{"id":41671,"date":"2025-07-19T23:07:30","date_gmt":"2025-07-19T20:07:30","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41671"},"modified":"2025-07-19T23:07:30","modified_gmt":"2025-07-19T20:07:30","slug":"cuvantul-lui-dumnezeu-si-ospitalitatea-omului-meditatie-pentru-duminica-a-xvi-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/07\/19\/cuvantul-lui-dumnezeu-si-ospitalitatea-omului-meditatie-pentru-duminica-a-xvi-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i ospitalitatea omului\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XVI-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XVI-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

20 IULIE 2025<\/strong><\/p>\n

CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU \u0218I OSPITALITATEA OMULUI<\/strong><\/p>\n

Ospitalitatea oferit\u0103 de Abraham celor trei b\u0103rba\u021bi misterio\u0219i, care \u00eel reprezint\u0103 pe Domnul, este redarea narativ\u0103 a necesit\u0103\u021bii ascult\u0103rii cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. Anun\u021bul divin al darului descenden\u021bei se \u00eempline\u0219te la timpul potrivit, dar necesit\u0103 disponibilitatea \u0219i primirea din partea patriarhului (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Isus anun\u021b\u0103 venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, dar aceasta necesit\u0103 colaborarea discipolilor. Marta \u00eel prime\u0219te pe Isus, dar Maria, sora ei, este cea care devine modelul celui care \u00eel urmeaz\u0103 pe Cristos: numai asimilarea existen\u021bial\u0103 a Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu poate p\u0103trunde fiecare activitate apostolic\u0103 (Evanghelie<\/em><\/strong>). Paul este con\u0219tient de acest lucru: cuv\u00e2ntul celui \u00cenviat a marcat via\u021ba Apostolului, care poate vesti c\u0103 m\u00e2ntuirea lui Dumnezeu \u00eei cuprinde pe to\u021bi, chiar \u0219i pe neamuri. Din cunoa\u0219terea lui Cristos, Paul poate predica c\u0103 vestea bun\u0103 a mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii sale este expresia iubirii lui Dumnezeu pentru creaturi (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

CU MARIA LA PICIOARELE LUI ISUS<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Sunt seri \u00een care avem nevoie de companie, dorim s\u0103 fim primi\u021bi, asculta\u021bi, consola\u021bi, \u00een\u021bele\u0219i. Ne bucur\u0103m de o invita\u021bie la cin\u0103, ne a\u0219ez\u0103m la mas\u0103, dorim s\u0103 fim \u00eempreun\u0103, s\u0103 savur\u0103m prietenia. Nu m\u00e2ncarea conteaz\u0103, ci cuvintele pe care le putem schimba, \u0219i chiar \u0219i t\u0103cerile, confortul unei persoane care te ascult\u0103 cu inima, care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te ceea ce \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n

Cred c\u0103 \u00een acea sear\u0103 Isus avea nevoie \u2013 a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i nou\u0103 \u2013 tocmai de asta. Nu trebuie s\u0103 dispre\u021buim, a\u0219adar, munca femeilor din cas\u0103, efortul lor, ospitalitatea lor generoas\u0103. Marta nu este mustrat\u0103 cu bl\u00e2nde\u021be pentru c\u0103 se ocup\u0103 de treburile casnice, ci pentru c\u0103 \u201eagita\u021bia\u201d \u0219i \u201enelini\u0219tea\u201d ei sunt deplasate. Iar Maria este l\u0103udat\u0103 pentru c\u0103 a intuit ceea ce trece prin inima \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului \u0219i pentru c\u0103 a l\u0103sat totul, doar pentru a fi l\u00e2ng\u0103 El. Da, este un Isus extraordinar de uman, cel din aceast\u0103 duminic\u0103. Un Isus care apreciaz\u0103 darul unei prezen\u021be prietenoase, darul unei primiri afectuoase \u0219i \u00een\u021belepte, care \u0219tie s\u0103 surprind\u0103 esen\u021bialul. Episodul este o ocazie pentru a revizui modul \u00een care \u00eei primim pe cei pe care \u00eei invit\u0103m \u00een casa noastr\u0103 \u0219i chiar \u0219i pe cei care vin f\u0103r\u0103 s\u0103 fie invita\u021bi. Suntem astfel \u00eendruma\u021bi s\u0103 descifr\u0103m multe \u00eengrijor\u0103ri inutile, mult\u0103 energie irosit\u0103 \u00een zadar pentru lucruri m\u0103runte. Nu pentru a fugi spre spiritualism: avem o nevoie natural\u0103 de a m\u00e2nca \u0219i de a bea. Ci pentru a reg\u0103si un echilibru \u0219i o \u00een\u021belepciune pierdute.