{"id":41630,"date":"2025-07-13T07:51:10","date_gmt":"2025-07-13T04:51:10","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41630"},"modified":"2025-07-13T07:51:10","modified_gmt":"2025-07-13T04:51:10","slug":"iubirea-de-aproapele-este-iubirea-fata-de-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-xv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/07\/13\/iubirea-de-aproapele-este-iubirea-fata-de-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-xv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"Iubirea de aproapele este iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu – Medita\u021bie pentru Duminica a XV-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XV-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

13 IULIE 2025<\/strong><\/p>\n

IUBIREA FA\u021a\u0102 DE APROAPELE ESTE IUBIREA FA\u021a\u0102 DE DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

Domnul permite omului s\u0103 intre \u00een comuniune profund\u0103 cu El prin iubire; dar iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu trece prin iubirea fa\u021b\u0103 de aproapele t\u0103u: aceast\u0103 dubl\u0103 porunc\u0103 sintetizeaz\u0103 Legea \u0219i este cuv\u00e2ntul care promoveaz\u0103 via\u021ba \u0219i fericirea (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Prin parabola bunului samaritean, Isus reorienteaz\u0103 interlocutorul s\u0103u, un \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor al Legii, r\u0103sturn\u00e2nd punctul de vedere asupra identit\u0103\u021bii \u201eaproapelui\u201d: iubirea fa\u021b\u0103 de aproapele este o reflectare a iubirii care vine de la Dumnezeu. Isus \u00eendeamn\u0103, de fapt, s\u0103 devenim aproapele altora, la fel ca samariteanul. Isus \u00eensu\u0219i s-a f\u0103cut aproapele legistului \u0219i devine modelul eticii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu (Evanghelie<\/em><\/strong>). El, icoana autentic\u0103 a Tat\u0103lui, mijlocitor al crea\u021biei \u0219i cap al trupului eclezial, este singurul interpret \u0219i realizator al Sfintei Scripturi, deoarece prin r\u0103stignirea \u0219i \u00eenvierea din mor\u021bi a ar\u0103tat c\u0103 posed\u0103 plin\u0103tatea divinit\u0103\u021bii \u0219i ne-a revelat sensul \u00eentregii istorii umane (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

PUNE-TE \u00ceN LOCUL S\u0102RACULUI<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Iat\u0103 o parabol\u0103 care a fost prea des banalizat\u0103, \u00een predic\u0103 \u0219i \u00een catehez\u0103. Da, pentru c\u0103 \u00een aceast\u0103 poveste, at\u00e2t de \u0219ocant\u0103 \u00een vremea lui Isus, nimic nu este l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Dar concluzia nu este una generic\u0103: \u201etrebuie s\u0103-\u021bi iube\u0219ti aproapele\u201d. Dimpotriv\u0103! Povestea lui Isus vrea s\u0103 conduc\u0103 la o aprofundare mult mai consistent\u0103…<\/p>\n

Exist\u0103 un element care ne atrage aten\u021bia \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul dialogului dintre Isus \u0219i acest \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor al Legii: Isus nu d\u0103 r\u0103spunsuri, se limiteaz\u0103 la a pune \u00eentreb\u0103ri. Dar atunci la ce serve\u0219te parabola, din moment ce Isus nu d\u0103 niciun r\u0103spuns? Simplu: serve\u0219te la a trece de la o \u00eentrebare la alta, la a formula bine \u00eentrebarea.<\/p>\n

Cine este aproapele meu? C\u00e2nd ai burta plin\u0103, c\u00e2nd e\u0219ti s\u0103n\u0103tos, c\u00e2nd nu-\u021bi lipse\u0219te nimic, este u\u0219or s\u0103 faci distinc\u021bii \u0219i s\u0103 excluzi: familia mea da, str\u0103inii nu; cei simpatici da, cei antipatici nu; compatrio\u021bii da, str\u0103inii nu… Isus folose\u0219te o poveste improbabil\u0103 pentru a ne face s\u0103 ne schimb\u0103m pozi\u021bia. Da, acesta este scopul s\u0103u. Vrei s\u0103 dai r\u0103spunsul corect? Pune-te \u00een locul s\u0103racului: cine este aproapele s\u0103u?<\/p>\n

Orice persoan\u0103 care \u00eel ajut\u0103, chiar \u0219i un eretic, un str\u0103in ca samariteanul, poate deveni aproapele s\u0103u. Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd suferi at\u00e2t de mult, c\u00e2nd este \u00een joc via\u021ba… nu mai ai chef s\u0103 faci distinc\u021bii \u0219i discrimin\u0103ri.<\/p>\n

