Semin\u0163e de pace \u015fi de speran\u0163\u0103<\/i><\/b><\/p>\n
Iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori,<\/p>\n
Tema acestei Zile Mondiale de Rug\u0103ciune pentru \u00cengrijirea Crea\u0163iei, aleas\u0103 de iubitul nostru Pap\u0103 Francisc, este “Semin\u0163e de pace \u015fi de speran\u0163\u0103”. La a 10-a aniversare a instituirii Zilei, care a coincis cu publicarea enciclicei Laudato si’<\/i>, ne afl\u0103m \u00een mijlocul Jubileului “Pelerini ai speran\u0163ei”. \u015ei tocmai \u00een acest context tema cap\u0103t\u0103 \u00eentreaga sa semnifica\u0163ie.<\/p>\n
De multe ori \u00een predica sa, Isus folose\u015fte imaginea semin\u0163ei pentru a vorbi despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, iar \u00een ajunul P\u0103timirii o aplic\u0103 sie\u015fi, compar\u00e2ndu-se cu bobul de gr\u00e2u, care trebuie s\u0103 moar\u0103 pentru a aduce rod (cf. In<\/i> 12,24). S\u0103m\u00e2n\u0163a se d\u0103ruie\u015fte \u00een \u00eentregime p\u0103m\u00e2ntului \u015fi acolo, cu for\u0163a exploziv\u0103 a darului s\u0103u, via\u0163a \u00eencol\u0163e\u015fte, chiar \u015fi \u00een cele mai nea\u015fteptate locuri, \u00eentr-o capacitate surprinz\u0103toare de a genera viitor. S\u0103 ne g\u00e2ndim, de exemplu, la florile care cresc pe marginile drumurilor: nimeni nu le-a plantat, totu\u015fi cresc gra\u0163ie unor semin\u0163e care au ajuns acolo aproape \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi reu\u015fesc s\u0103 decoreze cenu\u015fiul asfaltului \u015fi chiar s\u0103-i deterioreze suprafa\u0163a dur\u0103.<\/p>\n
A\u015fadar, \u00een Cristos suntem semin\u0163e. Nu doar at\u00e2t, ci “semin\u0163e de pace \u015fi de speran\u0163\u0103”. Dup\u0103 cum spune profetul Isaia, Duhul lui Dumnezeu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 transforme de\u015fertul, arid \u015fi uscat, \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, un loc de odihn\u0103 \u015fi senin\u0103tate: “Acestea p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va fi rev\u0103rsat asupra noastr\u0103 Duhul din \u00eenalt, pustiul va deveni gr\u0103din\u0103, iar gr\u0103dina va fi considerat\u0103 ca o p\u0103dure. Judecata va locui \u00een pustiu \u015fi dreptatea se va a\u015feza \u00een gr\u0103din\u0103. Lucrarea judec\u0103\u0163ii va fi pacea \u015fi rodul drept\u0103\u0163ii, pentru totdeauna, vor fi lini\u015ftea \u015fi siguran\u0163a. Poporul meu va sta \u00een locuin\u0163a p\u0103cii, \u00een s\u0103la\u015furi sigure \u015fi \u00een locuri de odihn\u0103 f\u0103r\u0103 griji” (Is<\/i> 32,15-18).<\/p>\n
Aceste cuvinte profetice, care de la 1 septembrie p\u00e2n\u0103 la 4 octombrie vor \u00eenso\u0163i ini\u0163iativa ecumenic\u0103 a “Timpului crea\u0163iei”, afirm\u0103 cu for\u0163\u0103 c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu rug\u0103ciunea, sunt necesare voin\u0163a \u015fi ac\u0163iunile concrete care s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 “m\u00e2ng\u00e2iere a lui Dumnezeu” perceptibil\u0103 asupra lumii (cf. Laudato si’<\/i>, 84). De fapt, dreptatea \u015fi legea par s\u0103 remedieze inospitalitatea de\u015fertului. Este vorba de o veste de actualitate