u00een considerare, a prevedea \u0219i a accepta toat\u0103 partea necesar\u0103 de suferin\u021b\u0103 pe care trebuie s\u0103 o ia asupra sa, din cauza lui Isus \u0219i a planului s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">R\u0103m\u00e2ne o alt\u0103 decizie de o greutate nu tocmai mic\u0103. \u0218i aceasta prive\u0219te bunurile, bog\u0103\u021biile, acele bunuri \u00een care ne \u00eencredem \u00een general \u00een momentele dificile, ca un sprijin, o garan\u021bie, o ap\u0103rare. Cu privire la ele, Isus cere o renun\u021bare definitiv\u0103. Nu pentru c\u0103 bog\u0103\u021bia \u00een sine este rea, ci pentru c\u0103 poate submina \u00eencrederea \u00een el, disponibilitatea total\u0103 de a servi Regatul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sunt suficiente pentru a descuraja chiar \u0219i cea mai hot\u0103r\u00e2t\u0103 persoan\u0103! Dar Isus nu practic\u0103 niciun rabat, nicio reducere&#8230; El ne pune doar \u00een fa\u021ba unei socoteli: dac\u0103 cineva nu este preg\u0103tit pentru asta, este mai bine s\u0103 renun\u021be, mai bine s\u0103 renun\u021be la decizia de a-l urma. Nu este pentru noi! Isus caut\u0103 doar discipoli dispu\u0219i s\u0103 fac\u0103 orice pentru El.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Prima lectur\u0103<\/strong>: Unele \u00eentreb\u0103ri cruciale ale vie\u021bii r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 r\u0103spuns dac\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m lumina\u021bi de \u00cen\u021belepciunea care vine de sus. T\u0103cerea ascult\u0103rii Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu devine o acceptare fructuoas\u0103 a darului Duhului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Psalmul responsorial<\/strong><strong>:<\/strong>\u00a0 Psalmul 89, rod al docilit\u0103\u021bii celui care se roag\u0103 \u00een fa\u021ba ac\u021biunii Duhului, dezvolt\u0103 o reflec\u021bie sapien\u021bial\u0103 asupra identit\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u0219i a omului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A doua lectur\u0103: <\/strong>Apostolul Paul \u00eel invit\u0103 pe ucenicul Filimon s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 logica disruptiv\u0103 \u0219i revolu\u021bionar\u0103 a Evangheliei. Sclavul evadat Onesim este trimis \u00eenapoi la el pentru a fi primit nu ca sclav, ci ca frate \u00een Domnul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Evanghelia: <\/strong>Isus este exigent cu cei care accept\u0103 chemarea de a fi discipolii s\u0103i. Dragostea pentru \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor trebuie s\u0103 fie pus\u0103 mai presus de orice alte leg\u0103turi de natur\u0103 emo\u021bional\u0103 sau de s\u00e2nge. Nu pentru a crea un conflict care provoac\u0103 suferin\u021b\u0103, ci pentru o iubire mai autentic\u0103 \u0219i mai liber\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul este partea final\u0103 a rug\u0103ciunii \u00een care regele Solomon \u00eei cere lui Dumnezeu \u00een\u021belepciune. Regele pune dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri retorice care declan\u0219eaz\u0103 tema c\u0103ut\u0103rii lui Dumnezeu (v. 13). C\u0103ci voin\u021ba divin\u0103 este inaccesibil\u0103 cunoa\u0219terii umane (Il 38:4-38; Is 40:12-14; 55:8-9; Bar 3:15). Capacit\u0103\u021bile omului sunt limitate: \u201era\u021bionamentele\u201d