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Prima lectur\u0103: Str\u0103inul este un memorial viu. Str\u0103inul este Cel\u0103lalt care ne trimite la Dumnezeu. Dumnezeul credin\u021bei este \u201estr\u0103inul\u201d, este \u201ecel absolut Altul\u201d \u0219i totu\u0219i este aproape, viziteaz\u0103 omul \u0219i \u00eei tulbur\u0103 via\u021ba.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul ne invit\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare lucrurile necesare pentru a locui \u00een cortul Domnului \u0219i a locui pe muntele Lui cel sf\u00e2nt.<\/p>\n

A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Apostolul Paul este chemat s\u0103 duc\u0103 la \u00eendeplinire cuv\u00e2ntul \u0219i este, de asemenea, destinat s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 \u00een sine patima \u0219i persecu\u021bia pe care Cristos a trebuit s\u0103 le \u00eendure.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Isus cere aten\u021bie la esen\u021bialul mesajului s\u0103u \u0219i al persoanei sale. A-l primi pe Cristos ca oaspete \u00eenseamn\u0103 mai ales a-l asculta, a se pune \u00eentr-o atitudine de receptivitate, de primire mai mult dec\u00e2t de d\u0103ruire. Cine se preocup\u0103 mai mult de lucrurile pe care le d\u0103 dec\u00e2t de persoana cu care comunic\u0103, r\u0103m\u00e2ne str\u0103in.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen capitolul 18 din Genez\u0103 continu\u0103 nara\u021biunea ciclului lui Abraham, beneficiar al promisiunii divine (12,1-3), al unui prim leg\u0103m\u00e2nt de tip sacrificial (capitolul 15) \u0219i al unui al doilea leg\u0103m\u00e2nt consacrat prin semnul circumciziei (capitolul 17). \u00cen ciuda reiter\u0103rii, promisiunea unei descenden\u021be numeroase r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 aleatorie: Abraham \u0219i Sara continu\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 descenden\u021ba anun\u021bat\u0103 de Dumnezeu. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een capitolul 18, Domnul irumpe \u00een mod surprinz\u0103tor \u00een via\u021ba patriarhului. El ia ini\u021biativa la Stejarii din Mamre \u0219i i se arat\u0103 lui Abram, pentru ca Cuv\u00e2ntul s\u0103u s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\uf0fe Semnul lui Dumnezeu. <\/strong>Patriarhul st\u0103tea \u201ela intrarea cortului\u201d, locuin\u021ba tipic\u0103 a nomazilor; este pozi\u021bia a\u0219tept\u0103rii, a celui care se uit\u0103 afar\u0103 pentru a cunoa\u0219te lumea \u0219i, \u00eentre timp, este gata s\u0103 primeasc\u0103 \u00een sfera sa intim\u0103. Vizita divin\u0103 a avut loc \u201e\u00een cea mai fierbinte or\u0103 a zilei\u201d (v. 1). Dup\u0103 aceste indica\u021bii spa\u021bio-temporale introductive, \u00een v. 2 se contureaz\u0103 scena apari\u021biei. Dumnezeu ac\u021bioneaz\u0103 \u00een istorie prin \u201esemne\u201d pe care omul trebuie s\u0103 \u0219tie s\u0103 le interpreteze. La Stejarul din Mamre, semnul este reprezentat de \u00abcei trei b\u0103rba\u021bi\u00bb pe care Abraham \u00abi-a v\u0103zut\u00bb st\u00e2nd \u00een picioare \u00een fa\u021ba lui, brusc; patriarhul s-a \u00eendreptat spre ei \u0219i \u00abs-a plecat p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt\u00bb pentru a-i saluta. Naratorul se opre\u0219te pentru a descrie toate ini\u021biativele pe care Abraham le-a luat pentru a-i primi pe str\u0103ini; ospitalitatea