{"id":41936,"date":"2025-08-16T07:32:27","date_gmt":"2025-08-16T04:32:27","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41936"},"modified":"2025-08-17T00:37:47","modified_gmt":"2025-08-16T21:37:47","slug":"angajamentul-misionar-si-efectele-sale-care-separa-meditatie-pentru-duminica-a-xx-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/08\/16\/angajamentul-misionar-si-efectele-sale-care-separa-meditatie-pentru-duminica-a-xx-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eAngajamentul misionar \u0219i efectele sale care separ\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XX-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

17 AUGUST 2025<\/strong><\/p>\n

ANGAJAMENTUL MISIONAR \u0218I EFECTELE SALE CARE SEPAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu \u00eei cere profetului Ieremia s\u0103-i vesteasc\u0103 cuv\u00e2ntul s\u0103u regelui lui Iuda. Regele \u0219i mini\u0219trii s\u0103i nu ascult\u0103 mesajul divin de pace \u0219i m\u00e2ntuire; ei prefer\u0103 s\u0103-i pun\u0103 c\u0103lu\u0219 profetului. L\u0103sat s\u0103 moar\u0103 \u00eentr-o groap\u0103, Ieremia este salvat de un umil servitor (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). \u0218i cre\u0219tinul, abilitat prin botez la profe\u021bie, trebuie s\u0103 priveasc\u0103 mereu spre Isus r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, persever\u00e2nd \u00een \u00eencerc\u0103rile pe care le va \u00eent\u00e2mpina; credin\u021ba, care \u00ee\u0219i are originea \u00een Dumnezeu, trebuie alimentat\u0103 prin rug\u0103ciune, mai ales \u00een momentele de descurajare cauzate de dificult\u0103\u021bile misiunii (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>). Isus \u00eensu\u0219i, model pentru urma\u0219ii s\u0103i, \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te misiunea m\u00e2ntuitoare pentru omenire, merg\u00e2nd con\u0219tient spre cruce. Urm\u00e2nd exemplul s\u0103u, \u0219i discipolii s\u0103i vor experimenta c\u0103 mesajul Evangheliei divide (Evanghelia<\/em><\/strong>), deoarece face apel la libertatea fiin\u021bei umane \u0219i propune valori contrare stilului de via\u021b\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de obicei de societ\u0103\u021bile din toate timpurile.<\/p>\n

DE CE? DE CE CHIAR EI?<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

De ce l-au ucis pe don Pino Puglisi, parohul din Brancaccio, \u00een Palermo? De ce l-au eliminat pe judec\u0103torul Rosario Livatino, pe drumul care \u00eel ducea la locul de munc\u0103? De ce tocmai ei, \u0219i nu al\u021bii?<\/p>\n

\u00centrebarea se impune c\u00e2nd parcurgem \u201emartirologiul\u201d p\u0103m\u00e2ntului sicilian… \u0218i r\u0103spunsul ne vine chiar din pagina evanghelic\u0103 de ast\u0103zi. \u00cen moduri diferite, am\u00e2ndoi au decis s\u0103-l urmeze pe Domnul lor, Isus. Erau siguri c\u0103 mai devreme sau mai t\u00e2rziu vor pl\u0103ti pentru asta. Se a\u0219teptau la asta.<\/p>\n

Don Pino, care a fost asasinat chiar \u00een ziua \u00een care \u00eemplinea ani, evitase cu grij\u0103 orice \u00eencercare de a-\u0219i s\u0103rb\u0103tori ziua, pentru ca al\u021bii s\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 via\u021ba doar pentru c\u0103 erau al\u0103turi de el.<\/p>\n

Judec\u0103torul Livatino, care renun\u021base la escort\u0103 din acela\u0219i motiv.<\/p>\n