sale sunt \u00abtimide\u00bb \u0219i logica sa este \u201enesigur\u0103\u201d (v. 14). Dup\u0103 ce constat\u0103 fragilitatea constitutiv\u0103 a naturii umane, hagiograful identific\u0103 cauza \u00een natura dihotomic\u0103 a omului: realitatea trupeasc\u0103 sl\u0103be\u0219te facult\u0103\u021bile spirituale (v. 15). Aceasta este singura dat\u0103 \u00een textul biblic c\u00e2nd este prezentat\u0103 o concep\u021bie antropologic\u0103 dualist\u0103: sufletul este contrapus trupului. Totu\u0219i, concep\u021bia greac\u0103 este doar sugerat\u0103 \u0219i integrat\u0103 \u00een cultura ebraic\u0103; de fapt, \u00een cartea \u00cen\u021belepciunii nu g\u0103sim ideea de metempsihoz\u0103, nemurirea sufletului, eternitatea materiei sau dualismul metafizic orfic sau platonic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Mai degrab\u0103, imaginea \u201ecortului de lut\u201d face aluzie la tranzitivitatea existen\u021bei. Autorul subliniaz\u0103 sl\u0103biciunea fiin\u021bei umane, incapacitatea sa de a se ridica la realitatea cereasc\u0103 (v. 16), pentru a sublinia necesitatea revela\u021biei lui Dumnezeu prin darul \u00cen\u021belepciunii. \u00cen v. 17, de fapt, hagiograful ini\u021biaz\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentreb\u0103rile anterioare: \u201e\u00cen\u021belepciunea\u201d este darul lui Dumnezeu care reveleaz\u0103 omului cunoa\u0219terea voin\u021bei Celui Prea\u00eenalt, inaccesibil\u0103 altfel din cauza limitelor sale naturale. V. 18 prezint\u0103 trei aoriste pasive (\u201eau fost \u00eendrepta\u021bi\u201d, \u201eau fost instrui\u021bi\u201d, \u201eau fost salva\u021bi\u201d) de natur\u0103 teologic\u0103, \u00eentruc\u00e2t subiectul actuant este Dumnezeu: el creeaz\u0103 terenul pentru comunicarea cu fiin\u021ba uman\u0103. Folosirea timpului trecut sugereaz\u0103 c\u0103 hagiograful se plaseaz\u0103 \u00een contextul unei istorii m\u00e2ntuitoare \u00een care Dumnezeu \u0219i-a \u201erevelat\u201d de mult voin\u021ba sa fiin\u021belor umane. Dar ultimul verb (\u201ea salva\u201d) este cel decisiv: \u201eprin \u00cen\u021belepciune\u201d fiin\u021bele umane au g\u0103sit calea spre fericire. Astfel \u00eencepe ultima parte a c\u0103r\u021bii (\u00cen\u021b 10-19) \u00een care hagiograful ilustreaz\u0103 ac\u021biunea salvatoare a \u00cen\u021belepciunii divine \u00een istoria lui Israel.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Paul i-a adresat aceast\u0103 scurt\u0103 scrisoare lui Filimon, descris drept \u201eiubit \u0219i colaborator\u201d, pentru a-l \u00eendemna s\u0103-l ia \u00een casa sa pe sclavul Onesim, care fugise de la Paul. \u00centre timp, \u00eens\u0103, Onesim devenise cre\u0219tin.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>De la autoritate la afec\u021biune.<\/strong> \u00cen v. 8, \u00eencepe partea central\u0103 a epistolei. Paul pare s\u0103 renun\u021be la \u201eautoritatea sa apostolic\u0103\u201d: el afirm\u0103, de fapt, c\u0103 ar putea \u00abporunci\u00bb, \u201eordona\u201d ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103 Filimon, dar renun\u021b\u0103 la aceast\u0103 prerogativ\u0103. El pune deoparte autoritatea pe care o are \u201e\u00een Cristos\u201d, adic\u0103 \u00een cadrul vie\u021bii comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, pentru a face apel la sim\u021bul responsabilit\u0103\u021bii destinatarului cre\u0219tin. \u00cen v. 