era sacr\u0103 \u00een Orient \u0219i era important s\u0103 se ofere hran\u0103 \u0219i ajutor c\u0103l\u0103torilor, mai ales \u00een mediile de cultur\u0103 nomad\u0103. Acurate\u021bea descrierii dedicate primirii grijulii din partea lui Abraham \u00een versetele 4-8 (ap\u0103, odihn\u0103, hran\u0103) are scopul de a eviden\u021bia importan\u021ba celor trei oaspe\u021bi misterio\u0219i. Caracterul excep\u021bional al celor trei personaje este redat \u0219i prin alternan\u021ba \u00eentre singular \u0219i plural: \u00een versetul 3, Abraham se adreseaz\u0103 lor la singular (\u201eDomnul meu, dac\u0103 am g\u0103sit har \u00een ochii t\u0103i, nu trece mai departe f\u0103r\u0103 s\u0103 te opre\u0219ti la robul t\u0103u\u201d); \u00een versetele 4-5 se adreseaz\u0103 lor la plural, iar ace\u0219tia r\u0103spund \u00een cor \u201eF\u0103 cum ai spus\u201d (versetul 5). \u00cen fine, \u00een v. 10a, cele trei personaje vorbesc folosind persoana \u00eent\u00e2i singular. Alternan\u021ba \u00eentre singular \u0219i plural se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een continuarea povestirii, pe tot parcursul capitolului, c\u00e2nd dialogul dintre Dumnezeu \u0219i Abraham se refer\u0103 la distrugerea Sodomei \u0219i Abraham mijloce\u0219te pentru ora\u0219.<\/p>\n

\u00a0\uf0fe Ospitalitatea lui Abraham. <\/strong>Dup\u0103 masa copioas\u0103 (p\u00e2ine, carne de vi\u021bel, sm\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u0219i lapte) oferit\u0103 de patriarh, \u00een v. 9, cei trei personaje \u00eentreab\u0103 de Sara. Abraham r\u0103spunde c\u0103 ea \u201eeste acolo, \u00een cort\u201d. De fapt, conform obiceiului, femeile trebuiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ascunse \u00een interiorul locuin\u021bei, departe de privirile oaspe\u021bilor. Cei trei oaspe\u021bi \u0219tiu c\u0103 patriarhul are o so\u021bie pe nume Sara, dar Abraham nu pare surprins de cuno\u0219tin\u021ba lor; acest lucru indic\u0103 con\u0219tiin\u021ba patriarhului c\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unei prezen\u021be extraordinare. Nu este vorba, a\u0219adar, de un adev\u0103rat fragment de recunoa\u0219tere, adic\u0103 de recunoa\u0219terea brusc\u0103 a unui personaj datorit\u0103 unui gest sau unui semn vocal precis; prezen\u021ba divin\u0103 r\u0103m\u00e2ne voalat\u0103 de semnul celor trei oaspe\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, stereotipul vizitei divine \u0219i \u00eentrebarea \u201eUnde este Sara, so\u021bia ta?\u201d, ecou\u0103 vizita domnului la Cain: \u201eUnde este Abel, fratele t\u0103u?\u201d (Gen 4,9). R\u0103spunsul lui Abraham este opus celui al lui Cain (\u00abNu \u0219tiu. Oare eu sunt paznicul fratelui meu?\u00bb), care \u00eel ucisese deja pe Abel \u0219i care, \u00een r\u0103spunsul s\u0103u, denot\u0103 dezinteresul fa\u021b\u0103 de el. Dimpotriv\u0103, Abraham \u0219tie unde se afl\u0103 Sara, de care are grij\u0103. \u0218i Sara devine centrul discursului. \u00cen versetul 10, cei trei b\u0103rba\u021bi vorbesc despre ea la persoana \u00eent\u00e2i singular: \u201eM\u0103 voi \u00eentoarce la tine peste un an, la aceast\u0103 dat\u0103, \u0219i atunci Sara, so\u021bia ta, va avea un fiu\u201d. Expresia este solemn\u0103; \u00een timp ce promisiunile anterioare privind un fiu erau generice (15,4: \u201eun fiu care-\u021bi va na\u0219te va fi mo\u0219tenitorul t\u0103u\u201d; 17,16: \u201eVoi binecuv\u00e2nta pe Sara \u0219i \u00ee\u021bi voi da un fiu din ea\u201d), \u00een aceast\u0103 ocazie promisiunea este circumscris\u0103 \u00een timp \u0219i spa\u021biu. Astfel se concretizeaz\u0103 na\u0219terea fiului promis, Isaac. Cu Isaac \u00eencepe realizarea istoriei m\u00e2ntuitoare care are culmea sa \u00een Cristos, adev\u0103ratul \u201eFiu\u201d, v\u00e2rful \u201edescenden\u021bei\u201d lui Abraham (Mt 1,1-17; Gal 3,6.19), \u00een care to\u021bi cei care cred \u00een El devin \u201efii ai promisiunii, dup\u0103 modelul lui Isaac\u201d (Gal 4,28). Ospitalitatea lui Abraham devine paradigmatic\u0103 pentru primirea Celuilalt: comunicarea divin\u0103 se \u00een\u021belege prin credin\u021b\u0103 \u0219i, prin urmare, necesit\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u0219i capacitatea hermeneutic\u0103 de a percepe o prezen\u021b\u0103 care dep\u0103\u0219e\u0219te a\u0219tept\u0103rile noastre. A-l primi pe Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd a-i primi Cuv\u00e2ntul.