\u0218tiau \u0219i totu\u0219i nu s-au dat \u00eenapoi. Erau fiin\u021be umane, nu supereroi. \u0218i, prin urmare, au experimentat \u0219i singur\u0103tatea, frica, suferin\u021ba, anxietatea. Dar dragostea lor pentru Cristos era mai puternic\u0103. \u0218i \u00eei f\u0103cea hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 caute pacea, cea adev\u0103rat\u0103, cea care se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 solid f\u0103r\u0103 a recurge la for\u021b\u0103, ci prin sacrificiul propriei vie\u021bi.<\/p>\n

\u0218tiau c\u0103, \u00een ciuda tuturor lucrurilor, existen\u021ba lor era \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu, \u0219i erau m\u00e2ini bune.\u00a0Sub tutela Dei<\/em>\u00a0(\u201eSub protec\u021bia lui Dumnezeu\u201d): cu aceast\u0103 expresie judec\u0103torul \u00ee\u0219i scria paginile. \u0218i don Pino a demonstrat de multe ori credin\u021ba celui care se expune, vorbe\u0219te \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u201edin iubire pentru Dumnezeu \u0219i pentru poporul s\u0103u\u201d.<\/p>\n

\u201eMartiri\u201d, adic\u0103 martori \u0219i, prin urmare, constructori de pace, pacea lui Isus. O pace incomod\u0103, pentru c\u0103 cere s\u0103-\u021bi pui \u00een pericol cariera \u0219i propria existen\u021b\u0103. O pace care oblig\u0103 pe fiecare s\u0103 ia pozi\u021bie, s\u0103 nu se ascund\u0103 \u00een spatele oportunismului. O pace care se construie\u0219te cu m\u00e2inile goale, f\u0103r\u0103 protec\u021bie, f\u0103r\u0103 plase de siguran\u021b\u0103, altele dec\u00e2t cele care vin din credin\u021b\u0103, din certitudinea c\u0103 Crucificatul \u00cenviat nu-i va abandona pe cei care au crezut \u00een El p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Profetul Ieremia este chemat s\u0103 vesteasc\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, \u00eenfrunt\u00e2nd ne\u00een\u021belegerea \u0219i ostilitatea.<\/p>\n

Fiecare cre\u0219tin, ne sugereaz\u0103\u00a0Scrisoarea c\u0103tre Evrei<\/em>, investit de puterea Duhului, privind la Cristos, autorul \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219itorul credin\u021bei, trebuie s\u0103 persevereze \u00een \u00eencerc\u0103ri. Rug\u0103ciunea, expresie a \u00eencrederii, trebuie s\u0103 alimenteze m\u0103rturia, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een libertatea alegerii personale, capabil\u0103 s\u0103 propun\u0103 valori chiar \u0219i contrare mentalit\u0103\u021bii de ast\u0103zi.<\/p>\n

Este invita\u021bia\u00a0Evangheliei<\/em>\u00a0ca fiecare s\u0103-\u0219i asume responsabilitatea botezului s\u0103u.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Textul este situat \u00een timpul ultimelor momente ale r\u0103zboiului purtat de Nabucodonosor, regele Babilonului, \u00eempotriva regatului lui Iuda (387-386 \u00ee.Cr.). Ieremia continu\u0103 s\u0103 vesteasc\u0103 \u00een numele lui Dumnezeu regelui Sedecia, pus pe tron de c\u0103tre babilonieni, \u0219i \u00eentregului popor, c\u0103 iudeii nu trebuie s\u0103 fac\u0103 r\u0103zboi \u00eempotriva caldeenilor, altfel Ierusalimul va fi distrus (37,7-10). Din cauza acestei predic\u0103ri constante, Ieremia a fost arestat sub falsa acuza\u021bie de tr\u0103dare \u0219i a fost \u00eenchis \u00een casa scribului Ionata (37,11-16). Regele l-a interogat, iar profetul i-a repetat suveranului c\u0103, dac\u0103 va lupta, va c\u0103dea \u00een m\u00e2inile du\u0219manilor s\u0103i. Acesta a fost ultimul apel al profetului pentru ca regele s\u0103 asculte mesajul lui Dumnezeu \u0219i s\u0103-\u0219i schimbe orientarea politic\u0103, evit\u00e2nd r\u0103zboiul \u0219i aleg\u00e2nd capitularea. Ieremia a cerut s\u0103 fie transferat \u00een \u00eenchisoarea regelui \u0219i i s-a f\u0103cut pe plac (37,17-21).<\/p>\n

