{"id":41753,"date":"2025-07-26T19:21:52","date_gmt":"2025-07-26T16:21:52","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41753"},"modified":"2025-07-26T22:27:49","modified_gmt":"2025-07-26T19:27:49","slug":"cuvantul-lui-dumnezeu-in-rugaciune-catre-duhul-sfabt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/07\/26\/cuvantul-lui-dumnezeu-in-rugaciune-catre-duhul-sfabt\/","title":{"rendered":"\u201eCuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00een rug\u0103ciune c\u0103tre Duhul Sf\u00e2nt\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XVII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XVII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

27 IULIE 2025<\/strong><\/p>\n

CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU \u00ceN RUG\u0102CIUNE C\u0102TRE DUHUL SF\u00c2NT<\/strong><\/p>\n

\u00cen comentariul la lecturile liturghiei de ast\u0103zi ne vom opri mai mult asupra textului evanghelic care prezint\u0103 cateheza lui Isus despre rug\u0103ciune. \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe ucenici Tat\u0103l nostru<\/em>, rug\u0103ciune scurt\u0103, dar de o profunditate teologic\u0103 foarte mare, adev\u0103rat breviarium totius evangelii<\/em> (Tertulian). Dup\u0103 rostirea rug\u0103ciunii Isus \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 orice rug\u0103ciune trebuie f\u0103cut\u0103 cu perseveren\u021b\u0103 \u0219i insisten\u021b\u0103; apoi specific\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 cerem mereu darul Duhului Sf\u00e2nt (Evanghelia<\/em><\/strong>). Rug\u0103ciunea este o comunicare intim\u0103 cu Dumnezeu care ne permite s\u0103 interioriz\u0103m, a\u0219a cum a f\u0103cut Abraham, punctul de vedere divin asupra realit\u0103\u021bii \u0219i asupra fiin\u021belor umane (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Prin Cruce, act suprem al iubirii lui Dumnezeu, \u0219i prin credin\u021ba \u00een \u00eenvierea lui Cristos, Domnul ne-a eliberat din sclavia p\u0103catului pentru a ne d\u0103rui via\u021ba ve\u0219nic\u0103 (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

ELOGIUL DORIN\u021aEI<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

De mai multe ori mi s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00een \u00eent\u00e2lnirile cu tineri \u0219i adul\u021bi, s\u0103 m\u0103 confrunt cu \u00eendoieli de credin\u021b\u0103, cu perplexit\u0103\u021bi, cu zone de obscuritate \u0219i cu \u00eentreb\u0103ri care nu pot g\u0103si un r\u0103spuns imediat. Persoanele care acceptau s\u0103-\u0219i dezv\u0103luie sl\u0103biciunile \u0219i incertitudinile credin\u021bei lor erau adesea \u00eengrijorate. Se considerau \u00eentr-un fel marginalizate, se temeau s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze tot mai mult de experien\u021ba lui Dumnezeu. Credeau c\u0103 \u00eendoiala era un p\u0103cat, o pat\u0103 neagr\u0103 pe o credin\u021b\u0103 care trebuia s\u0103 fie limpede \u00een toate aspectele sale.<\/p>\n

\u00cen acele ocazii, le-am reamintit \u00eentotdeauna c\u0103 nu \u00eendoiala ucide credin\u021ba. Dimpotriv\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care men\u021bine vie dorin\u021ba de a c\u0103uta un r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103ri profunde, ea contribuie \u2013 aproape paradoxal \u2013 la men\u021binerea vie a rela\u021biei cu Dumnezeu. Ceea ce ucide cu adev\u0103rat credin\u021ba este lipsa dorin\u021bei.<\/p>\n

C\u00e2nd, \u00een fa\u021ba Scripturii, nu ai \u00eentreb\u0103ri de pus… C\u00e2nd faptele vie\u021bii cotidiene, ale istoriei mici \u0219i mari pe care o construim, nu suscit\u0103 \u00eentreb\u0103ri… C\u00e2nd nu particip\u0103m la bucuriile \u0219i eforturile, la succesele \u0219i e\u0219ecurile celor din jurul nostru… Isus afirm\u0103 cu t\u0103rie, f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri: \u201eCere\u021bi \u0219i vi se va da, c\u0103uta\u021bi \u0219i ve\u021bi g\u0103si, bate\u021bi \u0219i vi se va deschide\u201d. Dar atunci de ce cererile noastre nu ob\u021bin at\u00e2t de des rezultatul sperat?<\/p>\n

Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 ne amintim, \u00een acest sens, diferen\u021ba \u2013 deloc neglijabil\u0103 \u2013 dintre nevoie \u0219i dorin\u021b\u0103. A-l dori pe Dumnezeu nu \u00eenseamn\u0103 a pune m\u00e2na pe El, a-l face s\u0103 fac\u0103 ceea ce vrem noi, a exercita o putere asupra Lui. Rug\u0103ciunea pe care Isus o \u00eenva\u021b\u0103 discipolilor s\u0103i este str\u0103b\u0103tut\u0103 de dorin\u021b\u0103 \u0219i nu de nevoie. Ea izvor\u0103\u0219te dintr-o rela\u021bie de \u00eencredere \u00een Dumnezeu, nu dintr-o negociere de tip comercial. Ea exprim\u0103 mai \u00eent\u00e2i de toate speran\u021ba \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui, \u00een planul s\u0103u, nu vrea s\u0103-L subordoneze pe Dumnezeu a\u0219tept\u0103rilor noastre. \u0218i numai \u00een acest cadru cere \u0219i p\u00e2ine \u0219i mil\u0103 \u0219i ajutor \u00een vreme de \u00eencercare. O rug\u0103ciune de copii, nu o formul\u0103 magic\u0103 pentru a ob\u021bine orice.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Scopul acestei celebre pagini despre dialogul dintre Abraham \u0219i Dumnezeu, cu privire la soarta Sodomei \u0219i Gomorei, se dezv\u0103luie \u00een curajul lui Abraham, care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 apeleze la dreptatea lui Dumnezeu, \u0219i \u00een descoperirea mizeriei constante \u0219i ad\u00e2nci a omului.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul ne invit\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare lucrurile necesare pentru a locui \u00een cortul Domnului \u0219i a locui pe muntele Lui cel sf\u00e2nt.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Botezul este v\u0103zut de Paul ca participarea noastr\u0103 la moartea \u0219i \u00eenvierea lui Cristos. \u00cen botez anticip\u0103m cu adev\u0103rat \u00eentreaga poveste a asimil\u0103rii noastre cu Cristos, de la germenul ini\u021bial p\u00e2n\u0103 la splendoarea glorioas\u0103 final\u0103.<\/p>\n

Evanghelie: <\/em><\/strong>Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba a ceva nou \u0219i nemaiauzit. Aici vedem cine era cu adev\u0103rat Isus: omul care avea puterea de a se adresa lui Dumnezeu ca Abba \u0219i care \u00eei f\u0103cea p\u0103rta\u0219i la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie pe p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i vame\u0219i.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Abraham a primit de la Dumnezeu promisiunea unei \u021b\u0103ri, a descenden\u021bei \u0219i a binecuv\u00e2nt\u0103rii pentru toate popoarele p\u0103m\u00e2ntului (Gen 12,1-3). Aceast\u0103 promisiune a fost confirmat\u0103 de cele dou\u0103 leg\u0103minte stipulate \u00een capitolele 15 \u0219i 17. \u00cen Gen 18,1-10, Abraham prime\u0219te vizita lui Dumnezeu, sub forma a trei personaje misterioase care confirm\u0103 \u00eemplinirea promisiunii, garant\u00e2nd na\u0219terea lui Isaac \u00een anul urm\u0103tor. Acum, \u00een Gen 18,20-21, Domnul vrea s\u0103 viziteze ora\u0219ele Sodoma \u0219i Gomora, de unde s-a ridicat un \u201estrig\u0103t\u201d, asemenea celui al s\u00e2ngelui lui Abel, cel drept, ucis de fratele s\u0103u. \u00cen versetele 23-33, Abraham stabile\u0219te un dialog cu Domnul pe modelul unei negocieri comerciale tipice culturii mediterane. Abraham \u00eentreab\u0103: \u201eChiar vei nimici pe cel drept \u00eempreun\u0103 cu cel nelegiuit?\u201d. Tema central\u0103 este cea a judec\u0103\u021bii lui Dumnezeu: cum va realiza Domnul dreptatea Sa fa\u021b\u0103 de o comunitate \u00een care convie\u021buiesc p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i drep\u021bi? \u00cen Vechiul Testament, dreptatea are \u00eentotdeauna o valoare comunitar\u0103. Chestiunea judec\u0103\u021bii lui Dumnezeu traverseaz\u0103 \u00eentreg textul sacru, iar profetul Ezechiel va dezvolta tema responsabilit\u0103\u021bii personale a omului \u00een func\u021bie de comportamentul s\u0103u (Ez 14,12-23; 18).<\/p>\n

