{"id":41867,"date":"2025-08-03T09:57:09","date_gmt":"2025-08-03T06:57:09","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41867"},"modified":"2025-08-03T09:57:09","modified_gmt":"2025-08-03T06:57:09","slug":"dumnezeu-singura-resursa-necesara-a-omului-meditatie-pentru-duminica-a-xviii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/08\/03\/dumnezeu-singura-resursa-necesara-a-omului-meditatie-pentru-duminica-a-xviii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDumnezeu, singura resurs\u0103 necesar\u0103 a omului\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XVIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>DE LA A 18-A<\/strong> <strong>P\u00c2N\u0102 LA A 22-A<\/strong> <strong>DUMINIC\u0102<\/strong> <strong>DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><em>Aceste duminici din timpul de peste an ne invit\u0103 s\u0103 scoatem<\/em> <em>\u00een eviden\u021b\u0103 c\u00e2teva <\/em><strong>puncte fundamentale ale credin\u021bei cre\u0219tine<\/strong><em>, pe care<\/em><em>suntem chema\u021bi s\u0103 le tr\u0103im \u00een fiecare zi, chiar dac\u0103 adesea le ignor\u0103m total.<\/em><\/li>\n<li><em>Rela\u021bia<\/em> <em>cu<\/em> <em>bunurile<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>cu<\/em> <em>propriet\u0103\u021bile<\/em> <em>noastre<\/em> <em>ne<\/em> <em>face<\/em> <em>s\u0103<\/em> <em>cre\u0219tem<\/em> <em>numai<\/em> <em>dac\u0103<\/em> <em>este<\/em> <em>tr\u0103it\u0103<\/em> <em>\u00een<\/em> <em>lumina<\/em> <em>unicului<\/em> <em>bun necesar,<\/em> <em>adic\u0103<\/em> <em>rela\u021bia cu Dumnezeu.<\/em> <em>\u00cen<\/em> <em>acest<\/em> sens, <strong>rela\u021biile cu ceilal\u021bi sunt ceea ce trebuie s\u0103 p\u0103str\u0103m \u0219i s\u0103 pre\u021buim.<\/strong><\/li>\n<li><em>Aceasta este sarcina care ne este cerut\u0103, stilul \u00een care trebuie s\u0103 <\/em><strong>tr\u0103im acest timp de a\u0219teptare<\/strong><em>, cu inima \u00eendreptat\u0103 spre \u00eentoarcerea Celui care ne-a \u00eencredin\u021bat \u201ecasa\u201d Sa pentru a o p\u0103zi \u00een semn de iubire.<\/em><\/li>\n<li><em>A crede<\/em> <em>\u00eenseamn\u0103<\/em> <em>a lua<\/em> <em>pozi\u021bie<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>a accepta<\/em> <em>consecin\u021bele<\/em> <em>acesteia<\/em>, <em>nu<\/em> <em>c\u0103ut\u00e2nd<\/em> <em>cu<\/em> <em>orice<\/em> <em>pre\u021b<\/em> <em>un<\/em> <em>compromis, ci asum\u00e2ndu-ne<\/em> <em>\u00eentotdeauna<\/em> <strong>partea de adev\u0103r a lui Isus<\/strong>. <em>Atitudinea<\/em> <em>discipolului<\/em> <em>va fi,<\/em> <em>deci, \u00een spiritul <\/em><strong>umilin\u021bei <\/strong><em>\u0219i <\/em><strong>al slujirii<\/strong><em> aproapelui, \u00een special<\/em> <em>a<\/em> <em>celor<\/em> <em>marginaliza\u021bi.<\/em><\/li>\n<li><strong>Simbol concret <\/strong><em>al tuturor acestor lucruri este Fecioara Maria, ridicat\u0103 cu toat\u0103 realitatea ei (suflet \u0219i trup) la Dumnezeu, pentru c\u0103 \u00een umilin\u021b\u0103 \u0219i-a f\u0103cut din propria via\u021b\u0103 un mijloc pentru \u00eemplinirea planului m\u00e2ntuitor<\/em> <em>de iubire<\/em> <em>al<\/em> <em>lui Dumnezeu<\/em> <em>pentru<\/em><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Duminica<\/strong> <strong>a XVIII-a<\/strong> <strong>din timpul de peste an:<\/strong> <em>Dumnezeu &#8211; singura resurs\u0103 necesar\u0103 omului.<\/em> \u00cemplinirea vie\u021bii const\u0103 \u00een a \u0219ti s\u0103 recuno\u0219ti fundamentul, ceea ce singur poate da sens rela\u021biilor noastre \u0219i tot ceea ce avem. Nu trebuie s\u0103 ne reducem via\u021ba la ceea ce avem, ci prin ceea ce posed\u0103m s\u0103 ne \u00eentoarcem inima c\u0103tre Cel care ni le-a d\u0103ruit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Duminica<\/strong> <strong>a XIX-a<\/strong> <strong>din timpul de peste an:<\/strong><em> St\u0103p\u00e2nirea lui Dumnezeu &#8211; dar \u0219i responsabilitate<\/em>. A\u0219teptarea. O experien\u021b\u0103 care devine un \u201emod de a fi\u201d \u00een lume, de a tr\u0103i prezentul cu g\u00e2ndul la viitorul Celui care a venit \u00een trecut \u0219i trebuie s\u0103 vin\u0103 din nou, l\u0103s\u00e2ndu-ne responsabilitatea pentru casa sa, comunitatea