\u00cen lectura de ast\u0103zi, un grup de nobili din Ierusalim \u00eei cer regelui ca Ieremia s\u0103 fie omor\u00e2t din cauza con\u021binutului predicilor sale. Ace\u0219ti nobili, care erau consilierii regelui \u0219i militarii, \u00eel acuz\u0103 pe Ieremia de defetism, deoarece anun\u021bul s\u0103u de a evita r\u0103zboiul \u0219i de a salva vie\u021bile oamenilor ar fi fost doar o mi\u0219care propagandistic\u0103 menit\u0103 s\u0103 descurajeze solda\u021bii \u0219i \u00eentreaga popula\u021bie.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul profetului ar d\u0103una \u00eentregului popor \u0219i l-ar \u00eendemna s\u0103 adopte o strategie politic\u0103 pe care ei o considerau d\u0103un\u0103toare intereselor patriei. Ace\u0219ti nobili credeau \u00eenc\u0103 c\u0103 pot \u00eenfrunta du\u0219manii, sper\u00e2nd \u00een alian\u021be militare care se vor dovedi tragic iluzorii. Sedecia este un suveran slab \u0219i speriat, indecis dac\u0103 s\u0103 urmeze sfatul consilierilor care vor s\u0103 lupte sau pe cel al lui Ieremia care, \u00een numele lui Dumnezeu, cere capitularea \u0219i via\u021ba poporului. Chiar \u0219i alegerea nobililor are o motiva\u021bie religioas\u0103: potrivit lor, Dumnezeu va lupta \u0219i va salva Israelul. Ieremia, dimpotriv\u0103, clarific\u0103 faptul c\u0103 babilonienii sunt instrumentul pe care Dumnezeu \u00eel folose\u0219te pentru a pedepsi Israelul care nu ascult\u0103 Legea \u0219i continu\u0103 s\u0103 nu asculte cuv\u00e2ntul s\u0103u. Sedecia alege s\u0103-l aresteze pe Ieremia. El este aruncat de consilierii regali \u00eentr-o cistern\u0103 plin\u0103 de noroi situat\u0103 \u00een holul \u00eenchisorii din apropierea palatului. Pentru profet, aceasta este anticamera mor\u021bii; astfel este redus\u0103 la t\u0103cere vocea celui care veste\u0219te cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Domnul ar\u0103ta calea capitul\u0103rii \u0219i a vie\u021bii, dar Israel, lipsit de credin\u021b\u0103 \u0219i cu un orgoliu na\u021bionalist \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat, alege calea r\u0103zboiului care va duce la distrugerea sa.<\/p>\n

Cu toate acestea, Dumnezeu \u00eel ajut\u0103 pe profetul s\u0103u \u0219i \u00eel elibereaz\u0103 de la moarte prin interven\u021bia lui Ebed-Melech, al c\u0103rui nume \u00eenseamn\u0103 \u201esclavul regelui\u201d; acesta este un str\u0103in, etiopian \u0219i eunuc, sclav al regelui. El are mil\u0103 de Ieremia \u0219i mijloce\u0219te pentru el la Sedecia. Sclavul \u00eei spune pur \u0219i simplu regelui c\u0103 fapta s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00eempotriva profetului a fost rea \u0219i c\u0103 profetul, f\u0103r\u0103 p\u00e2ine, va muri \u00een cur\u00e2nd de foame (vv. 7-9). \u00cen acel moment, suveranul se r\u0103zg\u00e2nde\u0219te \u0219i \u00eei porunce\u0219te sclavului s\u0103 procedeze imediat, cu ajutorul altor trei b\u0103rba\u021bi, la eliberarea profetului \u00eenainte ca acesta s\u0103 moar\u0103 (v. 10).<\/p>\n