9, de fapt, Paul \u00eel implor\u0103 pe Filimon \u201e\u00een numele iubirii\u201d. Apostolul se \u00eencrede astfel \u00een Cristos, Domnul, care une\u0219te expeditorul \u0219i destinatarul \u00eentr-o rela\u021bie de comuniune. \u201e\u00cendemnul\u201d motiveaz\u0103 ac\u021biunea lui Filimon, astfel \u00eenc\u00e2t acesta trece de la executarea unui ordin extrinsec la un act intrinsec de iubire. Comunicarea lui Paul este afectiv\u0103, religioas\u0103 \u0219i socio-cultural\u0103: apostolul se autointituleaz\u0103 \u201eb\u0103tr\u00e2n\u201d \u0219i, ca atare, are dreptul de a fi ascultat \u0219i, de asemenea, este \u201eprizonier al lui Isus Cristos\u201d; prin aceast\u0103 autointitulare, Paul se echivaleaz\u0103 cu Onesim. Dup\u0103 aceast\u0103 premis\u0103, \u00een v. 10, \u00eencepe pledoaria pentru \u201efiul meu\u201d, cel pe care \u201el-am n\u0103scut \u00een lan\u021buri\u201d, Onesim, al c\u0103rui nume \u00eenseamn\u0103 \u201efolositor\u201d. \u00cen v. 11, Paul joac\u0103 pe \u00een\u021belesul numelui \u0219i pe diferen\u021ba dintre trecut \u0219i prezent: cel care \u00een trecut \u201ei-a fost de folos\u201d lui Onesimus, \u00een prezent \u201ele este de folos\u201d am\u00e2ndurora. Schimbarea dintre fuga de st\u0103p\u00e2n \u0219i scrierea scrisorii este convertirea sclavului fugar la Cristos. Paul l-a n\u0103scut pe Onesim \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i, prin urmare, se consider\u0103 tat\u0103l s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00cen slujba lui Paul.<\/strong> \u00cen vv. 12-13, apostolul trece din nou pe registrul afectiv; de fapt, el a decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sclavul proprietarului s\u0103u de drept, numindu-l chiar \u201einima mea\u201d, adic\u0103 o parte intim\u0103 \u0219i profund\u0103 a fiin\u021bei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 desemnare emfatic\u0103 este menit\u0103 s\u0103-l fac\u0103 pe Filimon s\u0103-l accepte pe sclav ca \u0219i cum ar fi \u00eensu\u0219i Paul. Apostolul ar fi dorit s\u0103 \u00eel p\u0103streze al\u0103turi de el (imperfectul \u201ea dorit\u201d implic\u0103 o decizie \u00eendelung maturizat\u0103 \u0219i suferit\u0103) pentru ca acesta s\u0103 \u00eei slujeasc\u0103 \u00een locul lui Filimon \u00een situa\u021bia deplorabil\u0103 a \u00eentemni\u021b\u0103rii pentru \u201eevanghelie\u201d. Aceast\u0103 expresie din urm\u0103 poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00eentr-un sim\u021b\u0103m\u00e2nt cauzal (\u00eentemni\u021barea din cauza proclam\u0103rii Evangheliei) sau \u00eentr-un sim\u021b\u0103m\u00e2nt mai larg de sus\u021binere a lui Paul \u00een timpul proclam\u0103rii Evangheliei \u00een lan\u021buri (Paul este \u00eentotdeauna un <em>di\u00e1konos<\/em> al Evangheliei lui Cristos; cf. Col 1:23). Oricum ar fi \u00een\u021beleas\u0103, prin aceast\u0103 locu\u021biune Paul schimb\u0103 identificarea dintre referen\u021bii scrisorii: acum Filimon este asimilat sclavului care trebuie s\u0103-l slujeasc\u0103 pe Paul, care reafirm\u0103 dreptul de proprietate al st\u0103p\u00e2nului asupra sclavului, dar cu conota\u021bii complet diferite de cele anterioare; rela\u021bia de afec\u021biune \u0219i de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire a credin\u021bei dintre Paul \u0219i Filimon este extins\u0103 la cea pe care ambii trebuie s\u0103 o aib\u0103 cu Onesim. \u00cen v. 14, Paul, de fapt, \u00eei cere lui Filimon s\u0103 i-l trimit\u0103 \u00eenapoi pe sclavul fugar din proprie ini\u021biativ\u0103, rezultat al deliber\u0103rii sale spontane \u0219i nu al unei constr\u00e2ngeri cerute de voin\u021ba lui Paul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Un nou spa\u021biu al fraternit\u0103\u021bii.