Primul care \u00ee\u021bi arunc\u0103 o m\u00e2n\u0103, primul care te observ\u0103 \u0219i \u00ee\u021bi vede suferin\u021ba, primul care \u00ee\u021bi d\u0103 o m\u00e2n\u0103 de ajutor concret\u0103 este aproapele t\u0103u. Ur\u00e2t sau frumos, prieten sau du\u0219man, de aceea\u0219i ras\u0103 sau de alt\u0103 ras\u0103.<\/p>\n

Pentru a transmite acest mesaj, Isus a recurs la arta sa de povestitor \u0219i l-a \u201e\u00eenscenat\u201d pe \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul Legii, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 dea el \u00eensu\u0219i r\u0103spunsul. Totul a fost posibil datorit\u0103 unui mic truc. Pentru doctorul Legii, \u201eaproapele\u201d este \u201ecel care poate\/trebuie s\u0103 fie ajutat\u201d. Dar \u00een \u00eentrebarea lui Isus, \u201eaproapele\u201d este \u201ecel care ajut\u0103\u201d. Datorit\u0103 acestei schimb\u0103ri, cel care a venit s\u0103 \u201e\u00eel pun\u0103 la \u00eencercare pe Isus\u201d este aproape obligat s\u0103 dea un r\u0103spuns nea\u0219teptat.<\/p>\n

\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> A cunoa\u0219te, a iubi \u0219i a \u00eentrupa \u00een propria via\u021b\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu nu este o \u00eentreprindere nebuneasc\u0103 sau prea grea pentru om. Este un mesaj scris pe tablele de carne ale inimii noastre. Acest cuv\u00e2nt interior, apropiat \u0219i uman, a\u0219teapt\u0103 doar s\u0103 se transforme \u00een fapt\u0103, \u00een alegere zilnic\u0103.<\/p>\n

Psalm responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul ne invit\u0103 s\u0103 tr\u0103im preceptele Domnului, care nu sunt grele. Poruncile Lui ne dau libertatea.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Paul deschide Scrisoarea c\u0103tre Coloseni cu un imn complex \u0219i original. Pasajul se mi\u0219c\u0103 pe dou\u0103 planuri: primul \u00eel celebreaz\u0103 pe Cristos \u00een rela\u021bie cu crea\u021bia, al doilea \u00eel pune \u00een rela\u021bie cu noua crea\u021bie m\u00e2ntuitoare \u0219i istoric\u0103 pe care El a realizat-o prin \u00eentrupare.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Isus ne invit\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im orice disput\u0103 teoretic\u0103 \u0219i evaziv\u0103 cu privire la con\u021binutul real al termenului \u201eaproape\u201d. El ne invit\u0103 s\u0103 devenim apropia\u021bi tuturor, f\u0103r\u0103 deosebire. S\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m cine este aproapele nostru, ci s\u0103 devenim apropia\u021bi tuturor, d\u0103r\u00e2m\u00e2nd orice barier\u0103 \u0219i orice discu\u021bie abstract\u0103 \u0219i evaziv\u0103.<\/p>\n

\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Moise a \u021binut un ultim discurs (Dt 28,69) \u00eenainte de moartea sa \u00een \u021bara Moabului (34,5) \u0219i \u00eenainte de intrarea poporului Israel \u00een \u021aara Promis\u0103. El reitereaz\u0103 poporului c\u0103 mila extraordinar\u0103 a Domnului va fi mereu al\u0103turi de Israel, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd poporul va fi necredincios leg\u0103m\u00e2ntului de la Sinai. Discursul pare, de fapt, compus pentru israeli\u021bii \u00eentor\u0219i din exilul babilonian (Dt 30,4: \u201eChiar dac\u0103 ai fi risipit p\u00e2n\u0103 la marginile cerului, de acolo Domnul, Dumnezeul t\u0103u, te va aduce \u00eenapoi \u00een \u021bara pe care au st\u0103p\u00e2nit-o p\u0103rin\u021bii t\u0103i \u0219i tu o vei st\u0103p\u00e2ni din nou\u201d). Scopul lui Dumnezeu este ca Israel \u00abs\u0103 iubeasc\u0103 pe Domnul […] cu toat\u0103 inima \u0219i cu toat\u0103 sufletul \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u00bb (30,6). \u00cen versetul 10, textul liturgiei de ast\u0103zi confirm\u0103 c\u0103 poporul Israel trebuie s\u0103 asculte toate poruncile \u0219i riturile prev\u0103zute \u00ab\u00een aceast\u0103 carte a Legii\u00bb. Textul Torei este, a\u0219adar, punctul de referin\u021b\u0103 normativ care con\u021bine voin\u021ba lui Dumnezeu; voin\u021ba divin\u0103 este, de fapt, o voin\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i de pace. Poporul ales trebuie, a\u0219adar, s\u0103 citeasc\u0103 continuu cartea \u0219i s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 poruncile ei. Aceasta implic\u0103 un proces ne\u00eentrerupt de \u201econvertire\u201d la Domnul cu toate facult\u0103\u021bile fiin\u021bei (\u201edin toat\u0103 inima \u0219i din toat\u0103 sufletul\u201d) \u00een mod indivizibil (cf. v. 2).<\/p>\n