extraordinar\u0103. \u00cen diferite p\u0103r\u0163i ale lumii este de acum evident c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul nostru se pr\u0103bu\u015fe\u015fte. Peste tot nedreptatea, \u00eenc\u0103lcarea dreptului interna\u0163ional \u015fi a drepturilor popoarelor, inegalit\u0103\u0163ile \u015fi l\u0103comia din care decurg produc defri\u015f\u0103ri, poluare, pierdere a biodiversit\u0103\u0163ii. Fenomenele naturale extreme cauzate de schimb\u0103rile climatice induse de activit\u0103\u0163ile antropice cresc \u00een intensitate \u015fi frecven\u0163\u0103 (cf. Exorta\u0163ia apostolic\u0103 Laudate Deum<\/i>, 5), f\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare efectele pe termen mediu \u015fi lung ale devast\u0103rilor umane \u015fi ecologice provocate de conflictele armate.<\/p>\n
Se pare c\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103 o lips\u0103 de con\u015ftientizare a faptului c\u0103 distrugerea naturii nu afecteaz\u0103 pe to\u0163i \u00een acela\u015fi mod: c\u0103lcarea \u00een picioare a drept\u0103\u0163ii \u015fi a p\u0103cii \u00eenseamn\u0103 lovirea mai puternic\u0103 a celor mai s\u0103raci, marginaliza\u0163i, exclu\u015fi. Suferin\u0163a comunit\u0103\u0163ilor indigene este emblematic\u0103 \u00een acest context.<\/p>\n
\u015ei asta nu e tot: natura \u00eens\u0103\u015fi devine uneori instrument de schimb, un bun care poate fi comercializat pentru a ob\u0163ine avantaje economice sau politice. \u00cen aceste condi\u0163ii, crea\u0163ia este transformat\u0103 \u00eentr-un c\u00e2mp de lupt\u0103 pentru controlul resurselor vitale, a\u015fa cum demonstreaz\u0103 zonele agricole \u015fi p\u0103durile devenite periculoase din cauza minelor, politica “p\u0103m\u00e2ntului p\u00e2rjolit” (Cf. Consiliul Pontifical al Drept\u0103\u0163ii \u015fi P\u0103cii, Terra e cibo<\/i> [P\u0103m\u00e2nt \u015fi hran\u0103<\/i>], LEV 2015, 51-53), conflictele care izbucnesc \u00een jurul surselor de ap\u0103, distribu\u0163ia inegal\u0103 a materiilor prime, penaliz\u00e2nd popula\u0163iile mai slabe \u015fi submin\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi stabilitatea social\u0103.<\/p>\n
Aceste r\u0103ni diferite se datoreaz\u0103 p\u0103catului. Cu siguran\u0163\u0103 nu la asta se g\u00e2ndea Dumnezeu c\u00e2nd i-a \u00eencredin\u0163at p\u0103m\u00e2ntul omului, creat dup\u0103 chipul s\u0103u (Gen<\/i> 1,24-29). Biblia nu promoveaz\u0103 “domina\u0163ia despotic\u0103 a fiin\u0163elor umane asupra crea\u0163iei” (Laudato si’<\/i>, 200). \u00centr-adev\u0103r, este “important s\u0103 citim textele biblice \u00een contextul lor, cu o hermeneutic\u0103 corect\u0103, \u015fi s\u0103 ne amintim c\u0103 ele ne invit\u0103 s\u0103 \u00abcultiv\u0103m \u015fi s\u0103 p\u0103zim\u00bb gr\u0103dina lumii (cf. Gen<\/i> 2,15). \u00cen timp ce \u00aba cultiva\u00bb \u00eenseamn\u0103 a ara sau a lucra un teren, \u00aba p\u0103zi\u00bb \u00eenseamn\u0103 a proteja, a \u00eengriji, a p\u0103stra, a conserva, a veghea. Aceasta implic\u0103 un raport de reciprocitate responsabil\u0103 \u00eentre fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi natur\u0103” (ivi<\/i>, 67).<\/p>\n