La fel ca Ieremia, cre\u0219tinul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 contextul socio-cultural \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i trebuie s\u0103 discearn\u0103 voin\u021ba lui Dumnezeu ascult\u00e2nd Cuv\u00e2ntul S\u0103u. Chiar dac\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu care cere pace \u0219i iubire fa\u021b\u0103 de aproapele nu este ascultat de oamenii politici, Domnul, care conduce istoria, ac\u021bioneaz\u0103 \u00een inimile celor mai umili \u0219i lucreaz\u0103 prin ei.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Potrivit autorului Scrisorii c\u0103tre Evrei, p\u0103rin\u021bii Vechiului Testament, pe care i-a l\u0103udat \u00een capitolul 11, av\u00e2nd credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu, nu au v\u0103zut promisiunea, adic\u0103 pe Cristos, \u0219i nu au putut ob\u021bine \u201edes\u0103v\u00e2r\u0219irea\u201d; credincio\u0219ii din vechime au nevoie, a\u0219adar, de m\u0103rturia cre\u0219tinilor pentru a ob\u021bine \u201edes\u0103v\u00e2r\u0219irea\u201d (11,39-40). Exist\u0103 o continuitate misterioas\u0103 \u00een istoria unic\u0103 a m\u00e2ntuirii \u00eentre vechiul Israel \u0219i Biseric\u0103; se stabile\u0219te un fel de comuniune \u00eentre credincio\u0219ii din ambele epoci; aceast\u0103 comuniune este determinat\u0103 de Cristos, sf\u00e2r\u0219it pentru credincio\u0219ii din epoca promisiunii \u0219i \u00eenceput pentru cei din epoca \u00eemplinirii.<\/p>\n

Datorit\u0103 continuit\u0103\u021bii singurului popoar ales de Dumnezeu, cre\u0219tinii au astfel responsabilitatea de a m\u0103rturisi realizarea definitiv\u0103 a m\u00e2ntuirii pe care Domnul o aduce tuturor popoarelor p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Cursa cre\u0219tin\u0103.<\/em><\/strong> Din acest motiv, \u00een 12,1-4, hagiograful se adreseaz\u0103 destinatarilor s\u0103i cu un \u00eendemn perentoriu de a-\u0219i alimenta continuu credin\u021ba (12,1-4). Ini\u021bial, el folose\u0219te imaginea competi\u021biei sportive, drag\u0103 epistolarului paulian \u0219i post-paulian (1Cor 9,24; Fil 2,16; 2Tim 2,5; 4,7). Cre\u0219tinul este ca un atlet care concureaz\u0103 \u00eentr-un stadion; \u00een tribune este asistat de to\u021bi credincio\u0219ii vechiului popor al lui Dumnezeu (\u201e\u00eenconjurat de o mul\u021bime de martori\u201d). Pentru a alerga, el trebuie s\u0103 renun\u021be la \u201egreut\u0103\u021bile care \u00eel \u00eempov\u0103reaz\u0103\u201d, povara p\u0103catului care const\u0103 \u00een apostazie, abandonarea credin\u021bei. Numai cu credin\u021ba se poate \u00eencepe cursa \u201ecu st\u0103ruin\u021b\u0103\u201d; cea a cre\u0219tinului nu este o curs\u0103 de vitez\u0103 care se termin\u0103 \u00een c\u00e2teva secunde, ci una de rezisten\u021b\u0103, pe distan\u021ba lung\u0103 a \u00eentregii existen\u021be (v. 1). Privirea atletului trebuie s\u0103 fie fixat\u0103 asupra \u021bintei, Isus. Domnul Isus este definit \u201ecel care d\u0103 na\u0219tere credin\u021bei \u0219i o duce la \u00eemplinire\u201d. Primul epitet, arch\u0113g\u00f3s<\/em>(\u201ecap\u201d, \u201eini\u021biator\u201d, \u201epionier\u201d) d\u0103 ideea c\u0103 persoana lui Isus este izvorul credin\u021bei noastre \u0219i centrul istoriei, cel care \u00eencepe noua er\u0103 m\u00e2ntuitoare (cf.<\/em>\u00a0Fap <\/em>3,15; 5,31). Al doilea epitet,\u00a0telei\u014dt\u1e17s<\/em>\u00a0(\u201edes\u0103v\u00e2r\u0219itor\u201d), red\u0103 ideea c\u0103 Isus continu\u0103 s\u0103 alimenteze constant credin\u021ba noastr\u0103, eliber\u00e2nd energia propulsiv\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt. Isus, originea \u0219i propulsorul credin\u021bei, \u00een schimbul \u201ebucuriei\u201d de care se putea bucura, a ales \u201ecrucea\u201d, moartea ignominios\u0103; autorul \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te ideea\u00a0kenosis<\/em>\u00a0a Fiului lui Dumnezeu prezent\u0103 \u00een imnul din\u00a0Fil<\/em>\u00a02,6-11 (cf.<\/em>\u00a0Evrei\u00a0<\/em>2,5-18; 5,5-10): pentru aceasta \u00eens\u0103 Tat\u0103l l-a \u00eenviat \u0219i \u201est\u0103 la dreapta tronului lui Dumnezeu\u201d (aluzie la\u00a0Sal<\/em>\u00a0109,1).<\/p>\n

