{"id":41576,"date":"2025-07-06T09:02:04","date_gmt":"2025-07-06T06:02:04","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41576"},"modified":"2025-07-06T09:02:04","modified_gmt":"2025-07-06T06:02:04","slug":"misiunea-de-pace-a-lui-cristos-meditatie-pentru-duminica-a-xiv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/07\/06\/misiunea-de-pace-a-lui-cristos-meditatie-pentru-duminica-a-xiv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eMisiunea de pace a lui Cristos\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XIV-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XIV-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

6 IULIE 2025<\/strong><\/p>\n

MISIUNEA DE PACE A LUI CRISTOS<\/strong><\/p>\n

Promisiunea m\u00e2ntuirii lui Dumnezeu adresat\u0103 lui Israel, \u00een cartea lui Isaia (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>), prin metafora consol\u0103rii materne \u0219i a r\u00e2ului de pace, se \u00eempline\u0219te \u00een Isus Cristos. Dinamica modelului m\u00e2ntuitor este \u00eens\u0103 opus\u0103: mi\u0219c\u0103rii centripete veterotestamentare care \u00eempinge popoarele spre Ierusalim \u00eei succede mi\u0219carea centrifug\u0103 inaugurat\u0103 de Isus, care trimite discipolii s\u0103i \u00een sate s\u0103 predice apropierea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u00eempreun\u0103 cu pacea lui Isus (Evanghelia<\/em><\/strong>). Acest proces de evanghelizare cap\u0103t\u0103 o dimensiune universal\u0103 prin opera apostolilor trimi\u0219i de Cristos r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat. Paul este corifeul vestirii Evangheliei p\u0103cii tuturor neamurilor \u0219i m\u0103rturise\u0219te cu \u00eentreaga sa existen\u021b\u0103 slujirea misionar\u0103 adus\u0103 lui Cristos \u0219i este pentru noi modelul fiec\u0103rui credincios (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

STILUL MISIUNII<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

O misiune a c\u0103rei amploare ar cople\u0219i chiar \u0219i pe cei mai capabili \u0219i experimenta\u021bi. \u0218i ei sunt pu\u021bini pentru a face fa\u021b\u0103 unei astfel de sarcini. O lips\u0103 de mijloace care trebuia s\u0103 fac\u0103 s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 chiar \u0219i \u00een acele vremuri: nici m\u0103car o geant\u0103, o saco\u0219\u0103, sandale. O grab\u0103 care trebuia s\u0103 se ciocneasc\u0103 cu sufletul oriental, at\u00e2t de \u00eenclinat spre convenien\u021be, expresii de prietenie, simpatie, saluturi. Un tezaur pre\u021bios pe care \u00eel poart\u0103 cu ei: pacea, pacea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu. O pace oferit\u0103, nu impus\u0103. O pace d\u0103ruit\u0103, nu smuls\u0103. O pace care \u00eent\u00e2mpin\u0103 primirea \u0219i respingerea. O pace care \u00eent\u00e2lne\u0219te libertatea unui b\u0103rbat sau a unei femei care pot spune da sau nu.<\/p>\n

A\u0219a \u00eencepe misiunea, cu oameni care accept\u0103 aceste condi\u021bii, care ni se par prohibitive. Neap\u0103ra\u021bi \u0219i ne\u00eenarma\u021bi, ei nu sunt \u00eens\u0103 abandona\u021bi \u00een m\u00e2inile for\u021belor r\u0103ului. Tocmai \u00eencrederea pe care o au \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Sa \u00eei protejeaz\u0103 de orice r\u0103u. Deoarece nu au nimic cu ei, vor tr\u0103i din ospitalitate, din ceea ce li se va da s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i s\u0103 bea.<\/p>\n

Ei sunt \u201elucr\u0103tori\u201d ai Evangheliei, ai ve\u0219tii bune a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei: au dreptul la strictul necesar pentru a tr\u0103i. Sunt \u201emesageri\u201d ai lui Dumnezeu: a-i primi sau a-i respinge nu este f\u0103r\u0103 consecin\u021be.<\/p>\n

Pentru c\u0103 ceea ce se ofer\u0103 nu este \u00eenc\u0103 o reclam\u0103 a unui produs \u00een\u0219el\u0103tor. Nici una dintre multele inven\u021bii ale oamenilor pentru a g\u0103si adep\u021bi. Este m\u00e2ntuirea, pacea, posibilitatea de a da sens propriei existen\u021be, de a r\u0103spunde la toate \u00eentreb\u0103rile profunde pe care le purt\u0103m \u00een noi.<\/p>\n