\uf0fe Prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een prezentul nostru.<\/strong> \u00cen versetul 11, Domnul, prin gura lui Moise, este categoric: Israel este chemat s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 pentru totdeauna \u00abporunca pe care \u021bi-o dau ast\u0103zi\u00bb. Expresia pune \u00een eviden\u021b\u0103 adverbul temporal \u201eazi\u201d, deosebit de semnificativ \u00een \u00eentreaga carte a Deuteronomului \u0219i \u00een special \u00een capitolul 30, unde apare de \u0219ase ori (vv. 2.8.11.15.18.19). \u00cen acest context, adverbul dep\u0103\u0219e\u0219te sensul pur cronologic \u0219i cap\u0103t\u0103 o valoare teologic\u0103: \u201eazi\u201d denot\u0103 timpul lui Dumnezeu, al interven\u021biei sale m\u00e2ntuitoare \u00een istorie \u00een beneficiul lui Israel. \u00cen lunga enun\u021bare a lui Moise, cele dou\u0103 evenimente m\u00e2ntuitoare care trebuie \u201eamintite\u201d pentru totdeauna, deoarece sunt paradigmatice pentru timpul lui Dumnezeu, sunt ie\u0219irea din \u021bara Egiptului (Dt 16,3) \u0219i leg\u0103m\u00e2ntul sinaitic cu darul \u201ecelor zece cuvinte\u201d (Dt 4,13-15). \u201eAst\u0103zi\u201d indic\u0103, a\u0219adar, timpul incursiunii Domnului \u00een evenimentele umane, iar acest timp divin \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te locul \u00een liturghie, unde, \u00een evenimentele celebrate, se actualizeaz\u0103 prezen\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n