Textul din Geneza, \u00een schimb, pune problema rela\u021biei dintre cei drep\u021bi \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i \u00een cadrul poporului: patriarhul \u00eei propune lui Dumnezeu s\u0103 salveze \u00eentreaga comunitate a ora\u0219ului datorit\u0103 prezen\u021bei unui anumit num\u0103r de oameni drep\u021bi, care \u00een cursul dialogului variaz\u0103 de la cincizeci la zece. Numerele enumerate treptat de Abraham sunt toate multiple de cinci; este suficient un num\u0103r mic de drep\u021bi, multiplicat la infinit, pentru a salva omenirea. Aici se afl\u0103 ideea micii \u201er\u0103m\u0103\u0219i\u021be\u201d credincioase a lui Dumnezeu, care va aduce vestea m\u00e2ntuirii poporului Israel. Ier 5,1 \u0219i Ez 22,30 vor afirma c\u0103 un singur om drept va putea salva un \u00eentreg ora\u0219. De aceea, Dumnezeu este milostiv \u0219i va m\u00e2ntui \u00eentregul popor, chiar dac\u0103 p\u0103catul abund\u0103 \u00een el. Domnul se bucur\u0103 de Abraham, om al credin\u021bei, pentru c\u0103 este \u00een profund\u0103 armonie cu El: grija patriarhului fa\u021b\u0103 de popor se potrive\u0219te cu iubirea divin\u0103 pentru creaturile sale.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Paul \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe cre\u0219tinii din Colose s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 tari \u00een credin\u021ba \u00een Cristos, f\u0103r\u0103 a se l\u0103sa sedu\u0219i de ideologiile curente. Numai \u00een Cristos, de fapt, \u00ablocuie\u0219te trupe\u0219te toat\u0103 plin\u0103tatea divinit\u0103\u021bii\u00bb (v. 9), pentru c\u0103 \u00een Cel r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, adev\u0103rat Dumnezeu \u0219i adev\u0103rat om, locuie\u0219te plin\u0103tatea Duhului Sf\u00e2nt, la care Tat\u0103l ne-a f\u0103cut p\u0103rta\u0219i \u00een botez (vv. 10-11). Datorit\u0103 botezului, avem o via\u021b\u0103 nou\u0103 \u00een Cristos, pentru c\u0103 \u00een actul sacramental am fost \u201e\u00eengropa\u021bi\u201d \u0219i \u201e\u00eenvia\u021bi\u201d \u00eempreun\u0103 cu El. Prin botez, am avut acces la Dumnezeu Treime; prin \u201ecredin\u021b\u0103\u201d, am primit darul vie\u021bii noi \u00een Cristos (Rom 6,3-11). Botezatul crede, de fapt, \u00ab\u00een puterea lui Dumnezeu, care l-a \u00eenviat (pe Isus) din mor\u021bi\u00bb (Col 2,12). \u00cenvierea lui Cristos este, de fapt, nucleul credin\u021bei cre\u0219tine (1Cor 15,14.17). \u00cen versetul 13, Paul \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe cititori s\u0103 reflecteze asupra st\u0103rii de har deja ob\u021binute. Prin botez, noi, credincio\u0219ii de ast\u0103zi, beneficiem de efectele \u00eenvierii, deoarece Dumnezeu ne-a trecut de la moarte la via\u021b\u0103 \u201eiert\u00e2ndu-ne toate p\u0103catele\u201d. Iertarea p\u0103catelor transform\u0103 deja realitatea interioar\u0103 a fiin\u021bei umane \u00een a\u0219teptarea \u00eenvierii cu Cristos, care va transforma \u0219i trupul muritor \u00eentr-un trup glorios, asemenea celui al \u00cenviatului (1Cor 15). A\u0219adar, iertarea introduce \u00een via\u021ba nou\u0103. Versetul 14 specific\u0103 c\u0103 iertarea gratuit\u0103 de care beneficiaz\u0103 credincio\u0219ii se datoreaz\u0103 \u201ecrucii\u201d lui Cristos. Aici, Apostolul folose\u0219te o metafor\u0103 din limbajul juridic: Dumnezeu a luat \u201edocumentul scris\u201d, contractul care, cu clauze precise, atesta datoria noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de El, \u0219i \u201el-a \u00eenl\u0103turat, r\u0103stignindu-l pe cruce\u201d. Prescrip\u021biile contractului ne erau decisiv defavorabile. Obliga\u021biile documentului puteau fi ridicate numai de creditor, Dumnezeu, care a f\u0103cut acest lucru prin crucea Fiului S\u0103u. Starea de p\u0103cat care caracteriza existen\u021ba uman\u0103 a fost astfel \u0219ters\u0103 \u0219i dep\u0103\u0219it\u0103 printr-un act de iubire infinit\u0103, r\u0103stignirea lui Isus Cristos. \u00cen acest mod nemaiauzit, Dumnezeu a distrus, \u201e\u00eemping\u00e2ndu-l pe cruce\u201d, documentul care sanc\u021biona condamnarea noastr\u0103, deschiz\u00e2ndu-ne perspectiva m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Evanghelia de ast\u0103zi ne propune o important\u0103 catehez\u0103 a lui Isus despre rug\u0103ciune, rostit\u0103 \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei spre Ierusalim (Lc 9,51\u201319,27). Textul este compus dintr-o introducere (11,1), \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura despre rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru (11,2-4), o indica\u021bie metodologic\u0103 exprimat\u0103 printr-un exemplu parabolic (11,5-8) \u0219i, \u00een final, o \u00eendemnare la \u00eencredere, \u00een care se indic\u0103 con\u021binutul esen\u021bial al rug\u0103ciunii, \u0219i anume cererea Duhului Sf\u00e2nt (11,9-13).<\/p>\n