credincio\u0219ilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Adormirea<\/strong> <strong>Maicii Domnului:<\/strong> <em>Modelul<\/em> <em>pentru<\/em> <em>fiecare<\/em> <em>credincios<\/em>. Via\u021ba Mariei se construie\u0219te \u00een jurul chem\u0103rii primite de la Dumnezeu \u0219i a disponibilit\u0103\u021bii sale de a participa activ la realizarea planului s\u0103u de iubire. Aceast\u0103 disponibilitate este elementul decisiv cerut fiec\u0103rui credincios, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 participa la planul de m\u00e2ntuire al Domnului pentru fiecare dintre noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9<strong>Duminica<\/strong> <strong>a XX-a<\/strong> <strong>din timpul de peste an:<\/strong> <em>Angajamentul<\/em> <em>misionar<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>efectele<\/em> <em>sale<\/em> <em>de dezbinare<\/em>. Prezen\u021ba lui Dumnezeu nu ne las\u0103 indiferen\u021bi; dimpotriv\u0103, ne cere s\u0103 lu\u0103m atitudine \u0219i s\u0103 d\u0103m astfel m\u0103rturie despre domnia sa, cu toate consecin\u021bele pe care le poate implica. Ieremia \u0219i Isus \u00eensu\u0219i devin astfel un motiv de dezbinare tocmai \u00een numele Dumnezeului s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Duminica<\/strong>\u00a0<strong>a XXI-a<\/strong>\u00a0<strong>din timpul de peste an:<\/strong>\u00a0<em>Credin\u021ba<\/em>\u00a0<em>lucr\u0103toare,<\/em>\u00a0<em>calea<\/em>\u00a0<em>spre<\/em>\u00a0<em>m\u00e2ntuirea universal\u0103<\/em>. Viziunea pe care ne-o ofer\u0103 profetul Isaia anticipeaz\u0103 acel banchet la care este chemat Isus \u00eensu\u0219i \u0219i la care sunt invita\u021bi to\u021bi, pentru c\u0103 Dumnezeu vrea m\u00e2ntuirea tuturor. Cu toate acestea, formalismul exterior nu este suficient: este decisiv s\u0103 facem voia lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Duminica\u00a0a XXII-a<\/strong>\u00a0<strong>din timpul de peste an:\u00a0<\/strong><em>Smerenia<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>gratuitatea,<\/em>\u00a0<em>epicentrul<\/em>\u00a0<em>eticii<\/em>\u00a0<em>\u00cemp\u0103r\u0103\u021biei<\/em>. \u00cen centrul liturgiei Cuv\u00e2ntului se afl\u0103 umilin\u021ba. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura sapien\u021bial\u0103 a lui Israel \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te expresia concret\u0103 \u00een Isus, care \u00eei invit\u0103 pe discipolii s\u0103i s\u0103 caute m\u0103re\u021bia \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, \u00een iubirea aproapelui \u0219i \u00een serviciul fa\u021b\u0103 de fra\u021bi \u0219i surori, deoarece \u00een umilin\u021b\u0103 se are acces la banchetul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XVIII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>3 AUGUST 2025<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DUMNEZEU: SINGURA RESURS\u0102 NECESAR\u0102 OMULUI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Comuniunea cu Dumnezeu \u00eei permite omului s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze identitatea de creatur\u0103 dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea Creatorului. Un design exclusiv consumist de bunuri materiale desfigureaz\u0103 umanitatea \u00eens\u0103\u0219i, deoarece rupe leg\u0103turile cu Dumnezeu \u0219i cu fra\u021bii \u0219i surorile \u0219i \u00eel \u00eenv\u0103luie pe om \u00eentr-o spiral\u0103 distructiv\u0103 (<strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong>). O viziune realist\u0103 asupra realit\u0103\u021bii ne determin\u0103 s\u0103 reflect\u0103m asupra valorii activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate de fiin\u021bele umane pentru a c\u0103uta motiva\u021biile \u0219i scopurile din spatele acestora. Bucuria care izvor\u0103\u0219te din medita\u021bie \u0219i rug\u0103ciune d\u0103 sens unei existen\u021be care risc\u0103 s\u0103 nu fie dec\u00e2t o rutin\u0103 zilnic\u0103 trec\u0103toare \u0219i efemer\u0103 (<strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Persoana botezat\u0103, primind darul Duhului Sf\u00e2nt, trebuie s\u0103 analizeze lumea \u0219i oamenii cu privirea binevoitoare \u0219i acut\u0103 a lui Dumnezeu. Prin urmare, existen\u021ba cre\u0219tinului trebuie s\u0103 se traduc\u0103 \u00een gesturi conforme cu noua sa condi\u021bie existen\u021bial\u0103 de participare la \u00eenvierea lui Cristos, M\u00e2ntuitorul universal (<strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>VIA\u021aA NU DEPINDE DE BUNURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un bilan\u021b am\u0103r\u00e2t al unei existen\u021be care coincide cu o list\u0103 de propriet\u0103\u021bi, bunuri mobile \u0219i imobile. Este trist\u0103, la urma urmei, aprecierea care uneori este suficient\u0103 pentru a descrie o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103: \u201eA fost un muncitor\u201d. Pentru c\u0103, a\u0219a cum ne aminte\u0219te Isus: \u201eVia\u021ba unui om nu depinde de bunurile sale\u201d. \u0218i, pentru a fi c\u00e2t mai eficient, Isus nu ezit\u0103 s\u0103 ofere un portret al \u201enebuniei\u201d: povestea bogatului care crede c\u0103 a \u201eajuns\u201d \u0219i care se treze\u0219te, chiar \u00een cel mai frumos moment, abandon\u00e2nd aceast\u0103 via\u021b\u0103&#8230;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceste cuvinte nu vor lipsi s\u0103 fie incomode, dar cer s\u0103 fie acceptate, a\u0219a cum sunt. \u00cen orice caz, chiar dac\u0103 sunt r\u0103st\u0103lm\u0103cite \u0219i \u00eentoarse, ele sunt acolo pentru a ne tulbura con\u0219tiin\u021ba cu claritatea lor tulbur\u0103toare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un medicament amar pentru noi, genera\u021bia consumerismului, a bun\u0103st\u0103rii, a celor o mie de accesorii \u0219i o mie de conforturi. Un medicament al \u00een\u021belepciunii, pentru a evita s\u0103 ne risipim via\u021ba pentru lucruri care nu merit\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus ne avertizeaz\u0103 \u00eempotriva l\u0103comiei, a dorin\u021bei nebune\u0219ti de a acumula, de a ne \u00eemb\u0103go\u021bi, de a \u00eenmul\u021bi posesiunile. Acesta nu este doar unul dintre multele vicii la care putem adera. L\u0103comia, de fapt, este o adev\u0103rat\u0103 idolatrie. Bunurile acestei lumi din \u201eunelte\u201d devin un scop pentru a-\u0219i asigura existen\u021ba. \u00cencrederea care poate fi pus\u0103 doar \u00een Dumnezeu este pus\u0103 \u00een ele, deoarece se crede c\u0103 succesul sau e\u0219ecul unei existen\u021be depinde de ele. O adev\u0103rat\u0103 idolatrie, a\u0219adar, chiar dac\u0103 este oarecum deghizat\u0103. O idolatrie pentru care se ajunge s\u0103 se sacrifice totul: prietenia \u0219i cele mai mari afec\u021biuni, timpul \u0219i energia&#8230;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Se iese din aceast\u0103 idolatrie doar adopt\u00e2nd o alt\u0103 atitudine: nu dorin\u021ba de a \u201eacumula comori pentru sine\u201d, ci aceea de \u201ea se \u00eembog\u0103\u021bi \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu\u201d. Singura alegere care duce la o plin\u0103tate a vie\u021bii care \u00eencepe de aici \u0219i se \u00eentinde \u00een ve\u0219nicie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> <em>Qoh\u00e8let<\/em> este un \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor al \u00een\u021belepciunii \u0219i ironiei \u0219i ne provoac\u0103 s\u0103 privim cu sinceritate la posesiunile noastre \u0219i la c\u00e2t de efemere \u0219i trec\u0103toare sunt acestea, dac\u0103 nu le recunoa\u0219tem temelia \u00een Cel care ni le-a d\u0103ruit singur.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Paul ne invit\u0103 s\u0103 ne dezbr\u0103c\u0103m de omul vechi, s\u0103 abandon\u0103m p\u0103catul, pentru a tr\u0103i ca fii \u00een lumina \u00eenvierii lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia: <\/em><\/strong>\u00centreaga noastr\u0103 via\u021b\u0103 se bazeaz\u0103 pe rela\u021bia noastr\u0103 cu bunurile. Rela\u021biile dintre fra\u021bi, cu noi \u00een\u0219ine \u0219i cu Dumnezeu depind de importan\u021ba pe care o acord\u0103m bunurilor noastre \u0219i dac\u0103 \u0219tim cu adev\u0103rat s\u0103 le recunoa\u0219tem semnifica\u021bia \u00een lumina cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cartea lui\u00a0<em>Qoh\u00e8let<\/em>, scris\u0103 cu siguran\u021b\u0103 \u00een perioada elenistic\u0103 (secolele III-II \u00ee.Cr.), \u00ee\u0219i propune s\u0103 investigheze fericirea uman\u0103 \u00een lumina