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Textul din Col 1,24-28 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te premisele \u00een versetul precedent (1,23), unde Paul \u00eei invit\u0103 pe credincio\u0219i, m\u00e2ntui\u021bi de Cristos, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00abteme\u021bi \u0219i neclinti\u021bi \u00een credin\u021b\u0103, neclinti\u021bi \u00een speran\u021ba Evangheliei\u00bb, proclamat\u0103 \u00een \u00eentreaga lume, a c\u0103rei \u00abslujitor\u00bb (di\u00e1konos<\/em>) a devenit Paul, adic\u0103 slujitor \u00een vestirea ei.<\/p>\n

\u00a0\uf0fe O misiune pascal\u0103.<\/strong> Aceast\u0103 condi\u021bie existen\u021bial\u0103 \u00eei procur\u0103 bucurie Apostolului: \u201eacum m\u0103 bucur \u00een suferin\u021bele pe care le \u00eendur pentru voi\u201d (v. 24a). Dinamica suferin\u021b\u0103-bucurie pe care o tr\u0103ie\u0219te este aceea\u0219i cu moartea \u0219i \u00eenvierea lui Cristos. Paul interpreteaz\u0103 astfel misiunea sa ca participare la dinamica m\u00e2ntuitoare inaugurat\u0103 de Isus. De aceea afirm\u0103: \u00ab\u0219i \u00eemplinesc \u00een trupul meu ceea ce lipse\u0219te suferin\u021belor lui Cristos, pentru trupul s\u0103u, care este Biserica\u00bb (v. 24b). Activitatea sa diaconal\u0103 este continuarea evenimentului pascal \u00een istorie. Prin urmare, dificult\u0103\u021bile \u0219i necazurile de tot felul care marcheaz\u0103 existen\u021ba lui Paul sunt cauzate de comuniunea sa cu Cristos r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat; \u00een aceast\u0103 asimilare cu Cristos, suferin\u021bele \u00ee\u0219i g\u0103sesc un sens: ele sunt \u00een beneficiul Bisericii, trup al lui Cristos. Aici nu este vorba de o singur\u0103 comunitate cre\u0219tin\u0103, ci de Biserica \u00een totalitatea sa, ca entitate universal\u0103 \u0219i cosmic\u0103. \u00cen v. 25, Paul reafirm\u0103 identitatea sa diaconal\u0103 (cf. 1,23) \u0219i \u00eei ratific\u0103 originea divin\u0103: \u201econform misiunii (literalmente: economia<\/em>) \u00eencredin\u021bate-mi de Dumnezeu fa\u021b\u0103 de voi, de a duce la \u00eendeplinire cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201d. Serviciul s\u0103u de evanghelizare face parte din planul inefabil (oikonom\u00eda) al lui Dumnezeu, care l-a chemat s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia m\u00e2ntuirii tuturor popoarelor (1Cor 15,3-11; Gal 1,11-17; 1Tim 1,12-17).<\/p>\n

\u00a0\uf0fe Cristos, inima misiunii. <\/strong>\u00cen versetul 26, Apostolul se opre\u0219te asupra obiectului predic\u0103rii sale: cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu pe care el l-a proclamat \u00een toate ora\u0219ele; aceast\u0103 vestire const\u0103 \u00een \u201etaina ascuns\u0103 de veacuri \u0219i de genera\u021bii\u201d. Pentru minunatul plan m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu, aceast\u0103 realitate, numit\u0103 \u201etain\u0103\u201d, nu a fost accesibil\u0103 genera\u021biilor anterioare de oameni care s-au succedat de-a lungul istoriei. \u00cen schimb, acum \u201emisterul\u201d a fost \u201edescoperit\u201d, adic\u0103 a fost f\u0103cut cunoscut \u00eentr-un eveniment istoric precis, moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus, \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie transmis \u201esfin\u021bilor\u201d, adic\u0103 credincio\u0219ilor, prin ministerul predic\u0103rii (cf. Col 4,3-4). \u00cen versetul 27, Paul specific\u0103 c\u0103 \u201emisterul\u201d este \u201eCristos\u201d \u00eensu\u0219i. Ca \u00cenviat, Cristos este \u201esperan\u021ba slavei\u201d lui Dumnezeu, manifestarea Atotputernicului. Planul de iubire al lui Dumnezeu, \u00een Cristos, are o valoare m\u00e2ntuitoare universal\u0103 \u0219i, din acest motiv, a fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie predicat \u201e\u00een mijlocul neamurilor\u201d (cf. Rom 9,22-24). Iat\u0103 motivul \u0219i scopul slujirii apostolice a lui Paul: \u201eca apostol al neamurilor, \u00eemi fac cinste slujba (diakon\u00eda<\/em>)\u201d (Rom 11,13). \u00cen versetul 28, Apostolul precizeaz\u0103 c\u0103 numai Cristos este obiectul predic\u0103rii sale: \u00abPe El \u00eel vestim, avertiz\u00e2nd pe fiecare om \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd pe fiecare cu toat\u0103 \u00een\u021belepciunea, pentru a face pe fiecare om des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een Cristos\u00bb. \u00abVestea\u00bb despre Cristos este centrul activit\u0103\u021bii misionare a lui Paul, iar modalit\u0103\u021bile sale kerigmatice sunt multiple; verbul katall\u00e1ssein<\/em> (\u00aba vesti\u00bb) este \u00eenso\u021bit de dou\u0103 participii: \u00abmustr\u00e2nd\u00bb \u0219i \u00ab\u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd\u00bb. Vestirea cre\u0219tin\u0103 necesit\u0103 \u00eendemnul \u0219i corectarea, precum \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea a ceea ce a spus \u0219i a f\u0103cut Isus; totul, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 fie realizat \u00abcu toat\u0103 \u00een\u021belepciunea\u00bb, adic\u0103 cu r\u0103bdare, pruden\u021b\u0103 \u0219i discern\u0103m\u00e2nt. Extinderea universal\u0103 a mesajului m\u00e2ntuirii este dat\u0103 de tripla repetare a \u00abfiecare om\/fiecare\u00bb. Scopul predic\u0103rii este de a ajuta fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 s\u0103 devin\u0103 \u00abdes\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een Cristos\u00bb. Nu este vorba de perfec\u021biunea moral\u0103 care deriv\u0103 din practicarea virtu\u021bilor, ci de calea primirii Duhului Sf\u00e2nt care face oamenii noi, conformi cu Cristos.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei spre Ierusalim, Isus intr\u0103 \u00eentr-un sat al c\u0103rui nume nu este men\u021bionat de Luca. Ceea ce conteaz\u0103 este contextul deplas\u0103rii spre locul Patimilor, mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii, culmea revela\u021biei iubirii lui Dumnezeu pentru noi. Isus este \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul care conduce grupul de ucenici, b\u0103rba\u021bi \u0219i femei (Lc 8,1-3), \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie metaforic\u0103 preg\u0103titoare pentru urmarea post-pascal\u0103. \u00cen redactarea acestei pericope, Luca este interesat de mesajul eclezial: ilustrarea identit\u0103\u021bii autenticului urma\u0219 al lui Cristos.<\/p>\n

\u00a0\uf0fe Ospitalitatea \u00een opera lui Luca. <\/strong>\u00cen text, discipolii r\u0103m\u00e2n \u00een fundal (v. 38: \u201e\u00een timp ce mergeau\u201d) pentru a-i scoate \u00een prim-plan pe cei trei protagoni\u0219ti: Isus, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul; Marta, aspiranta la ucenicie; \u0219i sora ei, Maria, prototipul discipolului. Marta este prezentat\u0103 prima pentru c\u0103, probabil \u00een calitate de proprietar\u0103 a casei, \u201el-a g\u0103zduit\u201d pe Isus. Verbul hypod\u00e9chesthai<\/em>, cu sensul de \u201ea g\u0103zdui \u00een cas\u0103\u201d, apare numai aici \u0219i \u00een alte dou\u0103 episoade de primire: cea exercitat\u0103 de Zaheu fa\u021b\u0103 de Isus (Lc 19,6) \u0219i cea realizat\u0103 