Isus:<\/em><\/strong>\u00a0model<\/em><\/strong>\u00a0de<\/em><\/strong>\u00a0perseveren\u021b\u0103.<\/em><\/strong>\u00a0Dup\u0103 ce a amintit originea \u0219i valoarea credin\u021bei (v. 2), autorul \u00eei avertizeaz\u0103 pe destinatari care d\u0103deau semne de descurajare \u0219i \u00eendoial\u0103 \u00een urmarea lui Cristos; el aminte\u0219te, de fapt, c\u0103 Isus \u201ea \u00eendurat \u00eempotriva sa o ur\u0103 at\u00e2t de mare din partea p\u0103c\u0103to\u0219ilor\u201d. Cu aceast\u0103 expresie, hagiograful aminte\u0219te nu numai r\u0103stignirea, ci \u0219i ansamblul obstacolelor, defec\u021biunilor, opozi\u021biilor \u0219i refuzurilor pe care Domnul le-a \u00eent\u00e2mpinat \u00een itinerariul s\u0103u misionar \u00een Palestina. Toate acestea trebuie s\u0103 \u00eencurajeze la urmarea lui Cristos chiar \u0219i \u00een mijlocul diferitelor tipuri de dificult\u0103\u021bi; autorul, de fapt, le d\u0103 curaj cititorilor s\u0103i \u0219i \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu \u201eoboseasc\u0103\u201d \u0219i s\u0103 nu \u201ese descurajeze\u201d (v. 3). \u00cen cele din urm\u0103, le aminte\u0219te c\u0103 persecu\u021bia care a dus p\u00e2n\u0103 la martiriu nu i-a atins \u00eenc\u0103, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat deja \u00een cazul altor comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine: \u201enu a\u021bi rezistat \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge \u00een lupta \u00eempotriva p\u0103catului\u201d (v. 4a). Mesajul este clar pentru noi to\u021bi: este necesar s\u0103 persever\u0103m \u00een credin\u021b\u0103 prin rug\u0103ciunea care ne conformeaz\u0103 cu Cristos r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Isus continu\u0103 discursul adresat ucenicilor \u00eenceput \u00een\u00a0Lc<\/em>\u00a012,22 \u0219i reia tema \u201eadministratorului credincios \u0219i prudent\u201d tratat\u0103 \u00een parabola ascultat\u0103 duminica trecut\u0103 (12,42-48). Preocuparea principal\u0103 a lui Isus este conduita de via\u021b\u0103 a ucenicilor \u00eentre perioada activit\u0103\u021bii sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti \u0219i\u00a0parus\u00eda<\/em>\u00a0sa la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor.<\/p>\n