reflec\u021biilor sapien\u021biale iudaice \u0219i greco-elenistice. Reflec\u021bia hagiografului asupra condi\u021biei umane este foarte realist\u0103 \u0219i umbrit\u0103 de un filon de pesimism existen\u021bial. Qohelet apar\u021bine unuia dintre curentele iudaice care neag\u0103 existen\u021ba \u00eenvierii mor\u021bilor \u0219i, prin urmare, consider\u0103 c\u0103 existen\u021ba omului este limitat\u0103 la orizontul experien\u021bei p\u0103m\u00e2nte\u0219ti (<em>Qo\u00a0<\/em>9:10). Prin urmare, hagiograful \u00eei invit\u0103 pe ascult\u0103torii\/cititorii medita\u021biilor sale la o deta\u0219are s\u0103n\u0103toas\u0103 de bunurile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, deoarece, examin\u00e2nd realit\u0103\u021bile care caracterizeaz\u0103 via\u021ba fiin\u021bei umane, el consider\u0103 c\u0103 totul face parte din categoria \u201ede\u0219ert\u0103ciunilor\u201d. Acest termen este un\u00a0<em>leitmotiv<\/em>\u00a0al operei lui <em>Qoh\u00e8le<\/em>t: se deschide (1,2: \u201ede\u0219ert\u0103ciunea de\u0219ert\u0103ciunilor, spune <em>Qoh\u00e8let<\/em>, de\u0219ert\u0103ciunea de\u0219ert\u0103ciunilor, totul este de\u0219ert\u0103ciune\u201d) \u0219i \u00eenchide cartea (12,8); de\u0219ert\u0103ciune \u00eenseamn\u0103 \u201esuflare\u201d, \u201efum\u201d, \u00abvapor\u00bb \u0219i, \u00eentr-un sens etic, red\u0103 ideea de inconsecven\u021b\u0103 (din aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103\u00a0<em>&#8216;evel<\/em>, \u00een\u00a0<em>Gen <\/em>4,1-16, deriv\u0103 numele lui Abel, \u201einconsecventul\u201d al c\u0103rui dar este preferat de Dumnezeu celui al fratelui s\u0103u Cain), de \u00eendep\u0103rtare at\u00e2t a bunurilor, c\u00e2t \u0219i a dorin\u021belor umane. \u00cen literatura \u00een\u021belepciunii, <em>de\u0219ert\u0103ciunea<\/em> este asem\u0103nat\u0103 cu cea\u021ba, cu roua de diminea\u021b\u0103, cu unda l\u0103sat\u0103 de corabie pe apa m\u0103rii. Folosirea repetat\u0103 de treizeci \u0219i opt de ori a lemei \u201evanitate\u201d denot\u0103 faptul c\u0103 autorul se \u00eentreab\u0103 care este sensul vie\u021bii \u0219i, pe parcursul c\u0103r\u021bii, demonteaz\u0103 pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin acel castel ideologic al pseudocertitudinilor \u00een care oamenii sunt de obicei \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u00een timpul banalit\u0103\u021bii cotidiene.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen fa\u021ba con\u0219tientiz\u0103rii caracterului efemer al vie\u021bii,<em> Qo<\/em> 2:21-23, la fel ca <em>Ps<\/em> 38:6-7, denun\u021b\u0103 de\u0219ert\u0103ciunea eforturilor oamenilor \u00een diferitele lor ocupa\u021bii. La urma urmei, \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, eforturile de a dob\u00e2ndi bani \u0219i prestigiu, chiar \u0219i \u201ecu \u00een\u021belepciune, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i succes\u201d (v. 21), nu duc la nimic. Tot ceea ce omul cucere\u0219te prin trud\u0103 fizic\u0103 \u0219i mental\u0103 este \u00een zadar, o trud\u0103 inutil\u0103, deoarece moartea marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul definitiv al oric\u0103rei activit\u0103\u021bi (v. 22-23). \u00cen cartea lui <em>Qohelet<\/em>, fericirea este posibil\u0103 nu prin acumularea de bunuri, ci prin bucuria efectiv\u0103 a ceea ce Dumnezeu, Creatorul, acord\u0103 indivizilor (5:17-19; 9:7-10). Textul este cu siguran\u021b\u0103 o interfa\u021b\u0103 adecvat\u0103 a parabolei evanghelice \u00een liturgia de ast\u0103zi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Etica<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>\u00eenvierii.<\/em><\/strong>\u00a0\u00cen\u00a0<em>Col<\/em>\u00a03:1, Paul expune principiul cardinal al eticii cre\u0219tinilor: \u201ea fi cu Cristos\u201d. Aceasta este condi\u021bia care caracterizeaz\u0103 noua existen\u021b\u0103 a persoanei botezate \u0219i \u00eei ghideaz\u0103 alegerile de via\u021b\u0103. Etica este astfel o consecin\u021b\u0103 a credin\u021bei cristologice. Comuniunea prezent\u0103 cu Cel \u00cenviat \u00eel orienteaz\u0103 deja pe credincios spre obiectivul vie\u021bii depline \u0219i finale cu Cristos, care domne\u0219te \u201ea\u0219ezat la dreapta lui Dumnezeu\u201d<em>(cf.