De aceea, cei care refuz\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tie ce fac: de aici gestul teribil de a scutura praful de pe \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, pentru a se confrunta cu o decizie de care depinde succesul sau e\u0219ecul vie\u021bii, bucuria sau nefericirea. Misiunea Bisericii, ast\u0103zi, ar trebui s\u0103 fie continuarea fireasc\u0103 a acestei misiuni; \u201emuncitorii\u201d de ast\u0103zi ar trebui s\u0103 urmeze stilul celor de atunci.<\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Profetul Isaia ne invit\u0103 s\u0103 avem credin\u021b\u0103 \u00een Domnul, care \u00ee\u0219i va \u00eemplini promisiunile, d\u00e2nd pace, prosperitate \u0219i bucurie. Darurile Domnului nu sunt destinate numai Ierusalimului, ci de acolo se vor r\u0103sp\u00e2ndi c\u0103tre to\u021bi credincio\u0219ii \u0219i c\u0103tre \u00eentreaga omenire.<\/p>\n

Psalm responsorial:<\/em><\/strong> Domnul \u00eenso\u021be\u0219te mereu poporul s\u0103u. Laudele individuale se refer\u0103 la cei care au v\u0103zut interven\u021bia Domnului \u00een favoarea poporului s\u0103u \u0219i a ar\u0103tat mil\u0103 fa\u021b\u0103 de cei care i-au r\u0103mas fideli.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Sf\u00e2ntul Paul se spune marcat de crucea lui Cristos, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 modul \u00een care misterul pascal al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii a fost semnul cel mai semnificativ al iubirii Domnului care a adus pace \u0219i mil\u0103.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Invita\u021bia de a ne ruga ca Domnul s\u0103 trimit\u0103 lucr\u0103tori pentru recolta sa abundent\u0103 ne face s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 misiunea este \u00eencredin\u021bat\u0103 discipolilor trimi\u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia lui Isus Cristos \u0219i \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Sa \u00eentregii omeniri.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

O parte a poporului Israel este descurajat\u0103 \u0219i dezam\u0103git\u0103; dup\u0103 \u00eentoarcerea exila\u021bilor din Babilonia (532 \u00ee.Cr.), prosperitatea \u0219i bun\u0103starea \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. Al treilea Isaia, \u00een schimb, reafirm\u0103 c\u0103 eliberarea din sclavie este rezultatul unei regener\u0103ri a poporului de c\u0103tre Dumnezeu. Dumnezeu, creatorul universului, este artizanul restaur\u0103rii Israelului, personificat de ora\u0219ul Ierusalim. Potrivit celui de-al treilea Isaia, noua crea\u021bie realizat\u0103 de Dumnezeu va fi escatologic\u0103 (Is 65,17: \u201eIat\u0103, eu creez ceruri noi \u0219i un p\u0103m\u00e2nt nou\u201d; cf. 66,22).<\/p>\n