\uf0fe De la Cuv\u00e2nt la via\u021b\u0103.<\/strong> Prin cuvintele lui Moise \u00een stepele Moabului, Dumnezeu d\u0103ruie\u0219te \u201eporunca\u201d Sa, cuv\u00e2ntul S\u0103u de via\u021b\u0103. Israel este aici interpelat la persoana a doua singular, ca \u0219i cum poporul ar fi o singur\u0103 entitate colectiv\u0103. Porunca \u00abnu este prea \u00eenalt\u0103 pentru tine, nici prea departe de tine\u00bb; ea este accesibil\u0103 fiec\u0103ruia \u0219i tuturor (cf. Is 45,19). \u00cen versetele 12-13, Dumnezeu previne o posibil\u0103 obiec\u021bie din partea persoanelor refractare la indica\u021biile legislative sau care caut\u0103 justific\u0103ri false pentru propriile ne\u00eendepliniri: \u201eCine va urca pentru noi la cer […] cine va traversa pentru noi marea, pentru a-l lua \u0219i a ni-l face s\u0103-l auzim, ca s\u0103-l \u00eemplinim?\u201d. Acest precept ar fi de neatins, ar fi prea departe de posibilit\u0103\u021bile noastre; pe scurt, Dumnezeu ar cere prea mult! (cf. Rom 10,6-8). \u00cen versetul 14 se g\u0103se\u0219te r\u0103spunsul divin la aceste obiec\u021bii pretextuale: \u00abdimpotriv\u0103, cuv\u00e2ntul acesta este foarte aproape de tine, este \u00een gura ta \u0219i \u00een inima ta, pentru ca tu s\u0103-l pui \u00een practic\u0103\u00bb. Domnul afirm\u0103 c\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este \u00eenn\u0103scut \u00een om; fiin\u021ba uman\u0103, creat\u0103 dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea Creatorului (Gen 1,27), are capacitatea intrinsec\u0103 de a primi iubirea lui Dumnezeu. Omul este creat din Iubire, cu iubire \u0219i pentru a iubi. Cuv\u00e2ntul vie\u021bii, care este cuv\u00e2nt de iubire, \u00eei dezv\u0103luie omului adev\u0103rata sa identitate \u0219i \u00eel face fericit. Enun\u021bul men\u021bioneaz\u0103 dou\u0103 organe, \u201egura\u201d \u0219i \u201einima\u201d. Primul este organul comunic\u0103rii, iar omul este invitat s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cu cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu pentru a-l asimila, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103-i transforme interioritatea, comportamentul \u0219i s\u0103 poat\u0103 fi r\u0103sp\u00e2ndit (cf. Dt 8,1-3); al doilea este centrul de convergen\u021b\u0103 al diferitelor dimensiuni interioare, inteligen\u021ba, voin\u021ba, sentimentele; este cuf\u0103rul care trebuie s\u0103 p\u0103streze cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Apropierea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu de fiin\u021ba uman\u0103 are ca scop modelarea eticii \u0219i transformarea ei \u00een ac\u021biune istoric\u0103 (\u201e… ca s\u0103-l \u00eempline\u0219ti\u201d).<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Primatul lui Cristos.<\/strong> Textul este un imn de intens\u0103 profunzime cristologic\u0103. Premisa indispensabil\u0103 pentru a ajunge la \u00een\u021belegerea identit\u0103\u021bii lui Isus Cristos se g\u0103se\u0219te \u00een versetele care introduc imnul (Col 1,13-14). Dumnezeu a realizat m\u00e2ntuirea fiin\u021belor umane prin Isus Cristos, care este definit \u201eFiul iubirii sale (al Tat\u0103lui)\u201d (v. 13). Imediat dup\u0103 aceea, Paul descrie func\u021bia sa soteriologic\u0103: prin el \u201eavem r\u0103scump\u0103rarea, iertarea p\u0103catelor\u201d (v. 14). Aceasta este cheia de interpretare a imnului dezvoltat \u00een Col 1,15-20. \u00cen v. 15, Cristos este definit \u00een primul r\u00e2nd \u201echipul Dumnezeului nev\u0103zut\u201d. De fapt, Tat\u0103l, ve\u0219nic \u0219i invizibil, s-a manifestat \u00een timp, f\u0103c\u00e2ndu-se vizibil \u00een Fiul, \u201eicoana\u201d sa (2Cor 4,4), consubstan\u021bial \u0219i \u00eentrupat. El este coetern cu Tat\u0103l, \u201eprimul n\u0103scut al \u00eentregii crea\u021bii\u201d, adic\u0103 singurul mijlocitor al \u00eentregii crea\u021bii. Rolul s\u0103u operativ \u00een crea\u021bia \u201etuturor lucrurilor\u201d este specificat \u00een versetul 16. Expresia \u201e\u00een ceruri \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt, […] v\u0103zute \u0219i […] nev\u0103zute\u201d este un mod de a afirma c\u0103 Cristos are \u00eent\u00e2ietatea asupra fiec\u0103rei creaturi existente \u00een cosmos; lista numelor creaturilor angelice prezente \u00een univers, \u00abTronuri, Domnii, Principate \u0219i Puteri\u00bb (cf. 1Cor 15,24; Rom 8,38-39), indic\u0103 for\u021b\u0103 \u0219i putere; prin urmare, Cristos este pus deasupra tuturor, deoarece \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te puterea absolut\u0103 a Tat\u0103lui. Observ\u0103m c\u0103 \u00een versetul 16 se afirm\u0103 c\u0103 \u201e\u00een El\u201d, \u201eprin El\u201d \u0219i \u201e\u00een vederea lui\u201d au fost create toate lucrurile; aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Isus Cristos nu este numai creatorul, ci este inima care bate, factorul de coeziune \u0219i armonie a tot ceea ce exist\u0103; el este scopul, cel care d\u0103 sens vie\u021bii creaturilor. Versetul 17 reafirm\u0103 at\u00e2t anterioritatea lui Cristos fa\u021b\u0103 de crea\u021bie (\u201eEl este \u00eenaintea tuturor lucrurilor\u201d), c\u00e2t \u0219i empatia fundamental\u0103, participarea ontologic\u0103 la creaturi (\u201e\u0219i toate prin El exist\u0103\u201d).<\/p>\n