<\/em>\u00a0<em>Ps<\/em>\u00a0109, 1). Din aceast\u0103 realitate, apostolul trage deduc\u021bia etic\u0103: \u201ec\u0103uta\u021bi lucrurile de sus\u201d. El nu invit\u0103 la abandonarea realit\u0103\u021bilor p\u0103m\u00e2nte\u0219ti sau la dezinteresul fa\u021b\u0103 de treburile cotidiene, ci ridic\u0103 profilul mistic al credinciosului; acesta trebuie s\u0103 adopte punctul de vedere divin, s\u0103 observe de \u201eacolo de sus\u201d \u0219i s\u0103 evalueze realit\u0103\u021bile lumii; cre\u0219tinul trebuie s\u0103 scruteze realitatea \u0219i oamenii cu privirea binevoitoare \u0219i acut\u0103 a lui Dumnezeu. Conceptul este reiterat prin intermediul metaforei spa\u021biale \u201esus-jos\u201d \u00een v. 2: \u201e\u00eentoarce\u021bi-v\u0103 g\u00e2ndurile\u201d spre lucrurile \u201ede sus\u201d, spre deosebire de cele de pe p\u0103m\u00e2nt. Verbul\u00a0<em>phrone\u00een<\/em>\u00a0(\u201e\u00eentoarce\u021bi-v\u0103 g\u00e2ndurile\u201d) pentru Paul \u00eenseamn\u0103 \u201e\u00eentoarce\u021bi-v\u0103 spre Dumnezeu\u201d<em>(cf.<\/em>\u00a0<em>Rom\u00a0<\/em>14:6). Prin urmare, Paul, \u00een v. 3, aminte\u0219te noua dimensiune existen\u021bial\u0103 asumat\u0103 de cititori odat\u0103 cu botezul, prin care au participat la \u201emoartea\u201d lui Cristos pentru a participa la via\u021ba Celui \u00eenviat (<em>Col<\/em>\u00a02:12;\u00a0<em>Rom<\/em>\u00a06:2.8.10). Dup\u0103 botez, via\u021ba credinciosului \u201eeste ascuns\u0103 cu Cristos \u00een Dumnezeu\u201d, deoarece cre\u0219tinii las\u0103 deoparte realit\u0103\u021bile lipsite de valoare (<em>Gal<\/em>\u00a02:19-20;\u00a0<em>Fil<\/em>\u00a01:21); este o invizibilitate de moment, deoarece este asimilat\u0103 vie\u021bii lui Cristos, care \u00een viitor \u201ese va manifesta\u201d: c\u00e2nd Cristos va ap\u0103rea \u00een slav\u0103, credincio\u0219ii vor participa \u0219i ei \u00een mod activ la manifestarea sa final\u0103 (v. 4).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin urmare, via\u021ba cu Cristos este caracterizat\u0103 de \u201edeja acum\u201d \u0219i de \u201e nu \u00eenc\u0103\u201d; de fapt, Paul poate exclama c\u0103 Cristos este \u201evia\u021ba voastr\u0103\u201d, deoarece implic\u0103 existen\u021ba credinciosului \u00eentr-un mod total: credinciosul este asimilat lui Cristos \u00een cele trei momente cruciale ale istoriei M\u00e2ntuitorului: moartea, \u00een trecut; \u00eenvierea, \u00een prezent; glorificarea final\u0103, \u00een viitor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Cinci vicii.<\/em><\/strong>\u00a0\u00cen acest moment, \u00een v. 5, Apostolul contureaz\u0103 consecin\u021bele etice printr-o list\u0103 de vicii pe care cre\u0219tinul trebuie s\u0103 le elimine pentru a nu regresa \u00een drumul s\u0103u de asimilare la Cristos: \u201es\u0103 piar\u0103 deci ceea ce apar\u021bine p\u0103m\u00e2ntului\u201d. El enumer\u0103 cinci vicii care variaz\u0103 de la comportamentul exterior la atitudinea interioar\u0103 care le cauzeaz\u0103. Paul scrie astfel despre situa\u021bia pre-baptismal\u0103, care este condi\u021bia comun\u0103 a celor care nu-l cunosc pe Dumnezeul manifestat de Isus: \u00een fruntea listei se afl\u0103 <em>porn\u00e9ia<\/em> (\u201eorice form\u0103 de sexualitate nereglementat\u0103\u201d), la care sunt asociate al doilea viciu, <em>akathars\u00eda<\/em>(\u00abimpuritatea\u00bb; <em>cf.<\/em> <em>Rom <\/em>1,24) \u0219i al treilea, <em>p\u00e1thos <\/em>(\u201epatima\u201d; <em>cf.<\/em> <em>Rom<\/em> 1,26; <em>1Tes<\/em> 4,5). R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een interioritatea omului, liturgia denun\u021b\u0103 <em>epithym\u00eda<\/em> (\u201edorin\u021b\u0103 concupiscent\u0103\u201d) care \u00eempinge la \u00eensu\u0219irea oamenilor \u0219i a bunurilor lor \u0219i se \u00eencheie cu <em>pleonex\u00eda<\/em> (\u201el\u0103comie, r\u00e2vn\u0103\u201d), o \u00eenclina\u021bie at\u00e2t de distructiv\u0103 \u00eenc\u00e2t poate fi comparat\u0103 cu <em>eid\u014dlatr\u00eda <\/em>(\u201eidolatrie\u201d), p\u0103catul prin excelen\u021b\u0103 care marcheaz\u0103 \u00eendep\u0103rtarea de Dumnezeu \u0219i implic\u0103 \u00eenc\u0103lcarea primei porunci din Decalog. \u00cen v. 9, Paul \u00eei invit\u0103 pe membrii comunit\u0103\u021bii s\u0103 