Poporul trebuie doar s\u0103 aib\u0103 credin\u021b\u0103, pentru c\u0103 Dumnezeu \u021bine ceea ce a promis: Domnul a z\u0103mislit \u00een trecut copiii Ierusalimului c\u00e2nd nimeni nu se a\u0219tepta la asta, iar acum \u201em\u00e2ng\u00e2ierea\u201d (40,1; 49,13) Sa definitiv\u0103 va avea loc cu siguran\u021b\u0103 (66,5-9). Din aceast\u0103 certitudine a credin\u021bei profetului izvor\u0103\u0219te invita\u021bia la bucurie adresat\u0103 poporului: \u00abBucura\u021bi-v\u0103 cu Ierusalimul, exulta\u021bi pentru el, voi to\u021bi cei care \u00eel iubi\u021bi\u00bb (v. 10). Ierusalimul este descris ca o mam\u0103 care na\u0219te \u0219i al\u0103pteaz\u0103 pentru a-\u0219i \u00eenc\u00e2nta copilul (v. 11). \u00cen oracolul din v. 12, Domnul comunic\u0103 c\u0103 El este protagonistul acestei consol\u0103ri, redat\u0103 prin imaginea r\u00e2ului de \u00abpace\u00bb care va curge spre Ierusalim (cf. 49,18). Este vorba de o pace universal\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00abslava neamurilor\u00bb va curge spre Sion. Profetul reia \u00een termeni mai marcat escatologici viziunea p\u0103cii din Isaia 2,2-5. Linia de demarca\u021bie etnic\u0103 dintre Israel \u0219i popoare este eliminat\u0103, deoarece toate popoarele vor veni la Ierusalim, unde se vor bucura de pacea oferit\u0103 de Dumnezeu poporului s\u0103u (56,6ss.). Aceast\u0103 pace de origine divin\u0103, \u00een\u021beleas\u0103 ca prosperitate \u0219i bun\u0103stare \u00een toate dimensiunile sale, este cel\u0103lalt nume al \u201econsol\u0103rii\u201d: \u201ecum o mam\u0103 \u00ee\u0219i consoleaz\u0103 copilul, a\u0219a v\u0103 voi consola eu; \u00een Ierusalim ve\u021bi fi consola\u021bi\u201d (v. 13). Viziunea m\u00e2ntuitoare a lui Isaia este centripeta; ora\u0219ul sf\u00e2nt r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare centrul \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei de dreptate \u0219i pace pe care Dumnezeu o va instaura. \u00cencheierea oracolului prezice \u00een cele din urm\u0103 apropierea venirii noii ere de pace: \u201eVe\u021bi vedea \u0219i inima voastr\u0103 se va bucura… m\u00e2na Domnului se va face cunoscut\u0103 robilor s\u0103i\u00bb (v. 14). Deoarece \u00abm\u00e2na\u00bb este sinedecis pentru \u00eentreaga persoan\u0103, prezen\u021ba Domnului este perceptibil\u0103 prin credin\u021b\u0103. Aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 este perceptibil\u0103 \u00een via\u021ba Bisericii \u0219i \u00een mod special \u00een Euharistie, care re\u00eennoie\u0219te ast\u0103zi evenimentul pascal \u0219i este garan\u021bia \u00eemplinirii definitive a domniei lui Dumnezeu.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen epilogul Scrisorii c\u0103tre Galateni, Paul \u00eei acuz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe iudeizan\u021bi care vor s\u0103-i oblige pe cre\u0219tinii etnici, adic\u0103 pe cei care provin din lumea p\u0103g\u00e2n\u0103, s\u0103 se circumcid\u0103 (v. 12). Iudaizatorii nu respect\u0103 Legea, \u0219i totu\u0219i se fac ap\u0103r\u0103tori ai acesteia; ei pretind circumcizia galatenilor pentru a ob\u021bine avantaje personale, pentru a se \u201el\u0103uda\u201d \u00een fa\u021ba iudeilor c\u0103 sunt promotori ai expansiunii iudaismului \u00een detrimentul p\u0103g\u00e2nismului (v. 13). \u00cen acest moment, Paul se opune iudaiz\u0103rii ipocrite, declar\u00e2nd c\u0103 singura lui \u201em\u00e2ndrie\u201d este \u201ecrucea\u201d lui Isus Cristos. Crucificarea lui Cristos, care \u00een ochii lumii antice era considerat\u0103 o ru\u0219ine, un scandal infamant (1Cor 1,22-23), chiar o blestemare a lui Dumnezeu (Gal 3,13), pentru Paul este o m\u00e2ndrie, pentru c\u0103 este cel mai \u00eenalt act de iubire: \u201eAm fost r\u0103stignit \u00eempreun\u0103 cu Cristos \u0219i nu mai tr\u0103iesc eu, ci Cristos tr\u0103ie\u0219te \u00een mine. \u0218i aceast\u0103 via\u021b\u0103 pe care o tr\u0103iesc \u00een trup, o tr\u0103iesc \u00een credin\u021ba Fiului lui Dumnezeu, care m-a iubit \u0219i s-a dat pe sine \u00eensu\u0219i pentru mine\u00bb (Gal 2,20). Paul afirm\u0103 c\u0103 r\u0103stignirea lui Cristos a \u00eenvins for\u021bele r\u0103ului care corup lumea: datorit\u0103 ei \u00ablumea a fost r\u0103stignit\u0103 pentru mine, a\u0219a cum eu am fost r\u0103stignit pentru lume\u00bb (v. 14). Termenul \u201elume\u201d are o conota\u021bie negativ\u0103, deoarece denot\u0103 sfera egoismului, a urii \u0219i a p\u0103catului, legat\u0103 de \u201ecarnea\u201d \u00een care iudeii sunt \u00eenc\u0103 \u00eencurca\u021bi. Paul, \u00een schimb, a murit pentru toate acestea \u0219i nu din cauza unei schimb\u0103ri psihologice sau a unei experien\u021be pur mistice, ci din cauza mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos, eveniment istoric la care Apostolul ia parte datorit\u0103 credin\u021bei \u0219i botezului (Rom 6,3-11). \u00cen versetul 15, Paul revine la circumcizia. Dup\u0103 evenimentul pascal, circumcizia nu mai are nicio valoare religioas\u0103: \u00ab\u00een Cristos Isus nu mai conteaz\u0103 circumcizia sau necircumcizia, ci credin\u021ba care se face activ\u0103 prin caritate\u00bb (5,6; cf. 1Cor 7,18-19). Cristos, de fapt, prin iubirea Sa ar\u0103tat\u0103 pe cruce, a regenerat ontologic fiecare credincios, f\u0103c\u00e2ndu-l o \u00abcreatur\u0103 nou\u0103\u00bb; credinciosul nu mai ascult\u0103 de norme extrinseci, printre care se num\u0103r\u0103 \u0219i semnul exterior al circumciziei. Deoarece Cristos a eliminat orice fel de discriminare (Gal 3,28), oricine se conformeaz\u0103 ac\u021biunii regeneratoare a harului izvor\u00e2t din evenimentul pascal apar\u021bine poporului sf\u00e2nt al lui Dumnezeu, \u201eIsraelul lui Dumnezeu\u201d (v. 16). Aceast\u0103 ultim\u0103 construc\u021bie, unic\u0103 \u00een Noul Testament, desemneaz\u0103 structura eclezial\u0103 care se opune \u201eIsraelului dup\u0103 trup\u201d (1Cor 10,18) \u0219i care constituie adev\u0103rata \u201edescenden\u021b\u0103 a lui Avraam\u201d (Gal 3,29; cf. Rom 9,6). Credincio\u0219ii \u00een Cristos se vor bucura de \u201epace\u201d (la fel ca \u201epace peste Israel\u201d din Ps 125,5; 128,6) \u0219i de \u201emil\u0103\u201d, darurile divine prin excelen\u021b\u0103. \u00cen v. 17, Paul cere \u00een\u021belegere cititorilor s\u0103i, pe care \u00eei nume\u0219te \u201efra\u021bi\u201d \u00een salutul final (v. 18) dup\u0103 ce i-a mustrat aspru (cf. 3,1: \u201eo, galateni nebuni\u201d). Apostolul poart\u0103 de fapt pe trup \u201estigmele\u201d lui Cristos. \u00cen Antichitate, termenul denota semnul aplicat sclavului sau animalului care apar\u021binea st\u0103p\u00e2nului, care \u00eel folosea pentru a-\u0219i marca proprietatea. Prin cuv\u00e2ntul \u201esemne\u201d, Paul se refer\u0103 la \u201esemnele\u201d bolilor (4,13; 2Cor 12,7), loviturile de bici \u0219i lapidarea (2Cor 11,25), r\u0103nile provocate de fiare s\u0103lbatice (1Cor 15,32) care au r\u0103mas pe trupul s\u0103u, pe l\u00e2ng\u0103 toate necazurile care \u00eel afecteaz\u0103 fizic; acestea sunt semnele iubirii pentru Iisus Cristos, \u00een slujba c\u0103ruia Paul \u0219i-a dedicat \u00eentreaga existen\u021b\u0103 dup\u0103 convertirea de pe drumul Damascului. Acestea, \u0219i nu circumcizia, sunt adev\u0103ratele semne ale urm\u0103rii autentice a lui Cristos.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Isus a ales pe cei Doisprezece (Lc 6,12-16) ca grup de baz\u0103 al noii mi\u0219c\u0103ri. Dup\u0103 ce i-a trimis \u00eentr-o prim\u0103 misiune (9,1-9), Isus \u00eencepe c\u0103l\u0103toria spre Ierusalim, locul Patimilor, mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii sale (9,51). La \u00eenceputul acestei c\u0103l\u0103torii, Isus define\u0219te cerin\u021bele uceniciei: sunt condi\u021bii care necesit\u0103 o alegere definitiv\u0103 a unor valori diferite de cele care reglementeaz\u0103 \u00een mod normal via\u021ba sedentar\u0103, normele social acceptate, economia \u0219i leg\u0103turile familiale (9,57-62).<\/p>\n