<\/strong> \u00cen vv. 15-16, apostolul face o reflec\u021bie asupra semnifica\u021biei evenimentelor: \u00eendep\u0103rtarea temporar\u0103 a lui Onesim de st\u0103p\u00e2nul s\u0103u ar fi putut fi o sustragere temporar\u0103 \u00een vederea unei reapropieri definitive \u0219i chiar eshatologice (\u201epentru totdeauna\u201d). Aceast\u0103 expresie temporal\u0103 denot\u0103 schimbarea rela\u021biei dintre Filimon \u0219i Onesim: Onesim este acum cre\u0219tin \u0219i Paul cere s\u0103 nu-l mai primeasc\u0103 ca \u201esclav\u201d, ci ca \u00abfrate\u00bb; \u00eentruc\u00e2t Onesim este acum un frate \u201edrag\u201d pentru Paul, el trebuie s\u0103 fie cu at\u00e2t mai mult pentru Filimon! Aceast\u0103 nou\u0103 rela\u021bie dintre Filimon \u0219i Onesim trebuie stabilit\u0103 at\u00e2t \u00een sfera lumeasc\u0103 (\u201eca om\u201d), c\u00e2t \u0219i \u00een sfera religioas\u0103 (\u201eca frate \u00een Domnul\u201d). Paul r\u0103m\u00e2ne generic pentru c\u0103 \u00eei las\u0103 lui Filimon sarcina de a g\u0103si coordonatele rela\u021bionale potrivite pe care Domnul le-a creat. Paul reitereaz\u0103 acest lucru \u00een peti\u021bia final\u0103, \u00een v. 17: \u201eDe aceea, dac\u0103 m\u0103 considera\u021bi un prieten (&#8230; sunte\u021bi \u00een comuniune cu mine), accepta\u021bi-l ca pe mine \u00eensumi\u201d. Comuniunea cu Cristos creeaz\u0103 un nou spa\u021biu de fraternitate, care este comunitatea cre\u0219tin\u0103; fiind membri ai trupului lui Cristos, to\u021bi cei boteza\u021bi au aceea\u0219i demnitate(cf. Gal 3:26-28; 1Cor 12:13). Paul nu \u00eei cere lui Filimon s\u0103 rup\u0103 leg\u0103tura juridic\u0103 st\u0103p\u00e2n-sclav, dar nici nu \u00eei cere s\u0103 o p\u0103streze \u00een modul anterior convertirii lui Onesim. \u00cen comunitatea cre\u0219tin\u0103, de fapt, institu\u021bia sclaviei, pe care se sprijinea structura economico-social\u0103 a lumii antice, este golit\u0103 de s\u00e2ngele s\u0103u vital \u0219i devine inutil\u0103, datorit\u0103 credin\u021bei \u00een Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus \u00ee\u0219i continu\u0103 c\u0103l\u0103toria spre destina\u021bia final\u0103, Ierusalim, conduc\u00e2ndu-i pe discipolii s\u0103i. \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul, \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei de \u201eurcare\u201d spre ora\u0219ul patimilor \u0219i glorific\u0103rii sale, c\u0103l\u0103torie metaforic\u0103 care implic\u0103 orice discipol, ilustreaz\u0103 printr-o catehez\u0103 admirabil\u0103 condi\u021biile fundamentale ale celui care, \u00een orice moment, se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 \u00eel urmeze. Deoarece \u201emul\u021bimi mari mergeau dup\u0103 el\u201d, Isus \u201es-a \u00eentors\u201d \u0219i li s-a adresat (v. 25). Din acest verset introductiv observ\u0103m c\u0103 verbul la imperfect (\u201emergeau\u201d) indic\u0103 reiterarea ac\u021biunii: Isus se adreseaz\u0103 nu celor care \u00eel ascult\u0103 pentru prima dat\u0103, ci celor care au fost fascina\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura sa \u0219i au decis s\u0103 \u00eel urmeze \u00een mod continuu; \u00een plus, gestul de \u201e\u00eentoarcere\u201d \u00eel contureaz\u0103 pe Isus ca \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor care deschide calea discipolilor s\u0103i: ace\u0219tia trebuie s\u0103 mearg\u0103 pe aceea\u0219i cale ca \u0219i c\u0103l\u0103uza lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Primatul lui Cristos.