Rug\u0103ciunea n\u0103scut\u0103 din rug\u0103ciune.<\/strong> Contextul catehezei \u00eel prezint\u0103 pe Isus \u00een rug\u0103ciune (v. 1). Al treilea evanghelie \u00eel arat\u0103 mai mult dec\u00e2t celelalte pe Isus \u00een actul comunic\u0103rii cu Tat\u0103l \u00een momente decisive ale misiunii sale: la botez (3,21-22), \u00eenainte de alegerea celor Doisprezece (6,12), \u00een transfigurare (9,29). Dup\u0103 ce Isus \u0219i-a \u00eencheiat rug\u0103ciunea, un ucenic anonim se adreseaz\u0103 lui \u00eentreb\u00e2ndu-l: \u201eDoamne, \u00eenva\u021b\u0103-ne s\u0103 ne rug\u0103m, a\u0219a cum Ioan i-a \u00eenv\u0103\u021bat pe ucenicii s\u0103i\u201d (v. 1). Ucenicul vorbe\u0219te \u00een numele grupului, iar rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru<\/em> este, de asemenea, \u00een esen\u021b\u0103 comunitar\u0103. Textul este mai scurt dec\u00e2t cel din Mt 6,9-13 din cauza omisiunilor \u0219i a unor retu\u0219uri redac\u021bionale. Isus este numit \u201eDomnule\u201d, apelativ care anticipeaz\u0103 identitatea divin\u0103 a Celui \u00cenviat; pentru protagoni\u0219tii povestirii evanghelice, \u201eDomnule\u201d indic\u0103 cel pu\u021bin recunoa\u0219terea profetic-mesianic\u0103, \u00eent\u0103rit\u0103 de compara\u021bia cu Botez\u0103torul, considerat de oameni \u201eprofet\u201d \u0219i recunoscut de Isus \u201emai mult dec\u00e2t profet\u201d (Lc 7,26). Dac\u0103 Isus se roag\u0103 constant, o face singur; el nu se roag\u0103 niciodat\u0103 cu discipolii s\u0103i, deoarece rela\u021bia sa cu Tat\u0103l este unic\u0103 \u0219i irepetabil\u0103; \u0219i totu\u0219i, acum \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te cu ei modul s\u0103u de a se ruga. De fapt, Isus, satisf\u0103c\u00e2nd cererea, \u00eenva\u021b\u0103 \u201eTat\u0103l nostru\u201d (vv. 2-4), ale c\u0103rei formul\u0103ri nu sunt deosebite \u0219i inovatoare, ci sunt similare cu cele folosite \u00een mod obi\u0219nuit \u00een liturghiile sinagogale. Dac\u0103 limbajul este cel transmis de tradi\u021bia biblic\u0103 \u0219i de spiritualitatea iudaic\u0103, originalitatea const\u0103 \u00een sensul nou pe care Isus \u00eel d\u0103 cuvintelor pe baza rela\u021biei sale intime cu Dumnezeu.<\/p>\n