O misiune precursoare.<\/strong> \u00cen acest moment (10,1: \u201edup\u0103 aceste lucruri\u201d), Luca introduce al doilea \u201ediscurs misionar\u201d pe care liturghia de ast\u0103zi ni-l propune (10,1-24). De data aceasta, trimiterea \u00een misiune este mai ampl\u0103 \u0219i mai structurat\u0103: \u201eDomnul a ales al\u021bi \u0219aptezeci \u0219i doi \u0219i i-a trimis c\u00e2te doi \u00eenaintea Lui, \u00een fiecare ora\u0219 \u0219i loc unde urma s\u0103 mearg\u0103\u201d (v. 1). Num\u0103rul misionarilor este mult mai mare (\u0219aptezeci \u0219i doi, \u0219aptezeci \u00een unele manuscrise, care aminte\u0219te lista popoarelor p\u0103m\u00e2ntului din Gen 10 sau episodul trimiterii Duhului profetic asupra lui Eldad \u0219i Medad, precum \u0219i asupra celor \u0219aptezeci de israeli\u021bi, \u00een Num 11,24-30); num\u0103rul \u0219aptezeci \u0219i doi ne indic\u0103, a\u0219adar, c\u0103 Lc 10,1-24 este o anticipare a misiunii universale a Bisericii, care se dezvolt\u0103 pe larg \u00een relatarea din cartea Faptele Apostolilor. Aceast\u0103 a doua trimitere misionar\u0103, pentru Luca, face leg\u0103tura \u00eentre timpul lui Isus istoric, care \u0219i-a trimis discipolii, timpul primilor misionari cre\u0219tini (sursa Q) \u0219i cel al comunit\u0103\u021bilor din secolul I, din care face parte evanghelistul. Discipolii \u00eel preced, a\u0219adar, pe Isus acolo unde \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul se va duce s\u0103 predice venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu; mesajul lor este preg\u0103titor pentru cunoa\u0219terea direct\u0103 a Mesia al Israelului. Anun\u021bul lor este, a\u0219adar, important pentru aderarea la credin\u021b\u0103 a poporului, motiv pentru care Isus \u00ee\u0219i preg\u0103te\u0219te adecvat discipolii, explic\u00e2ndu-le motivul trimiterii, stilul de comportament \u0219i modalit\u0103\u021bile de operare, con\u021binutul anun\u021bului \u0219i r\u0103spunsul la reac\u021biile contrare pe care le va primi mesajul lor.<\/p>\n

