{"id":41445,"date":"2025-06-28T09:27:07","date_gmt":"2025-06-28T06:27:07","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41445"},"modified":"2025-06-29T01:31:54","modified_gmt":"2025-06-28T22:31:54","slug":"modele-de-credinta-meditatie-pentru-solemnitatea-sfintii-petru-si-paul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/06\/28\/modele-de-credinta-meditatie-pentru-solemnitatea-sfintii-petru-si-paul\/","title":{"rendered":"\u201eModele de credin\u021b\u0103\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Solemnitatea Sfin\u021bii Petru \u0219i Paul"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>SFIN\u021aII PETRU \u0218I PAUL<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>29 IUNIE 2025<\/strong><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>MODELE DE CREDIN\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Solemnitatea de ast\u0103zi celebreaz\u0103 pe Domnul, comemor\u00e2nd pe cei doi apostoli prin excelen\u021b\u0103: Petru \u0219i Paul. Am\u00e2ndoi chema\u021bi de Cristos, trimi\u0219i \u00een misiune, fondatori \u0219i martiri, \u201eprimii \u00een scaunul episcopal\u201d, pentru c\u0103 au fost recunoscu\u021bi imediat de Biserica universal\u0103 ca garan\u021bi ai credin\u021bei autentice. Diferit \u00een personalitate \u0219i cultur\u0103, unul pescar, cel\u0103lalt \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, \u0219i-au dedicat existen\u021ba vestirii singurei Evanghelii a harului divin, izvorul credin\u021bei noastre, p\u00e2n\u0103 la martiriul la Roma. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu din aceast\u0103 liturghie ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 fim credincio\u0219i ca cei doi apostoli fa\u021b\u0103 de Isus Cristos \u0219i Biserica Sa, care continu\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een Petru \u0219i Pavel modelul cel mai str\u0103lucit al credin\u021bei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>PETRU \u0218I PAUL<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prefa\u021ba liturgic\u0103 de ast\u0103zi ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem un aspect important al s\u0103rb\u0103torii de ast\u0103zi. Ea ne aminte\u0219te, de fapt, c\u0103 sfin\u021bii apostoli Petru \u0219i Paul \u201ecu daruri diferite au zidit singura Biseric\u0103\u201d \u0219i \u201euni\u021bi \u00een venera\u021bia poporului cre\u0219tin, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i coroan\u0103 de glorie\u201d. Considera\u021bi pe bun\u0103 dreptate \u201est\u00e2lpii\u201d Bisericii, am\u00e2ndoi m\u0103rturisesc bog\u0103\u021bia harului lui Dumnezeu, care se folose\u0219te de persoane diferite pentru a realiza planul de m\u00e2ntuire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Am\u00e2ndoi sunt apostoli, chiar dac\u0103 \u00een mod diferit. Petru a fost chemat de Isus, chiar la \u00eenceputul slujirii sale, s\u0103 fac\u0103 parte din grupul celor Doisprezece \u0219i chiar s\u0103 fie capul, punctul de referin\u021b\u0103 al acestuia. Paul, \u00een schimb, a fost \u201efulgerat\u201d pe drumul Damascului de Domnul \u00cenviat \u0219i lansat de Duhul Sf\u00e2nt \u00een misiunea c\u0103tre p\u0103g\u00e2ni.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ambii sunt martiri, chiar dac\u0103 au fost omor\u00e2\u021bi cu o pedeaps\u0103 diferit\u0103. \u00cen rest, este greu s\u0103 ne imagin\u0103m dou\u0103 personalit\u0103\u021bi mai diferite, ca origine, formare, cultur\u0103, stil.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Petru era pescar pe lacul Galileei: Evanghelia consemneaz\u0103 elanul s\u0103u, generozitatea, dar \u0219i sl\u0103biciunea, fragilitatea. El l-a recunoscut pe Isus ca fiind Cristos, Fiul Dumnezeului viu, dar imediat dup\u0103 aceea a crezut c\u0103 este bine s\u0103-l abat\u0103 pe Isus de la calea suferin\u021bei. A jurat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu al\u0103turi de Isus, dar apoi au fost suficiente c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri \u00een curtea marelui preot pentru a-l face s\u0103-\u0219i renege Maestrul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Paul provine din Tars, cet\u0103\u021bean roman din na\u0219tere. A primit o educa\u021bie de elit\u0103 la Ierusalim, de la rabinul Gamaliel, apar\u021bine partidului fariseilor \u0219i tocmai de aceea i-a persecutat pe discipolii lui Cristos. Cu toate acestea, a pornit \u00eentr-o aventur\u0103 cu adev\u0103rat prodigios\u0103: a str\u0103b\u0103tut kilometri \u0219i kilometri pentru a duce Evanghelia peste tot.