aib\u0103 o inim\u0103 dreapt\u0103: \u201eNu v\u0103 spune\u021bi minciuni unii altora\u201d. Transparen\u021ba \u00een rela\u021biile cu ceilal\u021bi demonstreaz\u0103 abandonarea obiceiurilor vicioase ale \u201eomului vechi\u201d \u0219i asumarea <em>habitusului<\/em>\u00a0cre\u0219tin virtuos (v. 10). Omul \u201enou\u201d, \u00eembr\u0103cat \u00een har, este de fapt asimilat cu Cristos \u0219i restabile\u0219te \u00een el \u201echipul Celui care l-a creat\u201d (<em>Gen<\/em>\u00a01:27). Astfel, credinciosul ajunge la \u201ecunoa\u0219terea deplin\u0103\u201d a voin\u021bei divine \u0219i pune \u00een aplicare o etic\u0103 corespunz\u0103toare acesteia; cre\u0219tinul este \u00eempins s\u0103 aprofundeze \u0219i mai mult cunoa\u0219terea lui Dumnezeu, ca \u0219i cum ar fi \u00eenv\u0103luit \u00eentr-o spiral\u0103 virtuoas\u0103 a harului, a\u0219a cum se prevede \u00een\u00a0<em>Col\u00a0<\/em>1:9-10. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, v. 11 expune consecin\u021bele sociale ale faptului de a fi oameni noi \u00een Cristos: nu mai exist\u0103 bariere \u0219i discrimin\u0103ri etnice, religioase \u0219i sociale, care sunt rezultatul p\u0103catului uman.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, a fi \u201euna cu Cristos\u201d implic\u0103 restaurarea deplinei demnit\u0103\u021bi umane a tuturor, f\u0103r\u0103 deosebire \u00eentre \u201egrec \u0219i iudeu&#8230; barbar, scit (cel mai de jos dintre barbari), sclav, liber\u201d, deoarece prin botez \u201eCristos este totul \u0219i \u00een to\u021bi\u201d<em>(cf.<\/em>\u00a0<em>Gal<\/em>\u00a03:28).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu de ast\u0103zi relateaz\u0103 un episod \u00een care Isus prime\u0219te o cerere neobi\u0219nuit\u0103 de natur\u0103 economico-juridic\u0103: este vorba despre \u00eemp\u0103r\u021birea mo\u0219tenirii \u00eentre fra\u021bi. Un b\u0103rbat \u00eei cere lui Isus s\u0103 intervin\u0103 \u00een favoarea sa pentru a ob\u021bine o \u00eemp\u0103r\u021bire echitabil\u0103 a mo\u0219tenirii, deoarece \u00eel consider\u0103 pe Isus un \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u0103tor\u201d cu autoritate (v. 13). Textul consider\u0103 c\u0103 nu este necesar s\u0103 explice ce fel de disput\u0103 a existat \u00eentre cei doi fra\u021bi, care dintre ei avea dreptate, \u0219i nici nu specific\u0103 ce fel de arbitraj era responsabilitatea lui Isus. Isus respinge imediat orice rol pe care cineva ar dori s\u0103 i-l atribuie \u00een aceast\u0103 chestiune \u0219i \u00ee\u0219i declar\u0103 refuzul de a fi \u201ejudec\u0103tor\u201d sau \u201emediator\u201d \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi la disput\u0103. El trimite apoi reclamantul la judecata organismelor desemnate de obicei \u0219i de legea iudaic\u0103 (v. 14). Dar Isus adaug\u0103 o locu\u021biune \u00een care \u00ee\u0219i demonstreaz\u0103 competen\u021ba \u00een materie moral\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00cempotriva l\u0103comiei.<\/strong> De fapt, Isus \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe b\u0103rbat \u0219i pe fratele s\u0103u (locu\u021biunea este la persoana a treia plural) s\u0103 examineze motiva\u021biile interioare care \u00eei determin\u0103 s\u0103 se angajeze \u00een acest tip de cauz\u0103 civil\u0103 \u0219i face motiva\u021bia explicit\u0103: \u201ep\u0103zi\u021bi-v\u0103 \u0219i feri\u021bi-v\u0103 de orice l\u0103comie, pentru c\u0103, de\u0219i cineva poate avea din bel\u0219ug, via\u021ba lui nu depinde de ceea ce posed\u0103\u201d (v. 15). Isus avertizeaz\u0103 s\u0103 se evite pericolul <em>pleonexiei<\/em> (\u201el\u0103comie\u201d sau \u00abavari\u021bie\u00bb), care este pofta de bunuri \u0219i de oameni, l\u0103comia care const\u0103 \u00een a dori \u201etot mai mult\u201d, \u00een a dori f\u0103r\u0103 limita respectului pentru ceilal\u021bi. \u00cenrudirea din Noul Testament consider\u0103 l\u0103comia drept unul dintre cele mai rele vicii (<em>Rom<\/em> 1:29; <em>1Cor<\/em> 9:5; <em>Ef<\/em> 4:19; 5:3; <em>Col <\/em>3:5; <em>1Tes<\/em> 2:5; <em>2Pt<\/em>2:3.14). Acest viciu deplorabil este aproape \u00eentotdeauna legat de curvie \u0219i impuritate \u0219i este echivalat cu idolatria. De fapt, nu bunurile materiale, chiar