\uf0fe Cristos \u0219i umanitatea.<\/strong> Dup\u0103 ce a conturat identitatea lui Cristos \u00een raport cu universul, \u00een versetul 18, Paul \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 aten\u021bia asupra rela\u021biei cu oamenii; el este \u201ecapul trupului, al Bisericii\u201d. Imaginea trupului \u0219i a capului red\u0103 bine ideea de unitate \u0219i osmoz\u0103 \u00eentre Cristos \u0219i urma\u0219ii s\u0103i. Aceast\u0103 rela\u021bie indisolubil\u0103 \u00eentre cap \u0219i trup ilustreaz\u0103 faptul c\u0103 Cristos este seva vital\u0103 a structurii ecleziale. \u00cen rela\u021bia dintre Cristos \u0219i discipolii s\u0103i se \u00eenregistreaz\u0103 intensitatea maxim\u0103 a osmozei dintre Creator \u0219i creatur\u0103, deoarece Fiul permite umanit\u0103\u021bii s\u0103 participe la iubirea sa, a\u0219a cum proclam\u0103 Ef 4,15-16. Cristos deschide, de fapt, por\u021bile vie\u021bii ve\u0219nice prin \u00eenvierea sa: \u201eEl este \u00eenceputul, primul n\u0103scut din cei mor\u021bi\u201d (v. 18; cf. 1 Cor 15,20.45). \u00cenvierea Fiului este opera iubirii Tat\u0103lui; este punctul de cotitur\u0103 al istoriei umane, este evenimentul central al credin\u021bei cre\u0219tine. \u00cenvierea din mor\u021bi a lui Isus Cristos este rodul \u201ebunului plac\u201d (eudok\u00eda<\/em>) al Tat\u0103lui fa\u021b\u0103 de ascultarea total\u0103 a Fiului. \u00cen armonia lor de iubire, prin \u00eenviere, Tat\u0103l i-a d\u0103ruit Fiului \u201etoat\u0103 plin\u0103tatea\u201d. Cristos apar\u021bine acum sferei cere\u0219ti \u0219i posed\u0103 \u201eplin\u0103tatea\u201d divinit\u0103\u021bii (v. 19). Rezultatul acestui admirabil proiect de m\u00e2ntuire const\u0103 \u00een \u00abreconciliere\u00bb, transformarea cosmic\u0103, recapitularea \u0219i \u00eencorporarea fiec\u0103rei creaturi \u00een Creatorul s\u0103u. Aceast\u0103 oper\u0103 de \u00abpacificare\u00bb a tuturor lucrurilor este posibil\u0103 prin \u00abs\u00e2ngele Crucii sale (al lui Cristos)\u00bb (v. 20).<\/p>\n

Iubirea Tat\u0103lui, care se revars\u0103 \u00een \u00cenviere, este r\u0103spunsul la iubirea Fiului, care \u0219i-a dat via\u021ba pe cruce pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103. De la evenimentul pascal \u00eencoace, reconcilierea \u0219i pacea divin\u0103 sunt realit\u0103\u021bi deja active \u00een istorie, pentru ca Biserica \u0219i, prin ea, lumea s\u0103 ajung\u0103 la comuniunea definitiv\u0103 cu Dumnezeu.<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Pasajul evanghelic de ast\u0103zi este o disput\u0103 \u00eentre Isus \u0219i un \u201edoctor al Legii\u201d, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi (vv. 25-29.36-37), intercalate de celebra parabol\u0103 a \u201esamariteanului milostiv\u201d (vv. 30-35). Contextul este acela al unei dezbateri rabinice pe o tem\u0103 extrem de important\u0103: c\u0103utarea fericirii. Isus este \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torul\u201d care pred\u0103, iar legistul, un evreu erudit \u00een legea lui Moise, \u201ese ridic\u0103\u201d pentru a pune o \u00eentrebare (v. 25). Evanghelistul ne informeaz\u0103 c\u0103 inten\u021bia interlocutorului este polemic\u0103: \u00eentrebarea este pus\u0103 pentru a-l \u201epune la \u00eencercare\u201d pe Isus. Rela\u021bia dintre cei doi porne\u0219te, a\u0219adar, de la o situa\u021bie de distan\u021b\u0103 dintre punctele lor de vedere.<\/p>\n

