{"id":41905,"date":"2025-08-10T08:35:29","date_gmt":"2025-08-10T05:35:29","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41905"},"modified":"2025-08-10T08:35:29","modified_gmt":"2025-08-10T05:35:29","slug":"domnia-lui-dumnezeu-dar-si-responsabilitate-meditatie-pentru-duminica-a-xix-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/08\/10\/domnia-lui-dumnezeu-dar-si-responsabilitate-meditatie-pentru-duminica-a-xix-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDomnia lui Dumnezeu: dar \u0219i responsabilitate\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XIX-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XIX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

10 AUGUST 2025<\/strong><\/p>\n

DOMNIA LUI DUMNEZEU: DAR \u0218I RESPONSABILITATE<\/strong><\/p>\n

Credincio\u0219ii sunt chema\u021bi s\u0103 a\u0219tepte cu credin\u021b\u0103 activ\u0103 darul harului lui Dumnezeu. Credin\u021ba este alimentat\u0103 de amintirea vie a experien\u021bei interven\u021biilor Domnului care \u00een trecut au adus beneficii m\u00e2ntuitoare poporului Israel; mai ales evenimentul exodului, \u00een reflec\u021bia sapien\u021bial\u0103, a devenit memoria cultural\u0103 fondatoare a poporului ales (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Personajele biblice a\u0219teptau cu credin\u021b\u0103 promisiunea m\u00e2ntuirii din partea Domnului, adic\u0103 cu capacitatea de a vedea invizibilul \u0219i, pline de speran\u021b\u0103, mergeau spre \u00eemplinirea istoriei m\u00e2ntuirii realizate de Cristos prin moartea \u0219i \u00eenvierea sa (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>). Isus \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe discipolii s\u0103i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 timpul istoriei care ne separ\u0103 de parusie<\/em>, pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 valorile \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu: deta\u0219area de bunuri, solidaritatea cu cei mai s\u0103raci, iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i fa\u021b\u0103 de aproapele. Timpul a\u0219tept\u0103rii devine timp al evangheliz\u0103rii prin caritatea activ\u0103 (Evanghelia<\/em><\/strong>).<\/p>\n

NU TE TEME, TURM\u0102 MIC\u0102!<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Isus \u00eei invit\u0103 pe ai s\u0103i s\u0103 nu se lase cuprin\u0219i de fric\u0103. Ei sunt o \u201eturm\u0103 mic\u0103\u201d, este adev\u0103rat. \u0218i totu\u0219i, turma lor nu este o iluzie, un vis imposibil. Planul lui Dumnezeu se realizeaz\u0103 \u0219i, c\u00e2nd va ajunge la \u00eemplinire, ei vor realiza c\u0103 nu au gre\u0219it \u00eencredin\u021b\u00e2ndu-i-\u0219i via\u021ba.<\/p>\n

Frica joac\u0103 feste rele \u0219i induce la c\u0103utarea unor false siguran\u021be. Astfel, discipolii ar putea fi tenta\u021bi s\u0103 aib\u0103 la dispozi\u021bie mijloace considerabile sau favoarea celor puternici de r\u00e2nd. Astfel, ar putea fi cuprin\u0219i de nevoia spasmodic\u0103 de a-\u0219i ar\u0103ta consisten\u021ba, de a-\u0219i ar\u0103ta mu\u0219chii, de a-\u0219i manifesta propria for\u021b\u0103, propria greutate politic\u0103 \u0219i cultural\u0103.<\/p>\n

Dar nu a\u0219a cre\u0219te \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu… Dimpotriv\u0103, ea cere cre\u0219tini liberi de \u00eempov\u0103r\u0103ri, elibera\u021bi de greutatea posesiunilor inutile \u0219i capabili astfel s\u0103 vesteasc\u0103 Vestea Bun\u0103 cu hot\u0103r\u00e2re \u0219i simplitate. Ce conteaz\u0103, a\u0219adar?<\/p>\n

Conteaz\u0103 fidelitatea, conteaz\u0103 s\u0103 \u021binem aprins\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 lampa noastr\u0103, \u00een a\u0219teptarea \u00eentoarcerii Domnului \u00een glorie. Entuziasmul u\u0219or se stinge mai devreme sau mai t\u00e2rziu. Infatu\u0103rile, proiectele de m\u0103re\u021bie se topesc ca z\u0103pada la soare, hegemonii se sf\u0103r\u00e2m\u0103 sub impactul prezen\u021belor noi \u0219i al scenariilor noi.<\/p>\n

Dar din ce se hr\u0103ne\u0219te aceast\u0103 fidelitate? Din certitudinea c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este mai \u00eent\u00e2i de toate un dar, un dar care vine de la Dumnezeu. \u0218i, prin urmare, prima sarcin\u0103 const\u0103 \u00een a ne \u00eencrede \u00een El, \u00een a-i urma ac\u021biunea.<\/p>\n