Scopul \u0219i modalit\u0103\u021bile misiunii. <\/strong>\u00cen versetul 2, Isus \u00eencepe discursul explic\u00e2nd motivul trimiterii misionare: \u201eSeceri\u0219ul este mare, dar lucr\u0103torii sunt pu\u021bini! Ruga\u021bi-v\u0103, dar, Domnului seceri\u0219ului s\u0103 trimit\u0103 lucr\u0103tori \u00een seceri\u0219ul s\u0103u!\u201d. Isus constat\u0103 nevoia predic\u0103rii pentru o mas\u0103 uria\u0219\u0103 de oameni. El invit\u0103 la rug\u0103ciune c\u0103tre Dumnezeu pentru a avea mai mul\u021bi lucr\u0103tori; rug\u0103ciunea are o dubl\u0103 valoare antropologic\u0103: aminte\u0219te oamenilor c\u0103 Dumnezeu este singurul \u201est\u0103p\u00e2n al seceri\u0219ului\u201d: El este cel care cheam\u0103 \u0219i trimite lucr\u0103torii; rug\u0103ciunea, \u00een acela\u0219i timp, solicit\u0103 sim\u021bul responsabilit\u0103\u021bii lucr\u0103torilor implica\u021bi \u00een munca apostolic\u0103. \u00cen versetul 3, Isus d\u0103 porunca \u0219i explic\u0103 stilul evangheliz\u0103rii: \u201eDuce\u021bi-v\u0103! Iat\u0103, v\u0103 trimit ca ni\u0219te miei \u00een mijlocul lupilor\u201d. Metafora contureaz\u0103 un stil de via\u021b\u0103 alternativ celui al destinatarilor, caracterizat de agresivitate, arogan\u021b\u0103, violen\u021b\u0103, egoism \u0219i o atitudine de respingere fa\u021b\u0103 de mesajul non-violent al Evangheliei. \u00cen versetul 4, Isus define\u0219te modalit\u0103\u021bile misiunii: discipolii trebuie s\u0103 predice \u00een s\u0103r\u0103cie \u0219i \u00een mod gratuit, deoarece m\u00e2ntuirea este un dar divin, iar modalit\u0103\u021bile de vestire trebuie s\u0103 fie conforme cu con\u021binutul mesajului evanghelic (cf. discursul din c\u00e2mpie din Lc 6,20-49). Existen\u021ba misionarului trebuie s\u0103 fie marcat\u0103 de aceea\u0219i s\u0103r\u0103cie \u0219i de aceea\u0219i lips\u0103 de dorin\u021b\u0103 de bog\u0103\u021bie pe care el le anun\u021b\u0103 ca semne ale \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu. Interzicerea divertismentului \u00een \u201esalut\u201d indic\u0103 necesitatea concentr\u0103rii asupra obiectivului, eliminarea distragerilor secundare.<\/p>\n