dac\u0103 sunt abundente, sunt cele care procur\u0103 \u201evia\u021ba\u201d; termenul <em>z\u014d\u1e17 <\/em>(\u201evia\u021b\u0103\u201d) se refer\u0103 nu numai la existen\u021ba biologic\u0103, ci \u0219i la cea psihic\u0103 \u0219i face astfel aluzie la o condi\u021bie a fericirii. \u00cen Evanghelia a treia, posesia bunurilor este considerat\u0103 un impediment serios \u00een alegerea de a-l urma pe Cristos (14:33: \u201eoricine dintre voi nu renun\u021b\u0103 la toate bunurile sale nu poate fi ucenicul meu\u201d), care necesit\u0103 un angajament existen\u021bial total (14:28-33; 16:13). Pentru a-l urma pe Isus, trebuie asumat\u0103 o atitudine de libertate fa\u021b\u0103 de posesiuni, de deta\u0219are de bani, a\u0219a cum reiese din exemplul negativ al notabilului (18:18-30) \u0219i din cel pozitiv al lui Zaheu (19:1-10).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>O via\u021b\u0103 de sine.<\/strong> \u00cen plus, Isus spune o parabol\u0103 pentru a exemplifica locu\u021biunea \u0219i a elucida mai bine mesajul (vv. 16-20). Protagonistul este un om \u201ebogat\u201d; c\u00e2mpul s\u0103u a dat o recolt\u0103 abundent\u0103 (v. 16). \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie prosper\u0103, el planific\u0103 ce s\u0103 fac\u0103. \u00centr-un veritabil solilocviu, o tehnic\u0103 narativ\u0103 tipic\u0103 literaturii grece\u0219ti, protagonistul parabolei pl\u0103nuie\u0219te demolarea depozitelor existente \u0219i construirea unor silozuri noi, mai mari, pentru a aduna cerealele \u0219i alte bunuri (vv. 17-18).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin urmare, scopul bogatului nu este de a cre\u0219te profitul, ci de a p\u0103stra bunurile produse de c\u00e2mpurile sale. P\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, nu pare s\u0103 existe nimic de obiectat cu privire la gestionarea fermei, cu excep\u021bia autoreferen\u021bialit\u0103\u021bii omului bogat; de fapt, el ia decizii singur, f\u0103r\u0103 sfatul membrilor familiei, al partenerilor sau al administratorilor cu care s\u0103 se poat\u0103 compara. El este singurul st\u0103p\u00e2n \u0219i consider\u0103 totul proprietatea sa; de trei ori \u00een solilocviul s\u0103u g\u0103sim adjectivul posesiv \u201eal meu\u201d: \u201erecoltele mele&#8230; hambarele mele&#8230; bunurile mele\u201d. Problema apare cu a doua parte a monologului interior, al c\u0103rui declan\u0219ator este o alt\u0103 deliberare: \u201eapoi \u00eemi voi spune\u201d (v. 18a). De data aceasta, decizia este existen\u021bial\u0103. Omul bogat face explicit scopul acumul\u0103rii de produse agricole. Via\u021ba sa se va schimba pentru c\u0103 a ales s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din veniturile sale: \u201esufletul meu, ai la dispozi\u021bie multe bunuri, pentru mul\u021bi ani; odihne\u0219te-te, m\u0103n\u00e2nc\u0103, bea \u0219i bucur\u0103-te!\u201d. Acesta este un <em>leitmotiv <\/em>al vie\u021bii bucuroase existente \u00een societ\u0103\u021bile antice \u0219i contemporane. Sf\u00e2ntul Paul \u00eel stigmatizase deja ca o viziune gre\u0219it\u0103 (<em>1Cor<\/em> 15:32) a oamenilor care \u201eau burta lor ca Dumnezeu\u201d (<em>Fil <\/em>3:19; cf. <em>Tit<\/em> 1:12). Proiectul de via\u021b\u0103 al acestor oameni este complet egoist. Viitorul personajului din parabol\u0103 este, de asemenea, proiectat exclusiv spre satisfacerea bunurilor primare individuale; el vrea s\u0103 \u00ee\u0219i asume un stil de via\u021b\u0103 parazitar \u0219i pur consumist, \u00een care munca celorlal\u021bi este menit\u0103 s\u0103 \u00eei satisfac\u0103 pl\u0103cerile imediate. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, op\u021biunile sale sunt complet lipsite de un orizont social. Dar c\u00e2nd bogatul \u0219i-a \u00eencheiat ra\u021bionamentul, Dumnezeu intr\u0103 \u00een scen\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Dumnezeu: neprev\u0103zutul vie\u021bii.<\/strong> Acesta este singurul moment din toate evangheliile \u00een care Dumnezeu este un personaj parabolic. Vocea divin\u0103 reprezint\u0103 nea\u0219teptatul \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, imprevizibilul. De fapt, planificarea uman\u0103, oric\u00e2t de necesar\u0103, este limitat\u0103 \u0219i legat\u0103 de contingent. Aici se manifest\u0103 insipien\u021ba bogatului: el nu a luat \u00een calcul evenimentul mor\u021bii, care induce relativizarea proiectelor umane. Dumnezeu \u00eei spune bogatului: \u201eNebunule, chiar \u00een noaptea aceasta \u021bi se va cere via\u021ba. \u0218i ceea ce ai preg\u0103tit, al cui va fi?