Dac\u0103 El este la lucru, atunci realizarea planului este asigurat\u0103. Dac\u0103 El este la lucru, nu trebuie s\u0103 ne \u00eengrijor\u0103m prea mult de sl\u0103biciunea noastr\u0103, de num\u0103rul redus, de situa\u021biile de fragilitate, de condi\u021bia de minoritate.<\/p>\n

S\u0103r\u0103cia nu este deci o op\u021biune, ci o condi\u021bie necesar\u0103 pentru a tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00eencrederea \u0219i speran\u021ba. Numai cel care are o inim\u0103 s\u0103rac\u0103 scap\u0103 de ispita de a se \u00eencrede \u00een propriile for\u021be, de a depinde de succesul propriu, de rezultatele ob\u021binute. Numai cel care are o inim\u0103 s\u0103rac\u0103 nu are nimic de pierdut \u0219i, prin urmare, se consacr\u0103 trup \u0219i suflet Evangheliei care i-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103.<\/p>\n

\u00cen caz contrar, va considera planul lui Dumnezeu ca pe o poli\u021b\u0103 de asigurare, de p\u0103strat \u00een sertar, pentru caz de nevoie. \u0218i va sf\u00e2r\u0219i prin a ceda ispitelor altor planuri, care par s\u0103 ofere un r\u0103spuns imediat.<\/p>\n

A\u0219a se stinge lampa \u0219i se las\u0103 o \u00eentunecime inexorabil\u0103 asupra existen\u021bei…<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> \u00cen\u021belepciunea lui Israel retr\u0103ie\u0219te noaptea exodului pentru a ne oferi un model de a\u0219teptare \u0219i de comuniune \u00een fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor, sus\u021binu\u021bi de credin\u021ba \u00een Domnul.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em>\u00a0<\/strong>Istoria lui Abraham ne este oferit\u0103 ca model de credin\u021b\u0103 capabil\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een via\u021ba noastr\u0103, dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem deschi\u0219i \u00een credin\u021b\u0103 la Cuv\u00e2ntul s\u0103u.<\/p>\n