Veste\u0219te pacea, d\u0103ruie\u0219te m\u00e2ntuirea.<\/strong> \u00cen versetele 5-12, Isus explic\u0103 con\u021binutul vestirii \u0219i reac\u021biile celor care o primesc \u00een dou\u0103 medii diferite, dar complementare: \u201ecasa\u201d (vv. 5-7) \u0219i \u201eora\u0219ul\u201d (vv. 8-12). Primul este spa\u021biul intimit\u0103\u021bii, locul unde comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine din primele trei secole se adunau pentru celebr\u0103ri \u0219i catehez\u0103; al doilea este spa\u021biul muncii \u0219i al vie\u021bii sociale, locul unde se realizeaz\u0103 prima evanghelizare. Con\u021binutul anun\u021bului misionar este venirea \u201ep\u0103cii\u201d (vv. 5-6), care coincide cu cea a \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu\u201d (vv. 8.11). Aceast\u0103 asociere semantic\u0103 \u00eentre pace \u0219i domnia divin\u0103 este eviden\u021biat\u0103 \u00een Fap 10,36: \u201e(acesta) este cuv\u00e2ntul pe care (Dumnezeu) l-a trimis fiilor lui Israel, vestind vestea bun\u0103 a p\u0103cii prin Isus Cristos: El este Domnul tuturor\u201d. Sunt cuvintele pe care Petru le adreseaz\u0103 centurionului roman Corneliu, primul dintre neamurile p\u0103g\u00e2ne care a aderat la credin\u021ba \u00een Cristos \u0219i a fost botezat, inaugur\u00e2nd intrarea p\u0103g\u00e2nilor \u00een Biseric\u0103 (Fap 10,1-11,18). \u00cen expresia din Fap 10,36, \u201epace\u201d este \u00een\u021beleas\u0103 ca esen\u021ba ac\u021biunii m\u00e2ntuitoare a lui Isus \u0219i \u00eendepline\u0219te func\u021bia care \u00een tradi\u021bia evanghelic\u0103 era atribuit\u0103 \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu\u201d. Prin urmare, termenul \u201epace\u201d \u00eenlocuie\u0219te construc\u021bia \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