Luca prezint\u0103 trei expresii ale lui Isus construite \u00een paralel, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura \u00eentre misiunea sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, moartea sa \u0219i situa\u021bia comunit\u0103\u021bilor post-pascale. Astfel, Luca ofer\u0103 cititorilor s\u0103i un cadru de referin\u021b\u0103 pentru via\u021ba eclezial\u0103 care decurge din venirea lui Isus. \u00cen timpul misiunii sale \u00een Palestina, Isus inaugureaz\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u0219i acesta este singurul centru de interes al existen\u021bei sale. Acest principiu cheie este declarat imediat \u00een expresia din versetul 49: \u201eAm venit s\u0103 aduc foc pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i c\u00e2t a\u0219 vrea s\u0103 fie deja aprins!\u201d. Verbul central al acestei afirma\u021bii apodictice, de natur\u0103 apocaliptic\u0103, este \u201ea veni\u201d (\u00e9rchesthai<\/em>): Dumnezeu l-a trimis s\u0103 \u201eaduc\u0103 vestea cea bun\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu\u201d \u00een toate satele (Lc<\/em>\u00a04,43). \u00centreaga existen\u021b\u0103 a lui Isus este dedicat\u0103 \u00eendeplinirii misiunii pe care Tat\u0103l i-a \u00eencredin\u021bat-o: s\u0103 aduc\u0103 lumii \u201evestea bun\u0103\u201d a iubirii extraordinare a lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de toate creaturile sale; aceast\u0103 iubire este transmis\u0103 de Isus prin toate cuvintele \u0219i faptele sale p\u00e2n\u0103 la culmea mor\u021bii sale pe cruce; Tat\u0103l r\u0103spunde la iubirea Fiului s\u0103u prin \u00eenvierea sa \u0219i darul Duhului Sf\u00e2nt credincio\u0219ilor. Acesta este misterul m\u00e2ntuirii pe care Isus vrea s\u0103-l \u00eemplineasc\u0103 cu toat\u0103 puterea sa.<\/p>\n

Focul<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0apa.<\/em><\/strong>\u00a0Fiecare dintre primele dou\u0103 versete, 49 \u0219i 50, \u00eencepe cu un substantiv \u00een pozi\u021bie emfatic\u0103: \u201efoc\u201d (v. 49) \u0219i \u201ebotez\u201d (v. 50). Cele dou\u0103 elemente, focul \u0219i apa, sunt antitetice \u00een natur\u0103, dar, chiar dac\u0103 au nuan\u021be diferite, sunt asociate \u00een acest text cu un orizont semantic comun. Isus se \u00eendreapt\u0103 spre Ierusalim \u0219i este pe deplin con\u0219tient de amploarea misiunii sale: este \u00een joc m\u00e2ntuirea omenirii din toate timpurile! Isus \u0219tie c\u0103 misiunea sa este de origine divin\u0103 (v. 49a: \u201ea arunca foc pe p\u0103m\u00e2nt\u201d) \u0219i declar\u0103 c\u0103 este voin\u021ba sa ferm\u0103 s\u0103 fac\u0103 voia Tat\u0103lui cu zel \u0219i urgen\u021b\u0103: \u201ec\u00e2t a\u0219 vrea ca (focul) s\u0103 fie deja aprins!\u201d (12,49b).<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, Isus cel p\u0103m\u00e2ntesc \u0219tie c\u0103 darul Duhului \u0219i evanghelizarea universal\u0103 vor avea loc numai dup\u0103 moartea sa pe cruce \u0219i \u00eenvierea sa. Aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 este exprimat\u0103 \u00een expresia din versetul 50: \u201eAm un botez \u00een care voi fi botezat \u0219i c\u00e2t sunt de \u201e\u00eengrijorat\u201d p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va \u00eemplini!\u201d.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 fraz\u0103, Isus face referire la \u00abapele\u00bb \u00een care trebuie s\u0103 se scufunde; aluzia este la moarte. Apele \u00een Vechiul Testament sunt o metafor\u0103 a mor\u021bii produse de p\u0103catul oamenilor; de la potop (Gen<\/em>\u00a06\u20138) p\u00e2n\u0103 la trecerea M\u0103rii Ro\u0219ii (Ex<\/em>14), a fi scufundat \u00een ape este pentru credincios sinonim cu suferin\u021ba. \u00cen\u00a0Lc<\/em>\u00a012,50, Isus profe\u021be\u0219te c\u0103 el \u00eensu\u0219i va fi \u00een cur\u00e2nd scufundat \u00een ape, simbol al mor\u021bii, dar c\u0103 va ie\u0219i din ele datorit\u0103 milostivirii Tat\u0103lui (Lc<\/em>\u00a09,22.44; 17,25; 18,32-33).<\/p>\n