Evanghelie:<\/em>\u00a0<\/strong>Chiar \u0219i \u00een dificult\u0103\u021bi \u0219i \u00een \u201emicimea\u201d sa, Biserica este chemat\u0103 s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een Domnul, s\u0103 a\u0219tepte venirea sa \u0219i s\u0103 se comporte \u00een mod demn de responsabilit\u0103\u021bile pe care st\u0103p\u00e2nul s\u0103u i le-a \u00eencredin\u021bat.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Autorul c\u0103r\u021bii\u00a0\u00cen\u021belepciunii<\/em>, \u00een partea final\u0103 a scrierii sale (capitolele 10-19), parcurge istoria m\u00e2ntuirii de la Adam p\u00e2n\u0103 la epopeea\u00a0Exodului<\/em>. Hagiograful reinterpreteaz\u0103 trecutul, urm\u0103rind prezen\u021ba darului divin al \u201e\u00een\u021belepciunii\u201d care a asistat constant poporul Israel. El se opre\u0219te \u00een special asupra experien\u021bei exodului, eliberarea Israelului din Egipt \u0219i darul legii pe muntele Sinai; acesta a devenit evenimentul paradigmatic al memoriei fondatoare a poporului Israel. \u00cen lectura de ast\u0103zi (18,6-9), hagiograful se opre\u0219te asupra reinterpret\u0103rii \u201enop\u021bii\u201d trecerii, noaptea pascal\u0103 a pedepsei pentru egipteni \u0219i a eliber\u0103rii pentru israeli\u021bi. Noapte de \u00eentuneric interior, de ignoran\u021b\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103 pentru unii, de lumin\u0103 mare pentru al\u021bii, care, conform planului lui Dumnezeu, trebuiau s\u0103 duc\u0103 legea lui Moise, adev\u0103rata lumin\u0103 a c\u0103ii m\u00e2ntuirii, tuturor popoarelor printr-o \u201emigra\u021bie glorioas\u0103 \u00een \u021bara str\u0103in\u0103\u201d (18,3). Autorul biblic \u00eembin\u0103 \u00een acea \u201enoapte\u201d memorabil\u0103 dou\u0103 evenimente \u00een care Domnul a revelat Israelului puterea Sa eliberatoare (18,5): uciderea primilor n\u0103scu\u021bi ai egiptenilor (Ex<\/em>\u00a012,29-30) \u0219i a armatei faraonului (Ex<\/em>\u00a014). \u00cen versetul 6 se afirm\u0103 c\u0103 acea \u201enoapte\u201d, memorabil\u0103 \u0219i demn\u0103 de comemorare, f\u0103cea parte dintotdeauna din minunatul plan de m\u00e2ntuire al lui Dumnezeu (Sap<\/em>\u00a018,6). Acea \u201enoapte\u201d fusese deja prevestit\u0103 \u201ep\u0103rin\u021bilor\u201d, patriarhilor fondatori ai poporului Israel (Gen<\/em>\u00a015,13-14; 26,2-5;\u00a0Ex<\/em>\u00a011,4-7; 32,13; 33,1). Dumnezeu a prevestit acest eveniment fondator pentru a da poporului \u201ecuraj\u201d, senin\u0103tate interioar\u0103, \u00een momentul \u00een care ar fi cunoscut cu certitudine sensul profund al evenimentului. Poporul era a\u0219adar \u00een \u201ea\u0219teptarea\u201d unei interven\u021bii divine care s\u0103 restabileasc\u0103 dreptatea \u0219i s\u0103 defineasc\u0103 faptul c\u0103 Israel era \u0219i va fi \u00eentotdeauna poporul ales de Dumnezeu din iubire (Dt<\/em>\u00a07,6-7). Numai Domnul poate fi judec\u0103torul \u0219i r\u0103zbun\u0103torul lui Israel: El d\u0103 \u201em\u00e2ntuirea celor drep\u021bi\u201d \u0219i \u201ed\u0103ruie\u0219te ruina du\u0219manilor\u201d (v. 7). Dumnezeu este protagonistul istoriei. Aceast\u0103 idee este reiterat\u0103 \u00een form\u0103 chiastic\u0103 \u00een v. 8: a\u0219a cum El i-a pedepsit pe \u201eadversari\u201d, tot a\u0219a a dat \u201eglorie\u201d lui Israel, care fusese obiectul unei voca\u021bii speciale, \u00eentruc\u00e2t fusese chemat s\u0103 apar\u021bin\u0103 Domnului. Versetul 9 explic\u0103 c\u0103 fidelitatea poporului Israel era pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu: \u00abfiii sfin\u021bi ai celor drep\u021bi aduceau jertfe \u00een ascuns\u00bb. Fiii patriarhilor, cei cu adev\u0103rat drep\u021bi, se \u00eenchinau Dumnezeului lor \u00een \u021bara Egiptului, \u00een ascuns, cu jertfe care anticipau codificarea legii lui Moise (cf.<\/em>\u00a0Es\u00a0<\/em>12,21-28). A\u0219teptarea lor era caracterizat\u0103 de \u201econcordia\u201d \u00een fa\u021ba eliber\u0103rii \u0219i a darurilor primite, precum manna (Ex<\/em>\u00a016) \u0219i apa izvor\u00e2t\u0103 din st\u00e2nc\u0103 (Ex<\/em>17), \u0219i \u00een fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor externe imputabile popoarelor vecine \u0219i a celor interne datorate ispitelor. Concordia se manifesta \u00een intonarea c\u0103tre Dumnezeu a \u201elaudelor sacre ale p\u0103rin\u021bilor\u201d (v. 9). Aceasta este noaptea trecerii Domnului tr\u0103it\u0103 \u00eentr-o a\u0219teptare activ\u0103 de c\u0103tre credincio\u0219i. \u00cen aceast\u0103 atitudine se manifest\u0103 dreptatea credincio\u0219ilor: ei accept\u0103 ceea ce le rezerv\u0103 via\u021ba, \u00eencerc\u0103ri \u0219i bucurii, rug\u00e2ndu-se mereu lui Dumnezeu s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 voin\u021ba Sa de iubire pentru fiecare, pentru sf\u00e2nta Sa Biseric\u0103 \u0219i pentru \u00eentreaga lume.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen partea final\u0103 a\u00a0Scrisorii<\/em>\u00a0c\u0103tre<\/em>\u00a0Evrei<\/em>, autorul introduce o reflec\u021bie asupra credin\u021bei (cap. 11) \u00eentre dou\u0103 secven\u021be parenetice (10,19-39; 12,1-13). Credin\u021ba \u00een Cristos care caracterizeaz\u0103 membrii comunit\u0103\u021bii iudeo-cre\u0219tine destinatar\u0103 a epistolei este \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een experien\u021ba P\u0103rin\u021bilor, a c\u0103ror istorie este povestit\u0103 \u00een Sfintele Scripturi; Isus Cristos constituie punctul de sosire al acestui parcurs de credin\u021b\u0103.<\/p>\n