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar de ce atunci Biserica \u00eei comemoreaz\u0103 ast\u0103zi cu o singur\u0103 s\u0103rb\u0103toare? Cu siguran\u021b\u0103 pentru c\u0103 am\u00e2ndoi \u0219i-au \u00eencununat m\u0103rturia cre\u0219tin\u0103 la Roma, cu martiriul. Dar poate \u0219i pentru a ar\u0103ta o imagine a Bisericii care nu se preocup\u0103 s\u0103 omogenizeze, s\u0103 aplatizeze diversitatea. Nu pe aceasta se construie\u0219te unitatea Bisericii. Nu, diversitatea temperamentelor \u0219i a culturilor, a tradi\u021biilor \u0219i a stilurilor face comunitatea bogat\u0103 \u0219i vie. Este o har, nu un pericol. Cu condi\u021bia s\u0103 existe unitate \u00een iubirea pentru Cristos, \u00een angajamentul pentru Evanghelie, \u00eentr-o m\u0103rturie care \u00eenfrunt\u0103 orice \u00eencercare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> \u2013<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>LA CE BUN ESTE PAPA?<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Giacomo Canobbio<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Contextul cultural actual accentueaz\u0103 un paradox care apar\u021bine structurilor umane: avem nevoie de mediatori pentru a tr\u0103i, dar am dori s\u0103 decidem noi care sunt cei care corespund cel mai bine viziunii noastre; este dificil s\u0103 accept\u0103m c\u0103 medierea deschide noi perspective. Ceea ce se constat\u0103 \u00een multe aspecte ale vie\u021bii se constat\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba eclezial\u0103.<\/p>\n<ol>\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> Ministerul petrin<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen tradi\u021bia catolic\u0103, episcopul Romei a fost \u00eentotdeauna recunoscut, chiar dac\u0103 \u00een forme istorice diferite, ca referin\u021b\u0103 pentru unitatea Bisericii. Trebuie subliniat faptul c\u0103 textele Noului Testament referitoare la func\u021bia lui Petru au fost interpretate pentru a fonda \u0219i, uneori, pentru a legitima practici care reflectau mai mult organiza\u021biile sociale ale vremii dec\u00e2t func\u021bia lui Petru recunoscut\u0103 \u00een Bisericile primitive. Din acest motiv, una dintre dificult\u0103\u021bile majore \u00een rela\u021bia cu alte Biserici este constituit\u0103 de ministerul petrin. \u00cen protestantism, \u0219i mai \u00eenainte \u00een ortodoxie, s-a temut \u00eentotdeauna, inclusiv din motive politice, c\u0103 preten\u021bia episcopului de Roma de a fi principiul \u0219i fundamentul vizibil al unit\u0103\u021bii Bisericii ar putea duce la uitarea faptului c\u0103 principiul unit\u0103\u021bii este Duhul Sf\u00e2nt, a c\u0103rui ac\u021biune nu se poate concentra \u00eentr-o autoritate uman\u0103. Dialogul ecumenic \u00eencearc\u0103 nu numai s\u0103 imagineze stiluri diferite \u00een exercitarea ministerului petrin, ci \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 ilustreze necesitatea acestuia. Papa Ioan Paul al II-lea, \u00een enciclica <em>Ut unum sint<\/em> (25 mai 1995), a recunoscut c\u0103 trebuie s\u0103 se ini\u021bieze o reg\u00e2ndire a modului de exercitare a ministerului episcopului de Roma \u0219i a exprimat speran\u021ba c\u0103 o contribu\u021bie \u00een acest sens va veni \u0219i din partea teologilor confesiunilor cre\u0219tine diferite de cea catolic\u0103 (cf. n. 95). R\u0103m\u00e2ne totu\u0219i convingerea Bisericii Catolice c\u0103 ministerul petrin este necesar pentru Biseric\u0103, a\u0219a cum a fost conceput de Isus Cristos, \u00een ciuda pluralit\u0103\u021bii de forme pe care le-a cunoscut deja \u00een timpul Noului Testament. Necesitatea este conceput\u0103 \u00een linia unit\u0103\u021bii vizibile, f\u0103r\u0103 de care nu s-ar putea vorbi nici m\u0103car de Biseric\u0103: nimeni nu s-a g\u00e2ndit vreodat\u0103 la o Biseric\u0103 invizibil\u0103! \u00centrebarea devine: \u00een ce mod episcopul Romei este \u00een slujba unit\u0103\u021bii Bisericii? Trebuie precizat c\u0103, g\u00e2ndindu-se la aceast\u0103 slujire, nimeni nu \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 ea \u00eenlocuie\u0219te Duhul Sf\u00e2nt. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Conciliul Vatican II, \u00een Constitu\u021bia dogmatic\u0103 despre Biseric\u0103, Lumen gentium, a folosit expresia men\u021bionat\u0103 mai sus, \u0219i anume \u201eprincipiu vizibil \u0219i fundament at\u00e2t al episcopilor, c\u00e2t \u0219i al mul\u021bimii credincio\u0219ilor\u201d (nr. 23). Este de necontestat c\u0103 \u00een relat\u0103rile evanghelice, care reflect\u0103 deja unele practici ale bisericilor primitive, lui Petru i se recunoa\u0219te o func\u021bie singular\u0103: aceea de a fi purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al credin\u021bei comunit\u0103\u021bii, cel care decide cine \u0219i cum s\u0103 fie admis \u00een aceasta, cel care are sarcina de a-i confirma pe fra\u021bi. Dintre cele trei aspecte, evident corelate, cel fundamental este primul.