de Iason fa\u021b\u0103 de Paul \u0219i Sila la Tesalonic (Fap 17,7). \u00cen plus, ospitalitatea Martei anticipeaz\u0103 cea oferit\u0103 de Lidia lui Paul \u00een Fap 16,15: casa face astfel aluzie la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o biseric\u0103 domestic\u0103. Scena lui Isus \u00een casa Mariei \u0219i a Martei se prezint\u0103 ca un exemplu paradigmatic al activit\u0103\u021bii misionare a Fiului lui Dumnezeu \u0219i urmeaz\u0103 parametrii indica\u021bi de \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul discipolilor \u00een cursul discursului misionar anterior (Lc 10,1-12). De asemenea, scena se \u00eenscrie \u00een seria de tablouri narative despre ospitalitate r\u0103sp\u00e2ndite de-a lungul celui de-al treilea Evanghelie (Lc 5,27-29; 7,36-50; 11,37-54; 14,1-24; 19,1-10). C\u00e2nd Isus intr\u0103 \u00eentr-o cas\u0103 \u0219i este invitat s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, are \u00eentotdeauna un scop misionar: s\u0103 vesteasc\u0103 venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu prin Cuv\u00e2ntul s\u0103u \u0219i prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea mesei. Rela\u021bia dintre ospitalitate \u0219i vestirea misionar\u0103 este confirmat\u0103 \u0219i de numeroasele pasaje narative din Faptele Apostolilor (9,43-10,23; 10,24-48; 16,11-40 etc.).<\/p>\n

\uf0fe Ascultarea cuv\u00e2ntului sau anxietatea slujirii? <\/strong>\u00cen versetele 39-40a, Luca pune \u00een contrast comportamentul celor dou\u0103 surori: Maria \u00abst\u0103tea la picioarele Domnului \u0219i asculta cuv\u00e2ntul Lui\u00bb. Isus este prezentat \u00een func\u021bia sa de \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor care, a\u0219ezat, pred\u0103; Maria are postura discipolului a\u0219ezat la picioarele \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului \u0219i, la un nivel inferior, ascult\u0103 cu reveren\u021b\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Lui. A\u0219ezarea la picioarele lui Isus \u00een al treilea evanghelie este tipic\u0103 pentru cei care recunosc autoritatea \u201eDomnului\u201d, precum fostul posedat din Gerasa (Lc 8,35), Iair (8,41) \u0219i fostul lepros samaritean (17,16). Ascultarea cuv\u00e2ntului lui Isus echivaleaz\u0103 cu ascultarea \u201ecuv\u00e2ntului lui Dumnezeu\u201d (5,2). Ascultarea cuv\u00e2ntului este necesar\u0103 pentru asimilarea existen\u021bial\u0103 a mesajului \u0219i provoac\u0103 apartenen\u021ba la noua familie a lui Isus (8,21). Condi\u021bia celui care ascult\u0103 cuv\u00e2ntul lui Isus este redat\u0103 metaforic prin imaginile celui care \u00ee\u0219i construie\u0219te casa pe st\u00e2nc\u0103 (6,46-48) \u0219i ale p\u0103m\u00e2ntului bun care produce road\u0103 (8,15). Marta, dimpotriv\u0103, ca orice bun\u0103 gazd\u0103, este ocupat\u0103 s\u0103-l primeasc\u0103 cum se cuvine pe oaspetele de seam\u0103. Ea era \u201edistras\u0103\u201d de la ascultare din cauza \u201emultor treburi\u201d. Verbul perisp\u00e2n <\/em>\u00eenseamn\u0103 \u201ea fi smuls\u201d, \u201ea se \u00eendep\u0103rta\u201d, \u201ea fi distras\u201d. Imperfectul red\u0103 ideea c\u0103 femeia se afla \u00een aceast\u0103 stare de anxietate legat\u0103 de munc\u0103 de mult timp. Marta se str\u0103duia s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o diaconie indispensabil\u0103 pentru o primire onorabil\u0103. Alte femei fuseser\u0103 deja protagoniste ale \u201eserviciului\u201d \u00een povestirea evanghelic\u0103, soacra lui Petru (Lc 4,39) \u0219i grupul de ucenice (8,2-3); \u00eens\u0103 \u201emultele\u201d servicii ale Martei fac s\u0103 se \u00eencline balan\u021ba spre un exces de zel, de preocupare care prejudiciaz\u0103 calitatea serviciului \u00een sine, deoarece este \u00een detrimentul ascult\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus.<\/p>\n