A doua parte a cuvintelor lui Isus (v. 50b) reflect\u0103, \u00een paralel cu v. 49b, voin\u021ba de a \u00eendeplini sarcina \u00een mod radical, cu toate for\u021bele (de aceea prefer\u0103m s\u0103 traducem verbul\u00a0syn\u00e9chomai<\/em>, care are multiple semnifica\u021bii, prin \u201ea fi dedicat\u201d mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u201ea fi chinuit\u201d; aceast\u0103 din urm\u0103 traducere implic\u0103, de fapt, o anxietate excesiv\u0103, la limita autocontrolului, total str\u0103in\u0103 de contextul textual).<\/p>\n

Opozi\u021bie<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0acceptare.<\/em><\/strong>\u00a0A treia fraz\u0103 este compus\u0103 dintr-o propozi\u021bie ini\u021bial\u0103 (v. 51), cu o \u00eentrebare \u00een paralel cu v. 49, \u0219i un r\u0103spuns scurt, urmat de o exemplificare (vv. 52-53). Dup\u0103 ce \u0219i-a reafirmat angajamentul total prin dou\u0103 imagini diferite, Isus expune efectele misiunii sale \u00een perioada post-pascal\u0103.<\/p>\n

Cei care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-l urmeze trebuie s\u0103 fie gata s\u0103-\u0219i asume rolul celui care desparte, divide pe care l-a avut \u0219i evanghelizarea lui Isus: \u201eCrede\u021bi c\u0103 am venit s\u0103 aduc pace pe p\u0103m\u00e2nt? Nu, v\u0103 spun, ci diviziune\u201d. Misiunea lui Isus conduce la o diviziune \u00eentre cei care accept\u0103 \u0219i cei care resping mesajul s\u0103u de m\u00e2ntuire. Procesul de evanghelizare face apel la libertatea fiin\u021bei umane.<\/p>\n

Fenomenul opozi\u021biei \u0219i al credin\u021bei \u00een Cristos se desf\u0103\u0219oar\u0103 de-a lungul \u00eentregii Evanghelii a lui Luca \u0219i continu\u0103 \u00een cartea\u00a0Faptele Apostolilor<\/em>\u00a0p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, cu ultima predic\u0103 a lui Paul la Roma (Fap<\/em>\u00a028,24-28). \u00cen versetul 51, Isus prezint\u0103 efectele misiunii sale \u00een termeni de opozi\u021bie \u00eentre \u201epace\u201d \u0219i \u201ediviziune\u201d (lem\u0103 pe care Luca o prefer\u0103 \u00een locul \u201esabiei\u201d pe care o g\u0103sim \u00een textul paralel din\u00a0Mt<\/em>\u00a010,34). Luca este evanghelistul care folose\u0219te de mai multe ori termenul \u201epace\u201d \u0219i o face cu diferite sensuri; \u00een sensul grecesc de absen\u021b\u0103 a r\u0103zboiului sau de concorde, \u00een sensul roman de pacificare politic\u0103 a popoarelor supuse \u0219i \u00een sensul ebraic de bun\u0103stare \u0219i abunden\u021b\u0103 a vie\u021bii. \u00cen cazul nostru, fiind antonimul lui \u201ediviziune\u201d, pacea este \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sensul comun grecesc de \u201econcordie\u201d (\u00een\u021belegere), element considerat fundamental pentru stabilitatea ordinii politice a ora\u0219elor grece\u0219ti. Pacea reglementa nu numai rela\u021biile dintre ora\u0219ele-stat sau dintre Imperiul Roman \u0219i popoarele cucerite, ci reglementa \u00een primul r\u00e2nd rela\u021biile sociale indispensabile pentru echilibrul vie\u021bii comunitare.<\/p>\n