O<\/em><\/strong>\u00a0credin\u021b\u0103<\/em><\/strong>\u00a0care<\/em><\/strong>\u00a0devine<\/em><\/strong>\u00a0istorie.<\/em><\/strong>\u00a0La prima vedere, hagiograful dore\u0219te s\u0103 ofere o descriere a \u201ecredin\u021bei\u201d: \u201ecredin\u021ba este temelia a ceea ce se sper\u0103 \u0219i dovada a ceea ce nu se vede\u201d (v. 1). Credin\u021ba este o baz\u0103 concret\u0103 (hyp\u00f3stasis<\/em>) care face s\u0103 existe realit\u0103\u021bile care se \u00eentrev\u0103d doar \u00een speran\u021b\u0103; credin\u021ba este o cunoa\u0219tere obiectiv\u0103, deoarece este de natur\u0103 experien\u021bial\u0103, a realit\u0103\u021bilor invizibile \u0219i este \u00een acela\u0219i timp o cunoa\u0219tere subiectiv\u0103, deoarece permite s\u0103 vedem ceea ce nu intr\u0103 \u00een percep\u021bia senzorial\u0103 \u0219i este, prin urmare, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de to\u021bi. Deja\u00a0Evrei<\/em>\u00a01,3 \u00eel definise pe Isus \u201eamprenta substan\u021bei (hyp\u00f3stasis<\/em>)\u201d lui Dumnezeu; a\u0219a cum Isus era semnul vizibil al Dumnezeului invizibil, tot a\u0219a credin\u021ba este semnul concret \u0219i eficient al ceea ce nu se vede. Agiografii adaug\u0103 c\u0103 credin\u021ba este \u201edovad\u0103\u201d (\u00e9lenchos<\/em>), termen care \u00eenseamn\u0103 \u201edemonstra\u021bie\u201d \u0219i \u201econvingere\u201d, rod al elabor\u0103rii intelectuale \u0219i act al liberului arbitru. P\u0103rin\u021bii (\u201estr\u0103mo\u0219ii\u201d) au fost \u201eaproba\u021bi\u201d de Dumnezeu pentru credin\u021ba lor (v. 2). Apoi, hagiograful trece \u00een revist\u0103 personajele din istoria m\u00e2ntuirii ale c\u0103ror \u00eent\u00e2mpl\u0103ri sunt povestite \u00een textul biblic. Credin\u021ba are, de fapt, o confirmare concret\u0103 \u00een ac\u021biunile b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor \u0219i trebuie povestit\u0103 mai mult dec\u00e2t explicat\u0103.<\/p>\n