\uf0fe A mo\u0219teni, a interpreta \u0219i a tr\u0103i.<\/strong> Odat\u0103 ridicat \u00een picioare, doctorul Legii pune \u00eentrebarea: \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torule, ce trebuie s\u0103 fac pentru a mo\u0219teni via\u021ba ve\u0219nic\u0103?\u201d. \u00centrebarea se refer\u0103 la \u201ea face\u201d \u0219i exprim\u0103 con\u0219tiin\u021ba c\u0103 \u201evia\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d este un dar al lui Dumnezeu. Verbul \u201ea mo\u0219teni\u201d are o valoare teologic\u0103 incontestabil\u0103, deoarece face referire la promisiunea p\u0103m\u00e2ntului pe care Dumnezeu le-a f\u0103cut-o patriarhilor \u0219i pe care urma s\u0103-l dea \u00een st\u0103p\u00e2nire permanent\u0103 poporului lui Israel (Ex 32,13; Num 26,52-56); \u00een conformitate cu procesul de spiritualizare a \u201ep\u0103m\u00e2ntului\u201d, \u00een iudaism promisiunea a devenit un obiectiv escatologic (Ps 36,9.11.22.29.34; Ez 47,14.21-23; Dan 12,13), iar \u00een Noul Testament \u201emo\u0219tenirea\u201d este pus\u0103 \u00een rela\u021bie cu \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu vestit\u0103 de Isus (Mt 5,5; 21,29; 25,34; Lc 20,14; Fap 20,32; 26,18). Prin urmare, \u00eentrebarea c\u0103rturarului este pertinent\u0103, deoarece mo\u0219tenirea vie\u021bii ve\u0219nice, darul Domnului, necesit\u0103 un r\u0103spuns pozitiv din partea omului pe plan etic. \u00cen versetul 26, Isus \u00eei indic\u0103 calea legii mozaice: \u201eCe este scris \u00een Lege? Cum cite\u0219ti?\u201d. Isus r\u0103spunde, a\u0219adar, interpel\u00e2ndu-l pe interlocutor; cele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri ale sale se refer\u0103 la cunoa\u0219terea textului biblic \u0219i la interpretarea acestuia. Nu este suficient s\u0103 cuno\u0219ti Biblia, trebuie s\u0103 o interpretezi corect, conform sensului inspirat de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen Evanghelii, Isus se prezint\u0103 ca \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor al Legii. \u00cen versetul 27, c\u0103rturarul r\u0103spunde \u00eens\u0103 numai la prima \u00eentrebare a lui Isus, cit\u00e2nd dubla porunc\u0103 a iubirii fa\u021b\u0103 de Dumnezeu (Dt 6,5) \u0219i a iubirii fa\u021b\u0103 de aproapele (Lev 19,18), sintez\u0103 a \u00eentregii Legi, \u00eentruc\u00e2t une\u0219te credin\u021ba cu etica. \u00cen versetul 28, Isus aprob\u0103 r\u0103spunsul \u0219i adaug\u0103: \u201eF\u0103 aceasta \u0219i vei tr\u0103i\u201d (cf. Lev 18,5). Accentul cade pe punerea \u00een practic\u0103 a ceea ce s-a afirmat; Isus \u00eel invit\u0103 implicit s\u0103 adapteze textul biblic la existen\u021ba sa, deoarece \u00eentrebarea ini\u021bial\u0103 denota o lips\u0103 de via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103, adic\u0103 de fericire. A doua \u00eentrebare a lui Isus cu privire la interpretare \u00eel \u00eempingea s\u0103 reflecteze tocmai asupra rela\u021biei dintre voin\u021ba lui Dumnezeu exprimat\u0103 \u00een Scripturi \u0219i realizarea ei \u00een via\u021ba de zi cu zi a c\u0103rturarului.<\/p>\n

\u00cen schimb, \u00een versetul 29, \u201edorind s\u0103 se justifice\u201d, adic\u0103 dorind s\u0103 arate celorlal\u021bi, \u0219i poate chiar \u0219i lui \u00eensu\u0219i, c\u0103 duce o via\u021b\u0103 \u00een conformitate cu poruncile biblice \u0219i, prin urmare, dorind s\u0103 evite acuza\u021bia de ne\u00eendeplinire, el \u00eel \u00eentreab\u0103 pe Isus: \u201e\u0218i cine este aproapele meu?\u201d.<\/p>\n

Doctorul Legii a trecut de la o atitudine agresiv\u0103 fa\u021b\u0103 de Isus (v. 25) la o atitudine defensiv\u0103 (v. 29). El arat\u0103 c\u0103 nu \u0219tie s\u0103 interpreteze textul biblic, c\u0103 nu este capabil s\u0103-l interiorizeze \u0219i s\u0103-l aplice \u00een existen\u021ba sa. \u00centrebarea sa despre identitatea \u201eaproapelui\u201d ascunde o cerere profund\u0103: \u201epe cine \u0219i cum trebuie s\u0103 iubesc?\u201d. \u00cen versetul 30, Isus, care \u201e\u00een\u021belege bine\u201d (aten\u021bie, \u00een text lipse\u0219te traducerea verbului hypolamb\u00e1nein<\/em>!), \u00een\u021belege perfect cererea serioas\u0103 a interlocutorului, dar nu \u00eei mai prezint\u0103 Legea lui Moise, ci, cu delicate\u021be \u0219i fine\u021be pedagogic\u0103, poveste\u0219te parabola \u201ebunului samaritean\u201d. Textul parabolic este o poveste exemplar\u0103 care are scopul de a tulbura ascult\u0103torul pentru a-l scoate din convingerile sale consolidate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 confrunta cu noua logic\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu propus\u0103 de Isus. Limbajul metaforic are, a\u0219adar, o func\u021bie critic\u0103 \u0219i vrea s\u0103 pun\u0103 ascult\u0103torul \u00een criz\u0103, adic\u0103 s\u0103-l conduc\u0103 la exprimarea unei judec\u0103\u021bi.<\/p>\n