Intimitatea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 cu Tat\u0103l.<\/strong> Isus invit\u0103, de fapt, pe cel care se roag\u0103 s\u0103-L numeasc\u0103 pe Dumnezeu \u201eTat\u0103\u201d, termen care corespunde cu \u201etat\u0103\u201d, apelativ care era propriu rug\u0103ciunii lui Isus, care trebuia s\u0103 foloseasc\u0103 termenul aramaic abb\u00e0.<\/em> Este un mod extrem de familiar de a se adresa lui Dumnezeu. \u00cen Evanghelia dup\u0103 Luca, Isus se refer\u0103 la Dumnezeu cu o con\u0219tiin\u021b\u0103 filial\u0103 neobi\u0219nuit\u0103: \u201eNu \u0219tia\u021bi c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 ocup de lucrurile Tat\u0103lui meu?\u201d (2,49); aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 transpare \u0219i \u00een rug\u0103ciunea adresat\u0103 lui Dumnezeu \u00een fa\u021ba ucenicilor (10,21-22); pe muntele M\u0103slinilor, unde se supune voin\u021bei divine (22,42); pe cruce, c\u00e2nd \u00eei iart\u0103 pe uciga\u0219ii s\u0103i (23,34) \u0219i moare \u00eencredin\u021b\u00e2ndu-se lui Dumnezeu: \u201eTat\u0103, \u00een m\u00e2inile tale \u00eemi \u00eencredin\u021bez duhul meu\u201d (23,46). C\u0103 invocarea \u00abTat\u0103\u00bb era modul obi\u0219nuit al lui Isus de a-\u0219i exprima rela\u021bia cu Dumnezeu este confirmat de Sf\u00e2ntul Paul, care afirm\u0103 c\u0103 noi, cei boteza\u021bi, suntem acum fii \u00een Fiul, mul\u021bumit\u0103 Tat\u0103lui care \u00aba trimis \u00een inimile noastre Duhul Fiului s\u0103u, care strig\u0103: \u00abAbba! Tat\u0103!\u00bb (Gal 4,6). Isus \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te, cel pu\u021bin \u00een parte, din intimitatea rela\u021biei sale cu Tat\u0103l cu ucenicii s\u0103i (Mc 14,36; Rom 8,15).<\/p>\n

Invoca\u021bia \u201eTat\u0103\u201d este cheia care deschide u\u0219a comunic\u0103rii cu Dumnezeu, ca \u0219i cum ar fi invoca\u021bia plin\u0103 de \u00eencredere \u0219i de siguran\u021b\u0103 a unui copil fa\u021b\u0103 de p\u0103rintele s\u0103u. Tonul este al celui care se adreseaz\u0103 unei persoane apropiate, \u00een prezent, pentru a cere ceva pentru viitorul imediat.<\/p>\n