Al treilea evanghelist leag\u0103 verbul\u00a0<\/em>euanghel\u00edzesthai\u00a0<\/em>(\u201eevangheliza\u201d), pe care numai Luca \u00eel asociaz\u0103 \u00een Noul Testament cu sintagma \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d (Lc 4,43; 8,1; 16,16; Fap 8,12), cu cuv\u00e2ntul \u201epace\u201d. Indica\u021bia lui Isus c\u0103tre misionari este s\u0103 intre \u00een case (v. 4) \u0219i s\u0103 aduc\u0103 salutul p\u0103cii (v. 5). Este vorba de un cuv\u00e2nt puternic, care transform\u0103 pe cel care \u00eel prime\u0219te \u00een \u201efiu al p\u0103cii\u201d (v. 6), metafor\u0103 care aluz\u0103 la totalitatea urm\u0103rii lui Isus, la integralitatea care implic\u0103 fiecare domeniu existen\u021bial. A\u0219adar, urarea de pace nu este un simplu salut, o norm\u0103 de bun\u0103 educa\u021bie, ci are o putere pneumatic\u0103 performativ\u0103, similar\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103rii (cf. Gen 43,23; Jud 6,23; 19,20; 1 Sam 25,6; Is 52,7; Lc 2,14; 24,36; Fap 10,36; 16,36). Pacea \u201ese \u00eentoarce\u201d asupra celui care o roste\u0219te dac\u0103 nu este primit\u0103, deoarece \u00een acest caz beneficiul pe care \u00eel con\u021bine se pierde. Utilizarea verbului\u00a0epianap\u00e1uesthai\u00a0<\/em>(\u201ea cobor\u00ee\u201d) urmat de prepozi\u021bia ep\u00ed (v. 6) se refer\u0103 \u00een alt\u0103 parte la ac\u021biunea Duhului (Num 25,26; 4Reg 2,15; 1Pt 4,14). Acesta corespunde verbului\u00a0engh\u00edzein\u00a0<\/em>(\u201ea se apropia\u201d), urmat \u0219i el de\u00a0ep\u00ed<\/em>\u00a0( v. 9), care afirm\u0103 apropierea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu de cei care primesc mesajul. Realizarea anun\u021bului p\u0103cii de c\u0103tre ucenici (vv. 5-6) corespunde cu cea a domniei lui Dumnezeu, al c\u0103rei semn vizibil este vindecarea bolnavilor (v. 9). Prepozi\u021bia\u00a0ep\u00ed<\/em>, cu sensul s\u0103u spa\u021bial, reafirm\u0103 c\u0103 pacea lui Dumnezeu vine de sus, ca \u0219i domnia sa asupra lumii. \u0218i \u00een alte p\u0103r\u021bi, m\u00e2ntuirea adus\u0103 de Isus este exprimat\u0103 prin lexiconul p\u0103cii (cf. Lc 2,14; 19,38). Deoarece discipolii nu anun\u021b\u0103 venirea lui Isus, ci apropierea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, Luca preg\u0103te\u0219te cititorul s\u0103-l identifice pe Isus cu \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia \u0219i cu pacea. De asemenea, observ\u0103m c\u0103 misionarii vestesc mesajul tuturor, f\u0103r\u0103 discriminare \u00eentre destinatari: discipolii nu aleg un grup mai predispus dec\u00e2t altul, astfel \u00eenc\u00e2t diviziunea \u00eentre cei care \u00eel primesc \u0219i cei care \u00eel resping pe Isus \u0219i pacea sa depinde de libertatea ascult\u0103torilor. Mesajul lui Isus cere \u00eentotdeauna o alegere personal\u0103. Aceast\u0103 func\u021bie critic\u0103-escatologic\u0103 a figurii lui Cristos fusese deja anun\u021bat\u0103 de profe\u021bia lui Simeon \u00een Lc 2,34: \u00abIat\u0103, el este pentru c\u0103derea \u0219i \u00eenvierea multora \u00een Israel, \u0219i pentru semnul contradic\u021biei\u00bb.\u00fe<\/p>\n

O misiune de cuv\u00e2nt \u0219i caritate.<\/strong> Ucenicii pot r\u0103m\u00e2ne \u00een casa care prime\u0219te pacea \u0219i, prin urmare, domnia divin\u0103, m\u00e2nc\u00e2nd ceea ce li se ofer\u0103 (v. 7: \u201er\u0103m\u00e2ne\u021bi \u00een casa aceea, m\u00e2nc\u00e2nd \u0219i b\u00e2nd din ceea ce au, c\u0103ci cel ce lucreaz\u0103 are dreptul la plata sa\u201d; v. 8: \u201em\u00e2nca\u021bi ceea ce vi se va oferi\u201d). Porunca lui Isus implic\u0103 ca membrii familiei s\u0103 fie genero\u0219i \u0219i ospitalieri, \u00een spiritul gratuit\u0103\u021bii mesajului evanghelic primit; \u00eens\u0103 acest lucru nu trebuie s\u0103 fie un pretext pentru o \u0219edere excesiv\u0103 din partea misionarilor, care nu trebuie s\u0103 profite de ospitalitatea altora (v. 7: \u201enu trece\u021bi dintr-o cas\u0103 \u00een alta\u201d).<\/p>\n

Versetul 9 ne pune din nou \u00een fa\u021ba con\u021binutului evangheliz\u0103rii, alc\u0103tuit din fapte \u0219i cuvinte: \u201eVindeca\u021bi bolnavii… \u0219i spune\u021bi-le: \u00ab\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este aproape de voi\u00bb\u201d. Ca \u0219i \u00een evanghelizarea lui Isus, la fel \u0219i \u00een cea a discipolilor s\u0103i, cuv\u00e2ntul este necesar legat de caritatea activ\u0103; unul devine steril f\u0103r\u0103 cel\u0103lalt. Prima form\u0103 de caritate este ajutorul acordat celor mai nevoia\u0219i, iar bolnavii sunt ultima categorie sociale dup\u0103 sclavi. \u00cen versetele 10-12 este stigmatizat refuzul de a vesti apropierea p\u0103cii lui Cristos\/\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu prin gestul, tipic culturii iudaice, de a scutura praful de pe picioare, pentru a semnala distan\u021ba fa\u021b\u0103 de cei care au f\u0103cut o alegere gre\u0219it\u0103 pentru care vor fi responsabili (cf. Fap 13,51). \u00fe<\/p>\n