\uf0fe Protagoni\u0219tii.<\/strong> Parabola noastr\u0103 (vv. 30-35) pune \u00een contrast personajele \u201epreotului\u201d \u0219i \u201elevitului\u201d, pe de o parte, \u0219i \u201esamariteanului\u201d, pe de alt\u0103 parte; ace\u0219tia au, de fapt, o reac\u021bie opus\u0103 fa\u021b\u0103 de omul jefuit, b\u0103tut \u0219i abandonat pe jum\u0103tate mort de t\u00e2lhari la marginea drumului care duce de la Ierusalim la Ierihon (v. 30). \u00cen timp ce acesta este un personaj anonim, lipsit de caracterizare, cele trei personaje care \u00eel \u00eent\u00e2lnesc au o identitate etnic\u0103, social\u0103 \u0219i religioas\u0103 precis\u0103.<\/p>\n

\u201ePreotul\u201d (v. 31) este p\u0103zitorul Legii, administratorul cultului \u00een templu, cea mai \u00eenalt\u0103 institu\u021bie religioas\u0103 din Israel, \u0219i apar\u021bine unei caste \u00eenchise, cu descenden\u021b\u0103 familial\u0103.<\/p>\n

\u201eLevitul\u201d (v. 32) este responsabil de organizarea liturgiilor, se ocup\u0103 de c\u00e2nt\u0103ri, \u0219i apar\u021bine unui cerc restr\u00e2ns de familii a c\u0103ror descenden\u021b\u0103 se trage din Levi, unul dintre cei doisprezece fii ai lui Iacob (Num 1,49-53; 3,5ss.; Dt 10,8-9 etc.); rolul s\u0103u este subsidiar fa\u021b\u0103 de cel al preotului. Ambii se bucur\u0103 de prestigiu social, sunt exper\u021bi \u00een liturgie \u0219i cunosc foarte bine dispozi\u021biile legii mozaice.<\/p>\n

\u201eSamariteanul\u201d (v. 33) este considerat de evreii ortodoc\u0219i un str\u0103in \u0219i, din punct de vedere religios, un disident, un semi-eretic, din cauza cultului lui Dumnezeu pe muntele Garizim, alternativ celui din Ierusalim, \u0219i din cauza excluderii c\u0103r\u021bilor profetice din canonul biblic \u0219i a altor tradi\u021bii specifice.<\/p>\n

\uf0fe Reac\u021bii diferite.<\/strong> Ac\u021biunile celor trei personaje sunt expuse \u00een mod simetric. To\u021bi trei \u201eajung\u201d l\u00e2ng\u0103 omul pe jum\u0103tate mort \u0219i \u00eel \u201ev\u0103d\u201d. Primii doi, \u00eens\u0103, dup\u0103 ce l-au v\u0103zut, \u201etrec mai departe\u201d. Isus nu explic\u0103 motivele care \u00eei \u00eemping pe cei doi s\u0103 fie indiferen\u021bi fa\u021b\u0103 de omul t\u00e2lh\u0103rit \u0219i noi trebuie s\u0103 respect\u0103m t\u0103cerea naratorului; ar fi putut avea motive valabile pentru a trece mai departe, de natur\u0103 profesional\u0103 sau cultic\u0103 (evitarea impurit\u0103\u021bii prin contactul cu r\u0103nitul etc.), dar Isus nu judec\u0103.<\/p>\n

Preotul \u0219i levitul, cunosc\u00e2nd Scripturile, \u0219tiu bine c\u0103 iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu cere \u00eemplinirea drept\u0103\u021bii prin practicarea iubirii fa\u021b\u0103 de aproapele, dar decid s\u0103 \u201etreac\u0103 mai departe\u201d. Samariteanul, \u00een schimb, dup\u0103 ce a ajuns \u0219i a v\u0103zut omul r\u0103nit, \u201ea avut mil\u0103\u201d. Verbul splanchn\u00edzesthai<\/em>, rar \u00een Noul Testament, \u00eenseamn\u0103 \u201ea fi atins p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul sufletului\u201d, \u201ea sim\u021bi mil\u0103\u201d, a sim\u021bi tremurul leg\u0103turii uterine care leag\u0103 mama de copil. \u00cen afar\u0103 de samaritean, \u00een a treia Evanghelie, numai Isus (Lc 7,13) \u0219i tat\u0103l din parabola \u201eTat\u0103lui milostiv\u201d (15,20) sunt subiectul acesteia. Acest fior al milostivirii este motiva\u021bia comportamentului diferit al samariteanului fa\u021b\u0103 de cel al preotului \u0219i al levitului. Toate ac\u021biunile ulterioare sunt sintetizate de verbul \u201ea avea grij\u0103\u201d (v. 34). Chiar \u0219i cuvintele pe care le adreseaz\u0103 hangiului dup\u0103 ce l-a pl\u0103tit sunt: \u201eAi grij\u0103 de el\u201d (v. 35). Compasiunea l-a \u00eempins pe samaritean s\u0103 vad\u0103 \u00een omul r\u0103nit un om obi\u0219nuit, o persoan\u0103 demn\u0103 de sprijin; samariteanul a construit o rela\u021bie cu cel\u0103lalt, o rela\u021bie bazat\u0103 pe pur\u0103 gratuitate. El \u0219i-a dedicat timpul, \u0219i-a modificat programul zilnic \u0219i viitor (de fapt, a promis c\u0103 se va \u00eentoarce la han pentru a se asigura c\u0103 starea celui r\u0103nit s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit), a donat banii s\u0103i \u0219i l-a implicat, chiar dac\u0103 \u00eentr-un mod diferit, pe hangiu \u00een noul program de solidaritate.<\/p>\n