Realizarea prezen\u021bei lui Dumnezeu.<\/strong> Primele dou\u0103 invoca\u021bii se refer\u0103 la interven\u021bia general\u0103 a lui Dumnezeu \u00een istorie. Fundalul lor este \u00eentreaga istorie a m\u00e2ntuirii transmis\u0103 \u00een textul biblic: \u00een esen\u021b\u0103, se cere Domnului s\u0103-\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219easc\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd interven\u021bia milostiv\u0103 \u00een lume. \u201eSfin\u021birea numelui\u201d \u0219i \u201evenirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei\u201d sunt cereri similare ca form\u0103 (antepunerea verbului) \u0219i con\u021binut. Ele constituie scopul misterului \u00eentrup\u0103rii \u0219i al \u00eenvierii \u0219i, prin urmare, con\u021binutul anun\u021bului m\u00e2ntuitor al lui Isus care str\u0103bate \u00eentreaga sa misiune. Prin prima cerere se cere ca Dumnezeu \u00eensu\u0219i (de remarcat c\u0103 verbul la pasiv indic\u0103 faptul c\u0103 Tat\u0103l este subiectul ac\u021biunii) s\u0103 \u201esfin\u021beasc\u0103\u201d \u201enumele\u201d s\u0103u (care desemna persoana). Deoarece sfin\u021benia este calitatea intrinsec\u0103 a divinit\u0103\u021bii (Lv 19,2: \u201efi\u021bi sfin\u021bi, pentru c\u0103 eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sf\u00e2nt\u201d; cf. Ex 19,6; Dt 7,6; Is 6,3; Os 11,9), se invoc\u0103 ca Domnul s\u0103-\u0219i manifeste slava, s\u0103 fac\u0103 cunoscut\u0103 lumii puterea iubirii sale. Cel care se roag\u0103 dore\u0219te ca slava lui Dumnezeu s\u0103 continue s\u0103 se afirme \u0219i ast\u0103zi, a\u0219a cum s-a manifestat deja \u00een cursul istoriei lui Israel, \u00een special \u00een momente determinate, cum ar fi eliberarea din sclavia Egiptului (Lv 22,32-33). Manifestarea iubirii lui Dumnezeu \u00eentre oameni este singurul scop al misiunii lui Isus; el a \u00eemplinit pe deplin \u201esfin\u021birea\u201d \u201enumelui\u201d Tat\u0103lui prin moartea \u0219i \u00eenvierea sa, care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u0219i \u00eentregul viitor al istoriei umane (cf. In 17,1-26). Perspectiva teocentric\u0103 \u0219i escatologic\u0103 a \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului este asumat\u0103 de discipol; cel care se roag\u0103 este implicat existen\u021bial \u00een proiectul sfin\u021birii numelui lui Dumnezeu. \u201eVie \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Ta\u201d este dorin\u021ba ca domnia lui Dumnezeu s\u0103 imprime rela\u021biilor umane \u00een\u021belegerea reciproc\u0103, iubirea, bucuria, pacea. Isus nu numai c\u0103 a anun\u021bat venirea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei Tat\u0103lui (Lc 4,43 etc.) \u0219i a realizat-o prin lucr\u0103rile sale (11,20), ci el \u00eensu\u0219i este \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu prezent\u0103 \u00een mijlocul oamenilor (17,21) \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie prin Duhul Sf\u00e2nt \u00een via\u021ba eclezial\u0103. Irineu de Lyon spunea c\u0103 Tat\u0103l opereaz\u0103 economia sa m\u00e2ntuitoare cu dou\u0103 m\u00e2ini, \u00abCristos \u0219i Duhul\u00bb: domnia lui Dumnezeu este darul total, fericirea deplin\u0103 (6,20-23). Cel care se roag\u0103 dore\u0219te s\u0103 primeasc\u0103 acest dar escatologic, care marcheaz\u0103 prezentul \u0219i deschide viitorul, niciodat\u0103 complet imanent \u0219i nici numai viitor, pentru c\u0103, cu Cristos, \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia viitoare a intrat deja \u00een istoria de ast\u0103zi; credinciosul trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 \u0219tie s\u0103 discearn\u0103 semnele realit\u0103\u021bii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei (10,23-24).<\/p>\n

Cele trei epicleze urm\u0103toare exprim\u0103 nevoile esen\u021biale ale discipolului lui Isus implicat \u00een dinamica venirii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu. Cererea \u201ep\u00e2inii\u201d trimite la darul prin excelen\u021b\u0103, cel necesar \u00een fiecare zi: Cristos \u00eensu\u0219i. Aici se intersecteaz\u0103 planul semantic de baz\u0103, p\u00e2inea ca hran\u0103 pentru trup, \u0219i planul semantic al simbolismului vie\u021bii care este Cristos prezent \u00een misterul euharistic cu cuv\u00e2ntul \u0219i trupul s\u0103u. De asemenea, \u00een spusele din Luca 4,4 (\u201eomul nu tr\u0103ie\u0219te numai cu p\u00e2ine\u201d) \u0219i \u00een \u00eenmul\u021birea p\u00e2inilor (9,12-17), hrana cap\u0103t\u0103 o valoare metaforic\u0103 \u0219i trimite la darul escatologic al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus (14,15), la care credinciosul este chemat s\u0103 participe.<\/p>\n

Exist\u0103 dou\u0103 diferen\u021be fa\u021b\u0103 de Tat\u0103l nostru din Matei (Mt 6,11): verbul \u201ea da\u201d (did\u00f3nai) se g\u0103se\u0219te la imperativul prezent, \u0219i nu la aorist, \u0219i conoteaz\u0103 o d\u0103ruire constant\u0103 din partea lui Dumnezeu; adverbul cu valoare distributiv\u0103 \u201e\u00een fiecare zi\u201d, \u00een loc de \u201eazi\u201d din Matei, exprim\u0103 \u00eencrederea \u00een ajutorul continuu din partea lui Dumnezeu (cf. Lc 12,22.31). Isus propune discipolilor s\u0103i un stil de via\u021b\u0103 \u00een care acumularea de bog\u0103\u021bii (Lc 12,13-21) trebuie \u00eenlocuit\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u021birea bunurilor (Fap 4,32-37).<\/p>\n