Un<\/em><\/strong>\u00a0angajament<\/em><\/strong>\u00a0total.\u00a0<\/em><\/strong>Isus nu aduce concordia, ci diviziunea \u00een cadrul structurii sociale, \u00eencep\u00e2nd cu nucleul cel mai interior \u0219i primordial, familia. Mai \u00eent\u00e2i, r\u0103sp\u00e2ndirea predicilor lui Isus \u0219i, ulterior, a discipolilor s\u0103i, au ca rezultat ruperea rela\u021biilor dintre cei care urmeaz\u0103 stilul de via\u021b\u0103 \u0219i valorile solidarit\u0103\u021bii cu cei mai slabi, ale generozit\u0103\u021bii \u0219i deta\u0219\u0103rii de bunuri, proprii domniei lui Dumnezeu inaugurat\u0103 de Isus, \u0219i cei care r\u0103m\u00e2n ancora\u021bi \u00een modelul axiologic conven\u021bional iudaic sau greco-roman. Pentru a exemplifica aceste rela\u021bii sf\u00e2\u0219iate de propunerea lui Isus,\u00a0Lc<\/em>\u00a012,52 (ca \u0219i\u00a0Mt<\/em>\u00a010,35) face aluzie la textul din\u00a0Mi<\/em>\u00a07,6; \u00een fa\u021ba corup\u021biei sociale \u0219i a rivalit\u0103\u021bii din interiorul familiilor, profetului Mihea nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 \u201e\u00ee\u0219i \u00eendrepte privirea spre Domnul\u201d \u0219i s\u0103 spere \u00een m\u00e2ntuirea Lui. \u00cen timp ce Mihea atribuie tinerilor vina pentru ruperea rela\u021biilor p\u0103rinte\u0219ti, Luca, dimpotriv\u0103, atribuie tinerelor genera\u021bii meritul de a se fi deta\u0219at de obiceiurile socio-religioase ale p\u0103rin\u021bilor.<\/p>\n

De fapt, Isus a format o nou\u0103 comunitate care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103, prin organizare \u0219i valori, de clanurile familiale (Lc<\/em>\u00a08,20-21; 11,27-28); cei care fac parte din grupul s\u0103u trebuie s\u0103-l urmeze pe Isus, farul central, singurul \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i model de slujire (Lc<\/em>\u00a022,27), iar orice rela\u021bie familial\u0103 trebuie s\u0103 fie subordonat\u0103 cerin\u021belor \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu (Lc<\/em>\u00a014,26; 18,29). Urmarea lui Cristos necesit\u0103 o implicare total\u0103 a existen\u021bei.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 568\/august 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Fra Angelico, To\u021bi Sfin\u021bii<\/em><\/p>\n

Hits: 49<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XX-A DE PESTE AN 17 AUGUST 2025 ANGAJAMENTUL MISIONAR \u0218I EFECTELE SALE CARE SEPAR\u0102 Dumnezeu \u00eei cere profetului Ieremia […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41937,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41936"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41936"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41936\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41938,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41936\/revisions\/41938"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41937"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}