\uf0fe Invita\u021bia de a deveni aproapele.<\/strong> Aspectul surprinz\u0103tor \u0219i chiar scandalos al parabolei este dat de faptul c\u0103 iubirea fa\u021b\u0103 de aproapele este exercitat\u0103 de cel de la care nu te a\u0219tep\u021bi, samariteanul; dimpotriv\u0103, persoanele care ar fi trebuit s\u0103 fie modele de comportament virtuos cerut de Legea lui Moise, preotul \u0219i levitul, sunt ne\u00eendeplinite. De aici provine \u00eentrebarea final\u0103 a lui Isus c\u0103tre c\u0103rturar: \u201eCare dintre ace\u0219ti trei \u021bi se pare c\u0103 a fost (literalmente \u201ea devenit\u201d) aproapele celui care a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile t\u00e2lharilor?\u201d (v. 36). R\u0103spunsul nu poate fi altul dec\u00e2t: \u201eCel care a avut mil\u0103 (literalmente \u201ecel care a ar\u0103tat mil\u0103 \u2013 \u00e9leos<\/em>\u201d) de el\u201d (v. 37). Prin parabola aceasta, Isus l-a condus pe c\u0103rturar la o nou\u0103 con\u0219tientizare. Cuv\u00e2ntul \u201eaproapele\u201d \u00een Scripturi \u0219i \u00een concep\u021bia interlocutorului lui Isus indica obiectul, destinatarul iubirii credinciosului (vv. 27.29); \u00een schimb, povestirea parabolic\u0103 consider\u0103 \u201eaproape\u201d pe cel care este subiectul iubirii, cel care reu\u0219e\u0219te, cu r\u0103bdare \u0219i sacrificiu, s\u0103 construiasc\u0103 o rela\u021bie cu cel\u0103lalt. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus este c\u0103 trebuie s\u0103 \u201edevenim\u201d apropia\u021bi. Apropierea este o condi\u021bie care trebuie construit\u0103 printr-o rela\u021bie de pur\u0103 gratuitate. De aceea, Isus \u00eencheie dialogul: \u201eMergi \u0219i f\u0103 \u0219i tu la fel\u201d (v. 37). A\u0219a cum samariteanul a devenit aproapele celui t\u00e2lh\u0103rit, tot a\u0219a Isus a devenit aproapele c\u0103rturarului, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219indu-i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Sa; Isus nu d\u0103 o porunc\u0103 nou\u0103; El porne\u0219te de la porunca lui Moise, dar dep\u0103\u0219e\u0219te simpla porunc\u0103 de a face (v. 28) \u0219i indic\u0103 mai degrab\u0103 \u00een samaritean modelul de urmat; samariteanul, pun\u00e2ndu-se \u00een armonie cu iubirea lui Dumnezeu, se las\u0103 c\u0103l\u0103uzit de milostivirea divin\u0103 \u0219i las\u0103 ca timpul \u0219i spa\u021biul s\u0103u de ac\u021biune s\u0103 devin\u0103 momentul \u0219i locul \u00eent\u00e2lnirii cu o alt\u0103 persoan\u0103: noua rela\u021bie face ca unul s\u0103 fie \u201eaproape\u201d de cel\u0103lalt.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566\/iunie-iulie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Balthasar van Cortbemde, Bunul Samarinean<\/span><\/p>\n

Hits: 186<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XV-A DE PESTE AN 13 IULIE 2025 IUBIREA FA\u021a\u0102 DE APROAPELE ESTE IUBIREA FA\u021a\u0102 DE DUMNEZEU Domnul permite omului […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41631,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41630"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41630"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41630\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41632,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41630\/revisions\/41632"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41631"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}