Credin\u021ba<\/em><\/strong>\u00a0lui<\/em><\/strong>\u00a0Abraham.<\/em><\/strong>\u00a0\u00cen liturghia de ast\u0103zi, lectura ne propune povestea personajului Abraham (vv. 8-19), figur\u0103 exemplar\u0103 pentru credin\u021ba sa str\u0103lucitoare \u0219i necondi\u021bionat\u0103, prototip al fiec\u0103rui credincios (cf.<\/em>\u00a0Rom<\/em>\u00a04,1-25). Primul act de credin\u021b\u0103 al patriarhului a fost acela de a accepta chemarea lui Dumnezeu \u0219i de a pleca spre o \u021bar\u0103 necunoscut\u0103. Abraham se deta\u0219eaz\u0103 de siguran\u021be pentru c\u0103 are \u00eencredere \u00een \u201emo\u0219tenirea\u201d promis\u0103 (v. 8). El este un exemplu de ascultare pentru c\u0103 a renun\u021bat la posesia \u201e\u021b\u0103rii promise\u201d, tr\u0103ind \u00een ea ca str\u0103in, ca pelerin, \u201esub corturi\u201d, \u00een c\u0103utarea constant\u0103 a adev\u0103ratului ora\u0219 pe care Dumnezeu \u00eel promisese, Ierusalimul cel ceresc (cf. Ap 21,2ss). Numai aici va fi sf\u00e2r\u0219itul c\u0103l\u0103toriei, \u00eemplinirea promisiunii escatologice, intrarea \u00een mo\u0219tenire; mo\u0219tenirea nu mai este un teritoriu circumscris, ci \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu inaugurat\u0103 de Isus \u0219i deschis\u0103 tuturor na\u021biunilor p\u0103m\u00e2ntului (Mt 8,11; 28,19-20). Dumnezeu \u00eensu\u0219i este \u201earhitectul\u201d acestui proiect m\u00e2ntuitor universal (vv. 9-10). Chiar \u0219i credin\u021ba Sarei, b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i stearp\u0103, este unit\u0103 cu cea a so\u021bului ei \u0219i din ei se va na\u0219te fiul promis, Isaac, \u0219i un popor numeros (vv. 11-12). To\u021bi patriarhii numi\u021bi, Abram, Sara, Isaac \u0219i Iacov, fiind pelerini, \u201eau v\u0103zut \u0219i au salutat de departe\u201d bunurile promise, \u00een timp ce mergeau mereu spre \u201epatria cereasc\u0103\u201d; ei au evitat ispita de a se \u00eentoarce pentru a poseda bunurile pe care le-au l\u0103sat datorit\u0103 credin\u021bei lor \u00een Dumnezeu care \u201ele-a preg\u0103tit o cetate\u201d (vv. 13-16). Dar credin\u021ba lui Abraham s-a manifestat pe deplin \u00een dep\u0103\u0219irea ispitei \u00een scena sacrificiului lui Isaac (\u201baq\u0113d\u00e2: leg\u0103tur\u0103) din Gen 22. Abraham i-a oferit lui Dumnezeu \u00een sacrificiu pe \u201eunicul s\u0103u fiu\u201d, fiul promisiunii (Gen 21,12). \u00abEl credea c\u0103 Dumnezeu este \u00een stare s\u0103 \u00eenvie \u0219i din mor\u021bi\u00bb. Agiograful subliniaz\u0103 astfel credin\u021ba lui Abraham \u00een \u00eenvierea din mor\u021bi \u0219i vede \u00een scena sacrificiului o anticipare simbolic\u0103 a mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus. Textul nostru, relu\u00e2nd o tradi\u021bie a Targumim iudaice \u00een care Isaac era efectiv ucis de tat\u0103l s\u0103u \u0219i \u00eenviat de Dumnezeu, vede \u00een Isaac figura tipologic\u0103 a lui Isus \u0219i consider\u0103 credin\u021ba lui Abraham o credin\u021b\u0103 \u00een \u00eenviere (vv. 17-19). C\u0103tre Cristos cel \u00eenviat, Fiul ascult\u0103tor, converg toate a\u0219tept\u0103rile promisiunii \u00een care au crezut personajele enumerate \u00een Evrei 11.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus \u00een timpul urc\u0103rii la Ierusalim se concentreaz\u0103 asupra consecin\u021belor primirii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu de c\u0103tre popor. \u00cen\u00a0Lc<\/em>\u00a012,22-31, Isus \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe ucenici s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een Dumnezeu, s\u0103 \u00eencredin\u021beze grijile \u0219i preocup\u0103rile lor \u00een m\u00e2inile Tat\u0103lui, bun \u0219i milostiv. Gestionarea corect\u0103 a problemelor, mai grave sau mai pu\u021bin grave, ale vie\u021bii cotidiene trebuie s\u0103 se fac\u0103 f\u0103r\u0103 anxietate, cu credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu, care a creat lumea \u0219i continu\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 fiecare creatur\u0103, obiect al grijii \u0219i al interesului s\u0103u. Aceast\u0103 \u00eencredere izvor\u0103\u0219te din con\u0219tiin\u021ba de a fi iubi\u021bi de Domnul. Aceast\u0103 cunoa\u0219tere experien\u021bial\u0103 lini\u0219te\u0219te \u0219i preg\u0103te\u0219te pentru a face fa\u021b\u0103 oric\u0103rei preocup\u0103ri materiale \u0219i dificult\u0103\u021bi rela\u021bionale cu spirit evanghelic. Iat\u0103 de ce Isus poate spune: \u00abC\u0103uta\u021bi mai degrab\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui, \u0219i aceste lucruri vi se vor da pe deasupra\u00bb (12,31).<\/p>\n