Dinamica iert\u0103rii.<\/strong> \u201eIertarea p\u0103catelor\u201d este darul lui Dumnezeu prin excelen\u021b\u0103. Ea const\u0103 \u00een primirea harului divin care transform\u0103 existen\u021ba credinciosului. Este un mod alternativ, metaforic, de a indica \u201em\u00e2ntuirea\u201d. Leg\u0103tura dintre \u201eiertare\u201d \u0219i \u201em\u00e2ntuire\u201d este subliniat\u0103 \u00een Lc 1,77, unde iertarea m\u00e2ntuitoare leag\u0103 figurile lui Ioan Botez\u0103torul (1,76) \u0219i ale lui Isus (1,78b) \u0219i este rodul \u201em\u0103rinimiei \u00eendur\u0103rii\u201d lui Dumnezeu (1,78a). Luca este autorul care folose\u0219te cel mai mult expresia \u201eiertarea p\u0103catelor\u201d \u0219i o consider\u0103 o consecin\u021b\u0103 a \u201econvertirii\u201d. Dac\u0103 Isus cel p\u0103m\u00e2ntesc, prin cuv\u00e2ntul \u0219i faptele sale, provoac\u0103 convertirea (5,27-32; 19,1-10) \u0219i ofer\u0103 iertarea p\u0103catelor poporului (5,17-26; 7,36-50; 23,34), Cristos cel \u00eenviat declar\u0103 discipolilor c\u0103 convertirea \u0219i iertarea p\u0103catelor vor fi efectul misiunii lor m\u00e2ntuitoare (24,47). Cele dou\u0103 momente sunt interconectate: convertirea este schimbarea existen\u021bial\u0103 care urmeaz\u0103 poc\u0103in\u021bei pentru o conduit\u0103 care le mortific\u0103 pe ele \u00eensele \u0219i pe ceilal\u021bi \u0219i este etapa decisiv\u0103 pentru a experimenta iertarea p\u0103catelor. Numai dup\u0103 ce a experimentat iertarea lui Dumnezeu, adic\u0103 iubirea Sa gratuit\u0103 \u0219i regeneratoare, discipolul este pus \u00een condi\u021bia de a-\u0219i ierta fra\u021bii. \u00cen rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru, Isus le prezint\u0103 discipolilor o iertare deja acordat\u0103, o remitere a datoriilor deja realizat\u0103 de Dumnezeu, dar, \u00een acela\u0219i timp, care trebuie cerut\u0103 \u00een mod continuu. Cel care se roag\u0103 a experimentat deja iertarea lui Dumnezeu, dar, tocmai din acest motiv, trebuie s\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103, pentru a deveni dispensator al iert\u0103rii divine c\u0103tre ceilal\u021bi oameni. Iertarea lui Dumnezeu nu este cauzat\u0103 de iertarea omeneasc\u0103, deoarece, dimpotriv\u0103, harul lui Dumnezeu precede orice fapt\u0103 bun\u0103 a omului; mai degrab\u0103, experimentarea iert\u0103rii divine introduce omul \u00eentr-un proces de dispozi\u021bie favorabil\u0103 fa\u021b\u0103 de iertarea fr\u0103\u021beasc\u0103 (Lc 17,3b-4); discipolul iertat a fost introdus \u00een logica m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu, care dore\u0219te \u201econvertirea\u201d \u0219i reintegrarea p\u0103c\u0103tosului. Isus inaugureaz\u0103 astfel \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu printr-o iertare \u00een lan\u021b care \u00eei implic\u0103 pe discipoli ca protagoni\u0219ti activi ai procesului fa\u021b\u0103 de al\u021bi oameni, o iertare care devine semn tangibil al prezen\u021bei \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u00een lume.<\/p>\n