<\/strong> Prima condi\u021bie pentru a-l urma pare paradoxal\u0103 \u0219i aproape contrar\u0103 naturii umane: a-l urma pe Isus implic\u0103 relativizarea tuturor rela\u021biilor umane cele mai apropiate: \u201eDac\u0103 vine cineva la mine \u0219i nu-\u0219i ur\u0103\u0219te tat\u0103l, mama, so\u021bia, copiii, fra\u021bii \u0219i surorile, \u0219i chiar propria via\u021b\u0103, nu poate fi ucenicul meu\u201d (v. 26). Isus cere o alegere existen\u021bial\u0103 atotcuprinz\u0103toare: a-L urma pe El, adic\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, implic\u0103 a-L pune \u00eentotdeauna pe Isus pe primul loc, \u00eenaintea tuturor afectelor cele mai dragi, \u0219i a fi dispus chiar s\u0103 \u00ee\u0219i dea via\u021ba pentru a fi consecvent \u0219i fidel. Observ\u0103m c\u0103 verbul <em>mise\u00een <\/em>(literalmente \u201ea ur\u00ee, a respinge\u201d) traduce o sintagm\u0103 aramaic\u0103 care nu are un verb corespunz\u0103tor pentru \u201ea prefera\u201d. Dictonul paralel din Mt 10:37, de fapt, aranjeaz\u0103 fraza lui Isus \u00een pozitiv: \u201eCine iube\u0219te pe tat\u0103l sau pe mama sa mai mult dec\u00e2t pe mine nu este vrednic de mine, iar cine iube\u0219te pe fiul sau pe fiica mai mult dec\u00e2t pe mine nu este vrednic de mine\u201d. Prin urmare, sim\u021b\u0103m\u00e2ntul este acela al unei \u00eent\u00e2iet\u0103\u021bi absolute, f\u0103r\u0103 discu\u021bie, rezervate persoanei lui Isus \u00een fa\u021ba oric\u0103rei cerin\u021be care decurge din rela\u021biile familiale. Luca este mai radical dec\u00e2t Matei nu numai din cauza formul\u0103rii negative a dictonului iezuit, ci \u0219i din cauza extinderii formelor de rudenie la \u201eso\u021bie, fra\u021bi \u0219i surori\u201d; nici m\u0103car rela\u021bia conjugal\u0103 care face din cei doi so\u021bi \u201eun singur trup\u201d(Gen 2,24) nu poate fi pus\u0103 \u00eenaintea rela\u021biei cu Isus, dup\u0103 cum reiese din exemplul parabolei care precede pasajul nostru, \u00een care un b\u0103rbat renun\u021b\u0103 la participarea la banchetul regal din cauza alegerii c\u0103s\u0103toriei sale (Lc 14,20). Principiul priorit\u0103\u021bii alegerii lui Isus \u0219i a Evangheliei sale asupra tuturor celorlalte sfere emo\u021bionale \u0219i economice fusese deja exprimat \u00een Lc 9,59-62 \u0219i 12,51-53. \u00cen Lc 9:59-60, celor care am\u00e2n\u0103 urmarea lui Cristos pentru cele mai sacre \u00eendatoriri familiale, exemplificate prin \u00eenmorm\u00e2ntarea tat\u0103lui, Isus le r\u0103spunde: \u201eL\u0103sa\u021bi mor\u021bii s\u0103-\u0219i \u00eengroape mor\u021bii; tu, \u00een schimb, du-te \u0219i veste\u0219te \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d. \u00cen Lc 12:51-53, Isus anun\u021b\u0103 c\u0103 mesajul este menit s\u0103 aduc\u0103 \u201edezbinare\u201d \u00eentre membrii familiei: \u201eTat\u0103l \u00eempotriva fiului \u0219i fiul \u00eempotriva tat\u0103lui, mama \u00eempotriva fiicei \u0219i