O<\/em><\/strong>\u00a0\u00cemp\u0103r\u0103\u021bie<\/em><\/strong>\u00a0a<\/em><\/strong>\u00a0celor mici.\u00a0<\/em><\/strong>\u00cen 12,32 Luca introduce o zical\u0103 a lui Isus care ne conduce la inima predic\u0103rii sale: \u00abNu te teme, turm\u0103 mic\u0103, c\u0103ci Tat\u0103lui vostru i-a pl\u0103cut s\u0103 v\u0103 dea \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia\u00bb. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este \u00een primul r\u00e2nd un dar al Tat\u0103lui pentru to\u021bi oamenii, f\u0103r\u0103 discriminare; este o ofert\u0103 de m\u00e2ntuire pur gratuit\u0103, care precede orice comportament virtuos \u0219i, prin urmare, nu depinde de acesta. \u201eBun\u0103tatea\u201d (eudok\u00eda<\/em>) Tat\u0103lui ceresc este bun\u0103tate etern\u0103 \u0219i infinit\u0103 (Gal\u00a0<\/em>1,15;\u00a0Ef\u00a0<\/em>1,5-9) fa\u021b\u0103 de to\u021bi \u201es\u0103racii\u201d (Lc\u00a0<\/em>6,20), adic\u0103 toate fiin\u021bele umane (Lc<\/em>\u00a02,14), precum \u0219i mul\u021bumirea pe care El o nutre\u0219te fa\u021b\u0103 de Fiul S\u0103u (Lc\u00a0<\/em>3,22). Aceast\u0103 bun\u0103tate este recunoscut\u0103 \u0219i de Isus \u00een alegerea planului Tat\u0103lui de a revela taina \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei \u201ecelor mici\u201d \u0219i nu celor \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i \u00een\u021belep\u021bi, plini de m\u00e2ndrie (Lc\u00a0<\/em>10,21). Darul gratuit al iubirii sale este primit de o \u201eturm\u0103 mic\u0103\u201d, care este Biserica, grup condus de Dumnezeu (Lc<\/em>\u00a015,4) \u0219i de Isus \u00eensu\u0219i (Lc<\/em>\u00a019,10); un grup mic, dar capabil s\u0103 fac\u0103 masa s\u0103 creasc\u0103. Metafora turmei este aplicat\u0103 Bisericii \u0219i \u00een\u00a0Fap<\/em>\u00a020,28-29. De\u0219i este o realitate minoritar\u0103 \u00een cadrul societ\u0103\u021bii \u0219i \u00een ciuda faptului c\u0103 vocea ei este adesea neascultat\u0103, Biserica nu trebuie s\u0103 se \u201eteme\u201d, deoarece Domnul o asist\u0103 continuu! \u201eNu te teme\u201d este o expresie stereotip\u0103 din Vechiul Testament \u0219i eviden\u021biaz\u0103 contrastul dintre starea actual\u0103 de suferin\u021b\u0103 \u0219i fericirea specific\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei. Totu\u0219i, acest dar generos al lui Dumnezeu trebuie s\u0103 corespund\u0103 cu un r\u0103spuns adecvat din partea omului; fiecare individ trebuie s\u0103 aleag\u0103 pozi\u021bia pe care o va adopta fa\u021b\u0103 de Dumnezeul revelat de Isus.<\/p>\n

Inima<\/em><\/strong>\u00a0este<\/em><\/strong>\u00a0\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea<\/em><\/strong>. \u00cen versetele 33-34, Isus enun\u021b\u0103 criteriul fundamental prin care discipolii pot evalua dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r urmeaz\u0103 calea cerut\u0103 de apartenen\u021ba la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu: \u201evinde\u021bi ce ave\u021bi \u0219i da\u021bi-l de poman\u0103\u201d (v. 33a). Bunurile materiale sunt \u00eentr-adev\u0103r necesare pentru a tr\u0103i, dar Isus cere s\u0103 ne deta\u0219\u0103m de ele, pentru a putea ajuta fra\u021bii afla\u021bi \u00een dificultate. Banii trebuie \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi cu ceilal\u021bi pentru a satisface nevoile autentice ale celor mai s\u0103raci. \u00cen acest fel se realizeaz\u0103 dreptatea.