\u201d (v. 20). Apare astfel alteritatea divin\u0103, exclus\u0103 din ra\u021bionamentul solipsist al omului bogat \u0219i nebun. \u0218i odat\u0103 cu ea apare nea\u0219teptarea mor\u021bii iminente care spulber\u0103 proiectul elaborat de el. Omul \u0219i-a construit existen\u021ba pe fundamentul bog\u0103\u021biei, surs\u0103 a unei bun\u0103st\u0103ri exclusiv individuale. Dar \u00een fa\u021ba mor\u021bii, ce rost mai are acumularea frenetic\u0103 de bunuri \u0219i o via\u021b\u0103 orientat\u0103 spre simpla desf\u0103tare a unor pl\u0103ceri efemere? Bunurile vor ajunge la al\u021bii, iar ceea ce se credea a fi fericire s-a dizolvat ca cea\u021ba dimine\u021bii(cf. <em>Ps<\/em> 39:5-7).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aici este dezv\u0103luit\u0103 \u201enebunia\u201d caracterului parabolic, adic\u0103 incapacitatea de a tr\u0103i bine, de a g\u0103si calea cea dreapt\u0103 spre fericire. Calea cea bun\u0103, calea \u00een\u021belepciunii, a fost indicat\u0103 de Isus prin fericirile din \u201ePredica de pe c\u00e2mpie\u201d(<em>Lc<\/em> 6:20-24). Pentru omul bogat, pe de alt\u0103 parte, banii au luat locul lui Dumnezeu, iar modul s\u0103u de via\u021b\u0103 a e\u0219uat, odat\u0103 cu sosirea brusc\u0103 a mor\u021bii. Moartea este, de fapt, testul de turnesol al calit\u0103\u021bii existen\u021bei omului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Alternativa lui Isus.<\/strong>\u00a0 La sf\u00e2r\u0219itul relat\u0103rii parabolice a lui Isus, naratorul intervine cu un comentariu final: \u201eAceasta este calea celor care \u00ee\u0219i adun\u0103 comori pentru ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i nu se \u00eembog\u0103\u021besc cu Dumnezeu\u201d (v. 21). Fraza este adresat\u0103 b\u0103rbatului care a cerut arbitrajul lui Isus pentru \u00eemp\u0103r\u021birea mo\u0219tenirii, dar cap\u0103t\u0103 \u0219i parfumul unei sentin\u021be gnomice, cu valoare universal\u0103. Isus propune dou\u0103 alternative \u00een rela\u021bia cu banii: pe de o parte, \u201etezaurizarea\u201d, acumularea de bunuri pentru gestionarea \u0219i beneficiul exclusiv al posesorului \u0219i, pe de alt\u0103 parte, \u201e\u00eembog\u0103\u021birea\u201d, bog\u0103\u021bia uman\u0103 autentic\u0103, valorizarea propriei persoane prin utilizarea bunurilor \u00eentr-un mod func\u021bional fa\u021b\u0103 de voin\u021ba lui Dumnezeu \u0219i fa\u021b\u0103 de nevoile fra\u021bilor \u0219i surorilor. Primul este drumul l\u0103comiei care \u00eel conduce pe om la izolare social\u0103, egoism, pierderea chipului \u0219i asem\u0103n\u0103rii cu Dumnezeu \u0219i autodistrugere. Al doilea drum, pe de alt\u0103 parte, duce la adev\u0103rata fericire ob\u021binut\u0103 prin credin\u021ba \u00een paternitatea lui Dumnezeu (<em>Lc <\/em>11:2-4) \u0219i prin \u00eemp\u0103r\u021birea generoas\u0103 a bunurilor cu fra\u021bii \u0219i surorile (<em>Fap<\/em>2:42-47; 4:32-37).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 568\/august 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot, <em>Fariseii \u00eentreb\u00e2ndu-l pe Isus\u00a0<\/em><\/p>\n<p>Hits: 73<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DE LA A 18-A P\u00c2N\u0102 LA A 22-A DUMINIC\u0102 DIN TIMPUL DE PESTE AN Aceste duminici din timpul de peste an [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41868,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41867"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41867"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41867\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41869,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41867\/revisions\/41869"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41868"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41867"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41867"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41867"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}