fiica \u00eempotriva mamei, soacra \u00eempotriva nurorii \u0219i nora \u00eempotriva soacrei\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Existen\u021ba personal\u0103 \u00een sine nu este un bun absolut, deoarece un discipol, cu ocazia unei persecu\u021bii, poate fi chemat s\u0103 \u00ee\u0219i dea via\u021ba pentru a da m\u0103rturie despre credin\u021ba sa \u00een Isus. Urmarea lui Isus necesit\u0103, prin urmare, o implicare total\u0103 a propriei existen\u021be din cauza asimil\u0103rii modelului de via\u021b\u0103 al \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Seriozitatea urm\u0103rii.<\/strong> V.27 confirm\u0103 aceast\u0103 realitate: \u201eOricine nu-\u0219i poart\u0103 crucea \u0219i nu vine dup\u0103 mine nu poate fi ucenicul meu\u201d. Urmarea lui Cristos trebuie s\u0103 fie complet\u0103; Cristos ne cere s\u0103 parcurgem drumul crucii \u00eempreun\u0103 cu El pentru a experimenta puterea \u00eenvierii Sale. Rela\u021bia cu Isus ne cere nu s\u0103 evit\u0103m \u201epurtarea crucii\u201d, ci s\u0103 ne asum\u0103m condi\u021bia de dificultate, disconfort \u0219i suferin\u021b\u0103 cu Cel care este capabil s\u0103 transforme condi\u021bia negativ\u0103 \u00eentr-o condi\u021bie de trans-fuziune pozitiv\u0103. Isus anun\u021base deja c\u0103 drumul uceniciei este marcat de prezen\u021ba crucii imediat dup\u0103 primul anun\u021b al patimii \u0219i \u00eenvierii(Lc 9,22): \u201eDac\u0103 vrea cineva s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 mine, s\u0103 se lepede de sine, s\u0103-\u0219i ia crucea orice zi \u0219i s\u0103 m\u0103 urmeze\u201d (9,24). Prin urmare, \u00een vv. 26-27, Isus reitereaz\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc seriozitatea \u0219i angajamentul implicate \u00een via\u021ba de ucenic. A-l urma necesit\u0103 o alegere f\u0103cut\u0103 \u00een mod con\u0219tient \u0219i chibzuit, astfel \u00eenc\u00e2t entuziasmul \u0219i emotivitatea s\u0103 fac\u0103 loc ra\u021bionalit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>O decizie chibzuit\u0103.<\/strong> Acesta este motivul pentru care Luca insereaz\u0103 dou\u0103 parabole paralele, cea despre proiectul de construc\u021bie a turnului \u0219i cea despre expedi\u021bia militar\u0103 a regelui \u00eempotriva unui adversar cu trupe cople\u0219itoare (Lc 14:28-32), care exemplific\u0103 nevoia de deliberare ra\u021bional\u0103<strong><em>: a fi ucenic al lui Isus implic\u0103 o alegere de via\u021b\u0103 radical\u0103 \u0219i permanent\u0103<\/em><\/strong>. Cele dou\u0103 scurte povestiri apar\u021bin acelui grup de parabole, numite \u201ecine printre\/ dintre voi\u201d, care, prin intermediul unei interoga\u021bii retorice, induc ascult\u0103torul s\u0103 \u00ee\u0219i asume punctul de vedere al vorbitorului; acesta din urm\u0103 prezint\u0103 de fapt un comportament evident \u0219i social \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it, fie pozitiv (\u201ecine dintre voi nu s-ar comporta a\u0219a?&#8230; To\u021bi!\u201d), fie negativ (\u201ecine dintre voi s-ar comporta a\u0219a?&#8230; Nimeni!\u201d).