Rug\u0103ciune \u0219i ispit\u0103.<\/strong> Ultima cerere se refer\u0103 la \u201eispit\u0103\u201d (Luca exclude apendicele matean \u201eci m\u00e2ntuie\u0219te-ne de r\u0103u\u201d, care reformuleaz\u0103 \u00een termeni pozitivi con\u021binutul exprimat cu conjunctivul negativ, cu valoare imperativ\u0103, de \u201enu ne abandona la ispit\u0103\u201d). Luca folose\u0219te mai mult dec\u00e2t ceilal\u021bi evangheli\u0219ti termenul \u201eispit\u0103\u201d (4,13; 8,13; 11,4; 22,28.40.46) deoarece subliniaz\u0103, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus, escatologia realizat\u0103 prin moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus: cotitura istoriei m\u00e2ntuirii, \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu se profileaz\u0103 deja \u00een istorie, viitorul este deja prezent, nu \u00een mod brusc, \u00een mod spectaculos \u0219i cu un succes r\u0103sun\u0103tor. Dinamica \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu aduse de Isus prevede ascunderea \u0219i e\u0219ecul crucii. \u00cen fa\u021ba acestei domnii divine nea\u0219teptate, aparent slab\u0103 pentru c\u0103 este animat\u0103 de iubire \u0219i, prin urmare, de respect pentru libertatea oamenilor, mul\u021bi r\u0103m\u00e2n scandaliza\u021bi (Lc 7,23) \u0219i intr\u0103 \u00een sfera \u201eispitei\u201d, spa\u021biul de influen\u021b\u0103 al Satanei. Ispita despre care vorbe\u0219te Isus \u00een Tat\u0103l nostru este marea \u201eispit\u0103\u201d care contrabalanseaz\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, adic\u0103 pierderea credin\u021bei \u00een Cristos. Ultima cerere este deci decisiv\u0103: cel care se roag\u0103 cere darul Duhului pentru a nu-\u0219i pierde credin\u021ba \u00eentr-o lume \u00een care r\u0103ul exist\u0103 \u0219i exist\u0103 pericolul descuraj\u0103rii. Isus pe Muntele M\u0103slinilor (22,40-46) le-a dat discipolilor antidotul pentru eliberarea de ispit\u0103; scena agonie este inclus\u0103 \u00een dubla recomandare adresat\u0103 discipolilor: \u201eruga\u021bi-v\u0103, ca s\u0103 nu intra\u021bi \u00een ispit\u0103\u201d (vv. 40.46). Rug\u0103ciunea, de fapt, \u00eei face pe credincio\u0219i con\u0219tien\u021bi de pericolul constant al pierderii credin\u021bei \u00een Dumnezeul lui Isus \u0219i \u00eei confirm\u0103 \u00een spa\u021biul de protec\u021bie al iubirii lui Dumnezeu, \u00een fa\u021ba c\u0103ruia orice \u00eencercare a diavolului este zadarnic\u0103.<\/p>\n

Darul rug\u0103ciunii.<\/strong> Dup\u0103 \u00eencheierea rug\u0103ciunii, Luca dezvolt\u0103 cateheza despre rug\u0103ciune, inser\u00e2nd o poveste exemplar\u0103 \u00een stil parabolic, care interpelleaz\u0103 imediat spectatorii: \u201ecine dintre voi…\u201d (v. 5). Mesajul este clar: rug\u0103ciunea cere constan\u021b\u0103 \u0219i insisten\u021b\u0103. \u00cen urma povestirii urmeaz\u0103 o tripl\u0103 \u00eendemnare: \u201ecere\u021bi \u0219i vi se va da, c\u0103uta\u021bi \u0219i ve\u021bi g\u0103si, bate\u021bi \u0219i vi se va deschide\u201d (v. 9). Acesta este traseul fiec\u0103rei vie\u021bi de credin\u021b\u0103: Dumnezeu va deschide u\u0219a milostivirii sale celor care \u201ecer… caut\u0103… bat\u201d (v. 10). Apoi, vorbitorul aduce un alt exemplu (vv. 11-13); cu un ra\u021bionament \u201ede la mai mic la mai mare\u201d, el compar\u0103 oamenii cu Dumnezeu: dac\u0103 oamenii, chiar dac\u0103 sunt r\u0103i, \u0219tiu s\u0103 dea hran\u0103 bun\u0103 copiilor lor, cu c\u00e2t mai mult Dumnezeu va face la fel pentru cei care \u00eei cer! Dar darul divin este Duhul Sf\u00e2nt. Trec\u00e2nd de la planul bunurilor materiale la cel al binelui prin excelen\u021b\u0103, Duhul Sf\u00e2nt, Luca \u00eencheie cateheza lui Isus c\u0103tre ucenici afirm\u00e2nd c\u0103 esen\u021ba rug\u0103ciunii este tocmai Duhul Sf\u00e2nt. Duhul Sf\u00e2nt pe care credinciosul l-a primit \u00een botez este darul care \u00eel face capabil s\u0103 se roage \u0219i este, \u00een acela\u0219i timp, obiectul cererii asidue a celui care se roag\u0103, deoarece el este cel care anim\u0103 via\u021ba \u0219i misiunea Bisericii.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566\/iunie-iulie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Tat\u0103l nostru<\/em><\/p>\n

Hits: 125<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XVII-A DE PESTE AN 27 IULIE 2025 CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU \u00ceN RUG\u0102CIUNE C\u0102TRE DUHUL SF\u00c2NT \u00cen comentariul la lecturile […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41754,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41753"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41753"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41757,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41753\/revisions\/41757"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41754"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}