Dreptatea ambiental\u0103 – implicit vestit\u0103 de profe\u0163i – nu mai poate fi considerat\u0103 un concept abstract sau un scop \u00eendep\u0103rtat. Ea reprezint\u0103 o necesitate urgent\u0103, care dep\u0103\u015fe\u015fte simpla protec\u0163ie a mediului. Este vorba, \u00een realitate, de o chestiune de dreptate social\u0103, economic\u0103 \u015fi antropologic\u0103. Pentru credincio\u015fi, \u00een plus, este o exigen\u0163\u0103 teologic\u0103, ce are pentru cre\u015ftini chipul lui Isus Cristos, \u00een care totul a fost creat \u015fi r\u0103scump\u0103rat. \u00centr-o lume \u00een care cei mai fragili sunt primii care \u00eendur\u0103 efectele devastatoare ale schimb\u0103rilor climatice, ale defri\u015f\u0103rilor \u015fi ale polu\u0103rii, grija fa\u0163\u0103 de crea\u0163ie devine o chestiune de credin\u0163\u0103 \u015fi de umanitate.<\/p>\n
Acum este cu adev\u0103rat timpul de a face s\u0103 urmeze dup\u0103 cuvinte faptele. “A tr\u0103i voca\u0163ia de a fi p\u0103zitori ai operei lui Dumnezeu este parte esen\u0163ial\u0103 a unei existen\u0163e virtuoase; nu constituie ceva op\u0163ional \u015fi nici un aspect secundar al experien\u0163ei cre\u015ftine” (ivi<\/i>, 217). Lucr\u00e2nd cu d\u0103ruire \u015fi cu duio\u015fie, multe semin\u0163e de dreptate pot germina, contribuind astfel la pace \u015fi la speran\u0163\u0103. Uneori este nevoie de ani \u00eenainte ca un pom s\u0103 dea primele sale roade, ani care implic\u0103 un \u00eentreg ecosistem \u00een continuitate, \u00een fidelitate, \u00een colaborare \u015fi \u00een iubire, mai ales dac\u0103 aceast\u0103 iubire devine o oglind\u0103 a Iubirii d\u0103ruitoare a lui Dumnezeu.<\/p>\n
Printre ini\u0163iativele Bisericii care sunt ca ni\u015fte semin\u0163e aruncate \u00een acest ogor, doresc s\u0103 amintesc proiectul “Borgo Laudato Si’<\/i>“, pe care Papa Francisc ni l-a l\u0103sat ca mo\u015ftenire la Castel Gandolfo, ca s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 care poate aduce roade de dreptate \u015fi pace. Este un proiect de educa\u0163ie la ecologia integral\u0103 care vrea s\u0103 fie un exemplu despre cum se poate tr\u0103i, munci \u015fi construi \u00een comunitate aplic\u00e2nd principiile din enciclica Laudato si’<\/i>.<\/p>\n
\u00cel rog pe Cel Atotputernic s\u0103 ne trimit\u0103 din bel\u015fug pe “duhul s\u0103u de sus” (Is<\/i> 32,15), pentru ca aceste semin\u0163e \u015fi altele asemenea lor s\u0103 aduc\u0103 roade \u00eembel\u015fugate de pace \u015fi de speran\u0163\u0103.<\/p>\n
Enciclica Laudato si’<\/i> a \u00eenso\u0163it Biserica Catolic\u0103 \u015fi multe persoane de bun\u0103voin\u0163\u0103 timp de zece ani: ea s\u0103 continue s\u0103 ne inspire \u015fi ecologia integral\u0103 s\u0103 fie din ce \u00een ce mai aleas\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 ca drum de urmat. \u00cen acest fel, se vor \u00eenmul\u0163i semin\u0163ele speran\u0163ei, pentru a fi “p\u0103zite \u015fi cultivate” cu harul marii \u015fi neclintitei noastre speran\u0163e, Cristos \u00eenviat. \u00cen numele s\u0103u, v\u0103 trimit vou\u0103 tuturor binecuv\u00e2ntarea mea.<\/p>\n
Din Vatican, 30 iunie 2025, Comemorarea Sfin\u0163ilor Protomartiri ai Bisericii Romane<\/i><\/p>\n
LEO PP. XIV<\/b><\/p>\n