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen prima parabol\u0103 (vv. 28-30), un antreprenor \u00een construc\u021bii care \u00eencepe construc\u021bia unui turn f\u0103r\u0103 a calcula resursele financiare de care dispune risc\u0103 s\u0103 sufere ru\u0219inea public\u0103 pentru c\u0103 nu a finalizat lucrarea. \u00cen a doua parabol\u0103 (vv. 31-32), protagonistul este un rege. El trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de for\u021bele proprii \u0219i de cele ale rivalului s\u0103u \u00eenainte de a se angaja \u00een lupt\u0103; \u00een cazul unei inferiorit\u0103\u021bi numerice cople\u0219itoare, dup\u0103 cum se poate vedea \u00een v. 31, o alegere politic\u0103 ra\u021bional\u0103 \u00eei cere s\u0103 trimit\u0103 o solie pentru a stabili condi\u021biile pentru \u201epace\u201d (v. 32). Alegerea suveranului, \u00een acest caz, este dramatic\u0103 deoarece el trebuie s\u0103 decid\u0103 pentru \u00eentregul popor: alternativa este distrugerea sau reducerea \u00eentregului popor la o stare de vasalitate (chiar dac\u0103 doar tributar\u0103). Desigur, \u00eentrebarea retoric\u0103 ini\u021bial\u0103 (v. 31: \u201esau care rege\u201d) d\u0103 de \u00een\u021beles c\u0103 ascult\u0103torul opteaz\u0103 pentru solu\u021bia negocierilor de pace, chiar dac\u0103 aceast\u0103 alegere \u00eenseamn\u0103 supunerea fa\u021b\u0103 de conduc\u0103torul mai puternic. Negocierea p\u0103cii prevedea de fapt \u00eencetarea ostilit\u0103\u021bilor \u0219i supunerea p\u0103r\u021bii mai slabe a conflictului prin intermediul unei duble modalit\u0103\u021bi: capitulare cu asimilare teritorial\u0103 sau tratat cu dependen\u021b\u0103 politico-economic\u0103 (plata unui tribut \u0219i intrarea \u00een sfera de influen\u021b\u0103 a statului mai puternic).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen v. 33, Isus aplic\u0103 cele dou\u0103 metafore la existen\u021ba ucenicului care vrea s\u0103 \u00eel urmeze: a fi ucenic al lui Isus Cristos necesit\u0103 o alegere bine g\u00e2ndit\u0103. Formularea cerin\u021bei este negativ\u0103: \u201edeci oricine dintre voi care nu renun\u021b\u0103 la toate bunurile sale nu poate fi ucenicul meu\u201d. Luca, foarte sensibil la utilizarea banilor \u0219i la deta\u0219area de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 posesiuni, rezum\u0103 condi\u021bia urm\u0103rii lui Isus: renun\u021barea la \u201etot\u201d, cu t\u0103ieri afectiv dureroase, este o dob\u00e2ndire func\u021bional\u0103 a \u201etot\u201d, adic\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, a fericirii depline, conform drumului trasat de \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor, a\u0219a cum va fi reiterat \u00een Lc 18,18-30.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 570\/septembrie-octombrie. 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 43<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0DE LA A XXIII-A LA A XXVIII-A DUMINIC\u0102 DIN TIMPUL DE PESTE AN Via\u021ba de credin\u021b\u0103: originea, alimentarea \u0219i concretizarea ei. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":40328,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42229"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=42229"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42229\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42231,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/42229\/revisions\/42231"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40328"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=42229"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=42229"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=42229"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}