Victoria asupra r\u0103ului \u0219i bucuria chem\u0103rii. <\/strong>\u00cen versetele 17-20 Luca ilustreaz\u0103 \u00eentoarcerea discipolilor misionari. \u00cen versetul 17 tr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 a relat\u0103rii misiunii lor c\u0103tre Isus este \u201ebucuria\u201d pentru constatarea \u201esupunerii demonilor\u201d \u00een \u201enumele\u201d lui Isus. Faptul c\u0103 oboseala misionar\u0103, cu dificult\u0103\u021bile \u0219i opozi\u021bia pe care le-au \u00eent\u00e2mpinat discipolii, a fost dep\u0103\u0219it\u0103 de bucurie, este un semn c\u0103 misionarii au experimentat logica crucii \u0219i a \u00eenvierii lui Cristos. Mai mult, ei au recunoscut c\u0103 rezultatul pozitiv al predic\u0103rii lor despre pacea\/\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, \u00eent\u0103rit\u0103 de activitatea terapeutic\u0103, se datoreaz\u0103 \u201enumelui\u201d lui Isus, adic\u0103 prezen\u021bei active a lui Cristos, a\u0219a cum continu\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii post-pascale (cf. Fap. 3,6; 4,10.17-18.30; 5,40; 9,27; 16,18): \u00cenviatul este prezent \u00een activitatea discipolilor s\u0103i. \u00cen versetul 18, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul confirm\u0103 con\u0219tiin\u021ba sa despre succesul apostolic cu o imagine simbolic\u0103 de matrice apocaliptic\u0103: \u201eam v\u0103zut pe Satana c\u0103z\u00e2nd din cer ca un fulger\u201d (cf. Is 14,2). Sensul este c\u0103, odat\u0103 cu venirea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, Satana este \u00eenvins \u0219i trebuie s\u0103 se retrag\u0103; for\u021bele r\u0103ului nu pot rezista confrunt\u0103rii. Pacea\/domnia divin\u0103 elibereaz\u0103 fiin\u021bele umane de opresiunea \u0219i sclavia la care Satana le supunea (cf. Lc 11,14-26). Odat\u0103 cu venirea lui Cristos \u00eencepe o nou\u0103 etap\u0103 a istoriei, iar discipolii coopereaz\u0103 la opera sa de eliberare de r\u0103u, dup\u0103 cum reiese din versetul 19: \u00abIat\u0103, v-am dat puterea s\u0103 c\u0103lca\u021bi peste \u0219erpi \u0219i scorpioni \u0219i peste toat\u0103 puterea vr\u0103jma\u0219ului; nimic nu v\u0103 va v\u0103t\u0103ma\u00bb.<\/p>\n

Ultima fraz\u0103 a lui Isus, \u00een versetul 20, confirm\u0103 validitatea \u00abbucuriei\u00bb misionarilor, dar \u00eei specific\u0103 originea: ea se datoreaz\u0103 alegerii divine: \u00abNu v\u0103 bucura\u021bi \u00eens\u0103 pentru c\u0103 diavolii v\u0103 sunt supu\u0219i; bucura\u021bi-v\u0103 mai degrab\u0103 pentru c\u0103 numele voastre sunt scrise \u00een ceruri\u00bb. Este iubirea lui Dumnezeu exprimat\u0103 \u00een planul s\u0103u minunat de m\u00e2ntuire care valorizeaz\u0103 oamenii. Membrii Bisericii nu trebuie s\u0103 se bucure pentru succesele pastorale, ci pentru faptul c\u0103 Dumnezeu i-a chemat \u0219i \u00eei c\u0103l\u0103uze\u0219te \u00een misiunea de a da via\u021b\u0103 tuturor copiilor s\u0103i. A\u0219adar, discipolii din toate timpurile sunt chema\u021bi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 proclamarea f\u0103cut\u0103 de Isus despre pacea\/\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu prin cuv\u00e2nt \u0219i activitate terapeutic\u0103 \u0219i s\u0103 fie reprezentan\u021bi ai lui Isus \u00een lume.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566\/iunie-iulie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 75<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XIV-A DE PESTE AN 6 IULIE 2025 MISIUNEA DE PACE A LUI CRISTOS Promisiunea m\u00e2ntuirii lui Dumnezeu adresat\u0103 lui […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41577,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41576"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41576"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41576\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41578,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41576\/revisions\/41578"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41577"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}