\u00cemp\u0103r\u021birea bunurilor, semn al libert\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de l\u0103comie \u0219i avari\u021bie, este un principiu fundamental pentru fiecare comunitate cre\u0219tin\u0103 din toate timpurile (Fap<\/em>\u00a04,36-37; 5,32-35). Dou\u0103 metafore indic\u0103 faptul c\u0103 \u00eemp\u0103r\u021birea bunurilor cu cei mai s\u0103raci reflect\u0103 voin\u021ba lui Dumnezeu: Isus \u00eendeamn\u0103 s\u0103 purt\u0103m \u201egen\u021bi care nu se uzeaz\u0103\u201d \u0219i s\u0103 p\u0103str\u0103m \u201ecomoara \u00een ceruri\u201d (v. 33b). Versetul 34 refer\u0103 motivul acestei cereri: \u201ec\u0103ci unde este comoara voastr\u0103, acolo va fi \u0219i inima voastr\u0103\u201d. Aceast\u0103 reflec\u021bie de natur\u0103 sapien\u021bial\u0103 este foarte semnificativ\u0103, deoarece valorile pe care le alegem \u0219i pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 le urm\u0103m prin ac\u021biunile noastre influen\u021beaz\u0103 dezvoltarea modului nostru de a fi; cu alte cuvinte, persoana noastr\u0103 (\u201einima\u201d) este modelat\u0103 \u00een func\u021bie de valorile sau devaloriz\u0103rile (\u201ecomoara\u201d) care ne orienteaz\u0103 existen\u021ba. Imaginea \u0219i asem\u0103narea noastr\u0103 cu Dumnezeu sunt cu siguran\u021b\u0103 exaltate sau \u00eentunecate \u00een func\u021bie de alegerile noastre.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne\u021bi<\/em><\/strong>\u00a0preg\u0103ti\u021bi.\u00a0<\/em><\/strong>Portata escatologic\u0103 a deciziilor noastre este subliniat\u0103 de cuvintele parabolice din versetele 35-48. Aceste a\u0219a-numite \u201eparabole ale vegherii\u201d sunt introduse de dou\u0103 \u00eendemnuri obligatorii: \u201efi\u021bi preg\u0103ti\u021bi, cu hainele str\u00e2nse pe coapse \u0219i l\u0103mpile aprinse\u201d (v. 35). \u00cen mediul oriental, se obi\u0219nuia s\u0103 se poarte haine str\u00e2nse cu o centur\u0103 pentru a ie\u0219i sau a c\u0103l\u0103tori; aceast\u0103 imagine aminte\u0219te de \u00eembr\u0103c\u0103mintea potrivit\u0103 pentru fuga poporului evreu din Egipt \u00een noaptea Pa\u0219telui (Ex<\/em>\u00a012,11) \u0219i este preluat\u0103 din pareneta cre\u0219tin\u0103 antic\u0103 (Ef<\/em>\u00a06,14;\u00a01<\/em>\u00a0Pt<\/em>\u00a01,13). Isus indic\u0103 necesitatea de a adopta o atitudine de a\u0219teptare \u0219i de preg\u0103tire. Urmeaz\u0103 pilda celor care \u201ea\u0219teapt\u0103 pe st\u0103p\u00e2nul lor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de la nunt\u0103\u201d pentru a-i deschide u\u0219a (v. 36). Acestei slujitori le este destinat\u0103 o dubl\u0103 fericire (vv. 37.38). Slujitorii care sunt \u00eenc\u0103 \u201etreji\u201d vor intra \u00een osp\u0103\u021bul ceresc, unde Domnul se va a\u0219eza s\u0103-i \u201eserveasc\u0103\u201d. Slujitorul este, a\u0219adar, Isus \u00eensu\u0219i (Lc<\/em>\u00a022,27); el va \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i domnia sa cu ucenicii care vor sta la masa lui, pentru c\u0103 au perseverat \u0219i au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it \u201e\u00eencerc\u0103rile\u201d cu el (Lc<\/em>\u00a022,28-30). Timpul \u00eentoarcerii st\u0103p\u00e2nului este incert: ar putea avea loc \u00een a doua sau a treia parte a nop\u021bii (chiar \u00eenainte de r\u0103s\u0103rit). Aceast\u0103 men\u021biune temporal\u0103 \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe ucenici s\u0103 persevereze \u00een slujire cu credin\u021b\u0103 activ\u0103.<\/p>\n