\uf0fe Sensul slujirii.<\/strong> Marta \u201es-a apropiat\u201d \u0219i s-a adresat nu surorii sale, ci direct lui Isus, pentru a primi de la \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul aprobare pentru comportamentul s\u0103u servil: \u201eDoamne, nu-\u021bi pas\u0103 c\u0103 m-a l\u0103sat sora mea s\u0103 slujesc singur\u0103?\u201d. Nu este doar o mustrare adresat\u0103 lui Isus pentru indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de singur\u0103tatea ei, ci chiar ucenica se pune \u00een locul \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului \u0219i \u00eei porunce\u0219te lui Isus ce trebuie s\u0103 fac\u0103: \u201eSpune-i s\u0103 m\u0103 ajute\u201d (v. 40b). Marta crede c\u0103 slujba ei este esen\u021bial\u0103 pentru a-i oferi o bun\u0103 ospitalitate lui Isus \u0219i dore\u0219te ca \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul s\u0103 o confirme. Pentru Luca, aici este \u00een joc sensul \u201eslujirii ecleziale\u201d: adev\u0103ratul slujitor este Isus (cf.\u00a0 Lc 12,35-37; 17,7-10; 22,24-27), care, ca un bun \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor, o invit\u0103 cu bl\u00e2nde\u021be \u0219i ironie pe Marta s\u0103 nu inverseze rolurile. \u00cen v. 41, de fapt, Isus \u00eei r\u0103spunde femeii numind-o de dou\u0103 ori pe nume: \u201eMarta, Marta\u201d. Aceasta este o formul\u0103 vetero testamentar\u0103 specific\u0103 povestirilor despre chemare (cf. Gn 22,1; 46,2; Ex 3,4 etc.); Luca folose\u0219te din nou dublul vocativ pentru a-i indica lui Simon\/Petru renegarea sa \u0219i pentru a-i conferi misiunea ulterioar\u0103 (Lc 22,31) \u0219i \u00eel folose\u0219te \u0219i \u00een cele trei povestiri despre chemarea \u0219i misiunea lui Saul\/Paul (Fap 9,4; 22,7; 26,14). De asemenea, \u00een Lc 10,38-42, repetarea numelui de c\u0103tre Isus serve\u0219te la interpelarea interlocutoarei pentru a o invita la poc\u0103in\u021b\u0103, pentru a o determina s\u0103-\u0219i schimbe punctul de vedere \u0219i s\u0103-l conformeze celui al adev\u0103ratului \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor.<\/p>\n

\uf0fe Chemarea la adev\u0103rata ucenicie. <\/strong>De fapt, expresia lui Isus este o chemare la convertire: \u201ete agi\u021bi \u0219i te agi\u021bi pentru multe lucruri\u201d. \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 expresie, Isus o \u00eendeamn\u0103 pe Marta s\u0103 reflecteze asupra condi\u021biei sale actuale. Serviciul pe care \u00eel \u00eendepline\u0219te femeia are cu siguran\u021b\u0103 utilitatea sa, dar modul \u00een care \u00eel \u00eendepline\u0219te nu este \u00een concordan\u021b\u0103 cu noutatea cerut\u0103 de venirea domniei lui Dumnezeu; verbul merimn\u00e2n, de fapt, conoteaz\u0103 o stare de anxietate \u0219i nelini\u0219te interioar\u0103, simptom al lipsei de credin\u021b\u0103 \u00een bun\u0103tatea Tat\u0103lui care \u00eei ajut\u0103 pe copiii s\u0103i \u00een toate nevoile lor; \u00een Lc 12,22-34, tripla utilizare a verbului (vv. 22.25.26) descrie situa\u021bia negativ\u0103 a celui care se preocup\u0103 excesiv de problemele vie\u021bii obi\u0219nuite \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 aceste \u00eendatoriri, de\u0219i necesare, uit\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00eencrederea \u00een interven\u021bia divin\u0103. Dac\u0103 prevaleaz\u0103 aceast\u0103 \u201epreocupare\u201d, discipolul se las\u0103 distras de la esen\u021bial, ca s\u0103m\u00e2n\u021ba din pilda care a c\u0103zut \u00eentre spini \u0219i nu ajunge la maturitate (Lc 8,14); esen\u021bialul este \u00eens\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu: \u201ec\u0103uta\u021bi mai degrab\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u0219i aceste lucruri vi se vor da pe deasupra\u201d (12,31). Verbul thoryb\u00e1zei<\/em>n coroboreaz\u0103 precedentul, deoarece \u00eenseamn\u0103 \u201ea se agita\u201d \u0219i transmite ideea unei mi\u0219c\u0103ri dezordonate, confuze. Mesajul de mustrare sobr\u0103 adresat Martei este o adev\u0103rat\u0103 \u00eendemnare la reflec\u021bie. Isus completeaz\u0103 \u00eens\u0103 avertismentul s\u0103u cu o a doua fraz\u0103, de natur\u0103 propozitiv\u0103, care \u00eencheie scena: \u00abDar un singur lucru este necesar. Maria a ales partea cea mai bun\u0103 (literalmente \u00abcea bun\u0103\u00bb), care nu-i va fi luat\u0103\u00bb (v. 42). Toate treburile vie\u021bii trebuie \u00eendeplinite, dar un singur lucru este cu adev\u0103rat necesar: ascultarea cuv\u00e2ntului lui Isus. Aceasta este, de fapt, activitatea care d\u0103 sens tuturor celorlalte ocupa\u021bii \u0219i sarcini zilnice. Maria a f\u0103cut alegerea corect\u0103, a ales activitatea prioritar\u0103, \u201epartea\u201d semnificativ\u0103. Termenul folosit, mer\u00eds<\/em>, are un context anticontestamentar relevant; era \u201emo\u0219tenirea\u201d, p\u0103m\u00e2ntul pe care Dumnezeu \u00eel promisese patriarhilor, p\u0103m\u00e2ntul lui Israel care, spiritualizat de profetismul biblic \u0219i mai mult de iudaism, \u00een Noul Testament devine via\u021ba ve\u0219nic\u0103, intrarea \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu realizat\u0103 de Isus Cristos. Aceasta este mo\u0219tenirea escatologic\u0103 care nu \u00eei va fi luat\u0103 Mariei. Astfel, mustrarea adresat\u0103 Martei se transform\u0103 \u00een voca\u021bie: Isus s-a ocupat \u00eentotdeauna de ea, dar a a\u0219teptat ca Marta s\u0103 se afle \u00een criz\u0103 pentru a o chema la ucenicia autentic\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Primatul Cuv\u00e2ntului pentru slujire.<\/strong> Textul nu face nici o distinc\u021bie alegoric\u0103 \u00eentre via\u021ba activ\u0103 (Marta) \u0219i via\u021ba contemplativ\u0103 (Maria), interpretare r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de patristic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Luca nu propune dou\u0103 condi\u021bii opuse, dintre care una este mai bun\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103. Alegerea pe care trebuie s\u0103 o facem pentru a deveni ucenici autentici ai lui Isus este unic\u0103: ascultarea \u0219i aderarea la cuv\u00e2ntul lui Isus. Aceasta este prioritatea absolut\u0103. Cele dou\u0103 surori din poveste ar fi trebuit mai \u00eent\u00e2i s\u0103 asculte \u00eempreun\u0103 cuv\u00e2ntul lui Isus \u0219i apoi s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 pentru a oferi ospitalitatea necesar\u0103. Prin interiorizarea cuv\u00e2ntului lui Isus, toate celelalte activit\u0103\u021bi vor fi p\u0103trunse de spiritul evanghelic \u0219i vor fi o punere \u00een practic\u0103 a acestuia. \u00cen concluzie, forma ospitalit\u0103\u021bii Martei este paradigma unui activism care nu \u021bine cont de calitatea rela\u021biei cu Cel\u0103lalt, iar personajul Mariei este prototipul credinciosului care ascult\u0103 \u0219i asimileaz\u0103 cuv\u00e2ntul lui Isus Cristos.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566\/iunie-iulie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Abbaye-aux-Dames, Caen – Marta \u0219i Maria<\/em> de Rethou<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 118<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XVI-A DE PESTE AN 20 IULIE 2025 CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU \u0218I OSPITALITATEA OMULUI Ospitalitatea oferit\u0103 de Abraham celor trei […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41675,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41671"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41671"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41676,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41671\/revisions\/41676"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41675"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}