A \u00eenv\u0103\u021ba<\/em><\/strong>\u00a0s\u0103<\/em><\/strong>\u00a0a\u0219tep\u021bi.<\/em><\/strong>\u00a0\u00cen versetul 39, o scurt\u0103 expresie a lui Isus (\u201e\u00eencerca\u021bi s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi acest lucru\u201d) d\u0103 startul unei alte parabole. Dac\u0103 \u201est\u0103p\u00e2nul casei\u201d ar \u0219ti ora la care vine ho\u021bul s\u0103 fure, \u0219i-ar ap\u0103ra cu succes averea (v. 39). Aplicarea povestirii parabolice este previzibil\u0103: discipolii trebuie s\u0103 fie mereu \u00een alert\u0103, deoarece \u201eFiul omului\u201d va veni \u00eentr-un moment nea\u0219teptat, ca un ho\u021b (1Ts<\/em>\u00a05,2;\u00a02Pt<\/em>\u00a03,10;\u00a0Fap<\/em>\u00a03,3). Nimeni nu poate prevedea momentul venirii\u00a0parusiei<\/em>.<\/p>\n

\u00cen acest moment, Petru \u00eentrerupe discursul Domnului pentru a \u00eentreba dac\u0103 parabola se adreseaz\u0103 numai ucenicilor sau tuturor (v. 41). Pentru Luca, \u00eentrebarea lui Petru serve\u0219te pentru a muta aten\u021bia de la imprevizibilitatea venirii judec\u0103\u021bii finale la tipul de comportament pe care ucenicii trebuie s\u0103 \u00eel adopte \u00een timpul a\u0219tept\u0103rii, adic\u0103 \u00een timpul \u00eendeplinirii misiunii care le-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103 \u00een istorie. A\u0219adar, accentul se mut\u0103 de la un viitor mai mult sau mai pu\u021bin apropiat la prezent. De fapt, Isus \u00eei r\u0103spunde lui Petru cu o nou\u0103 parabol\u0103 care schi\u021beaz\u0103 cele dou\u0103 comportamente posibile ale unui \u201eadministrator\u201d c\u0103ruia st\u0103p\u00e2nul s\u0103u i-a \u00eencredin\u021bat o sarcin\u0103 \u00een timpul absen\u021bei sale. St\u0103p\u00e2nul \u00eel pune pe administrator \u201ela capul robilor s\u0103i\u201d cu sarcina de a \u201eda hrana la vremea potrivit\u0103\u201d. Cititorul \u00een\u021belege c\u0103 figura administratorului reprezint\u0103 conduc\u0103torii comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine post-pascale chema\u021bi la o slujb\u0103 de conducere. Administratorul, care este \u0219i el un \u201eslujitor\u201d ca \u0219i ceilal\u021bi (vv. 43.45.46.47), fiind \u00eenvestit cu o sarcin\u0103 de responsabilitate, poate gestiona rolul s\u0103u \u00een dou\u0103 moduri opuse, \u00een mod fidel sau necredincios fa\u021b\u0103 de porunca primit\u0103 de la st\u0103p\u00e2nul s\u0103u. Dac\u0103 administratorul este \u201ede \u00eencredere \u0219i prudent\u201d, va fi \u201efericit\u201d c\u00e2nd st\u0103p\u00e2nul, \u00eentorc\u00e2ndu-se, \u00eel va g\u0103si \u00eendeplinind misiunea primit\u0103. R\u0103splata lui va fi abundent\u0103 (vv. 42-44). Dac\u0103, \u00een schimb, administratorul, v\u0103z\u00e2nd \u00eent\u00e2rzierea st\u0103p\u00e2nului, eviden\u021biat\u0103 de monologul s\u0103u, ar alege s\u0103-\u0219i maltrateze \u0219i s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 violen\u021ba fa\u021b\u0103 de subordona\u021bii s\u0103i \u0219i ar adopta un stil de via\u021b\u0103 desfr\u00e2nat, ar fi pedepsit sever de st\u0103p\u00e2nul s\u0103u, care l-ar aloca \u201epartea\u201d cuvenit\u0103 necredincio\u0219ilor (vv. 45-46). Contextul parabolic este cel al comunit\u0103\u021bilor post-pascale care a\u0219teapt\u0103 \u00eentoarcerea final\u0103 a Domnului: cre\u0219tinii sunt chema\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, cu perseveren\u021b\u0103, a\u0219a cum a f\u0103cut Isus, \u00een slujba fra\u021bilor. \u00cen versetele 47-48, Isus explic\u0103 sensul parabolei pentru discipolii s\u0103i. Centrul hermeneutic este mutat pe \u201ecunoa\u0219terea voin\u021bei st\u0103p\u00e2nului\u201d: \u00een judecata final\u0103, \u201eslujitorul\u201d care cunoa\u0219te voin\u021ba Domnului \u0219i nu o \u00eendepline\u0219te \u201eva primi multe lovituri\u201d (v. 47); \u00een schimb, cel care nu cunoa\u0219te aceast\u0103 voin\u021b\u0103, chiar dac\u0103 este neascult\u0103tor, \u201eva primi pu\u021bine lovituri\u201d (v. 48a). Avertismentul final este apodictic: \u201eoricui i s-a dat mult, i se va cere mult; celui c\u0103ruia i s-a \u00eencredin\u021bat mult, i se va cere \u0219i mai mult\u201d (v. 48b). Intensitatea pedepsei variaz\u0103 \u00een func\u021bie de rela\u021bia pe care oamenii o au cu Dumnezeu \u0219i de punerea \u00een practic\u0103 a stilului de via\u021b\u0103 cerut de apartenen\u021ba la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Tat\u0103lui lui Isus. \u00cen cadrul comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, cei care au un rol de conducere au o responsabilitate mai mare \u00een caz de ne\u00eendeplinire a obliga\u021biilor. Avertismentul lui Luca este serios: \u00een a\u0219teptarea m\u00e2ntuirii sau a condamn\u0103rii definitive, cre\u0219tinul trebuie s\u0103 persevereze \u00een urmarea lui Cristos, pun\u00e2nd \u00een valoare darurile primite de la Duhul Sf\u00e2nt printr-un comportament conform voin\u021bei lui Dumnezeu.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 568\/august 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Isus \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd mul\u021bumile l\u00e2ng\u0103 mare<\/em><\/p>\n

Hits: 59<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XIX-A DE PESTE AN 10 AUGUST 2025 DOMNIA LUI DUMNEZEU: DAR \u0218I RESPONSABILITATE Credincio\u0219ii sunt chema\u021bi s\u0103 a\u0219tepte cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41906,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41905"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41905"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41905\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41907,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41905\/revisions\/41907"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41906"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41905"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41905"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41905"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}