<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> Infalibil?<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, trebuie f\u0103cut\u0103 o precizare cu privire la infailibilitate, definit\u0103 \u00een mod notoriu la Conciliul Vatican I (1869-1870). \u00cen opinia larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u2013 at\u00e2t a celor care doresc s\u0103 o apere, c\u00e2t \u0219i a celor care doresc s\u0103 o nege \u2013 infailibilitatea episcopului de Roma ar viza capacitatea sa de a stabili credin\u021ba Bisericii. Dac\u0103 citim cu aten\u021bie textul defini\u021biei, afl\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 infailibilitatea succesorului lui Petru deriv\u0103 din infailibilitatea Bisericii. Prin urmare, sarcina episcopului de Roma este aceea de a reafirma \u0219i proclama credin\u021ba Bisericii. Pentru a o spune \u00een termeni pu\u021bin mai duri: credin\u021ba Bisericii nu este cea pe care o spune papa; ci mai degrab\u0103 credin\u021ba pe care o spune papa este credin\u021ba Bisericii. A\u0219adar, sarcina episcopului de Roma este de a spune cu autoritate credin\u021ba pe care Biserica a primit-o \u00een mo\u0219tenire \u2013 limbajul scrisorilor pastorale din Noul Testament ar spune \u201edepozitul\u201d. Cu alte cuvinte, papa nu \u201einventeaz\u0103\u201d credin\u021ba Bisericii, ci o spune. \u0218i aceasta pentru c\u0103 sarcina lui este \u201es\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 pe fra\u021bi\u201d (cf. Lc 23,32). \u00cen \u00eendeplinirea acestei sarcini, el este asistat de Duhul Sf\u00e2nt. Dac\u0103 nu ar exista aceast\u0103 asisten\u021b\u0103, nu ar exista garan\u021bia c\u0103 ceea ce spune el este \u00eentr-adev\u0103r credin\u021ba Bisericii. Trebuie amintit, de asemenea, c\u0103 nu tot ceea ce spune papa are garan\u021bia de a fi credin\u021ba Bisericii. \u0218i \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, uneori se confund\u0103 nivelurile normative ale interven\u021biilor episcopului de Roma: orice ar spune el ar fi caracterizat de infailibilitate. Ar trebui s\u0103 ne amintim cel pu\u021bin c\u0103, din 1870 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, a existat o singur\u0103 declara\u021bie infailibil\u0103 a Papei: la 1 noiembrie 1950, definirea dogmei Adormirii Maicii Domnului \u00een slava cereasc\u0103. De altfel, nu trebuie uitat c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea Adormirii Maicii Domnului era deja comun\u0103 \u00een liturghiile catolic\u0103 \u0219i ortodox\u0103. Dac\u0103 interven\u021biile infailibile sunt rare, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 celelalte interven\u021bii nu au valoare. Via\u021ba Bisericii are o multitudine de aspecte care deriv\u0103 din credin\u021b\u0103 \u0219i \u021bin de misiune. Credin\u021ba nu se p\u0103streaz\u0103 doar prin pronun\u021b\u0103ri dogmatice: acestea se refer\u0103 la aspectul doctrinar. \u00cen mod simptomatic, \u00een limbajul ecleziastic se vorbe\u0219te despre credin\u021b\u0103 \u0219i obiceiuri ca domeniu al exercit\u0103rii magisteriului infailibil. Obiceiurile privesc via\u021ba, iar aceasta trebuie s\u0103 fie coerent\u0103 cu Evanghelia, \u021bin\u00e2nd seama \u0219i de solicit\u0103rile care vin din culturi. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, la fel cum \u00een ilustrarea aspectelor credin\u021bei episcopul Romei intervine pentru a indica c\u0103i de \u00een\u021belegere mai profund\u0103, tot a\u0219a el simte nevoia de a emite pronun\u021b\u0103ri, \u00eendemnuri, avertismente care s\u0103 orienteze c\u0103tre practici personale \u0219i sociale coerente cu Evanghelia. \u00cen ambele cazuri, nu este vorba de defini\u021bii; acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ele nu servesc la crearea de modele de g\u00e2ndire \u0219i stiluri de existen\u021b\u0103 comune \u00eentre cre\u0219tini. A considera c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile de acest fel nu trebuie ascultate ar fi un semn de \u00eeng\u00e2mfare \u0219i\/sau de lips\u0103 de sim\u021b al \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii unei experien\u021be, cea cre\u0219tin\u0103, care implic\u0103 leg\u0103turi vizibile, adic\u0103 recunoscute de to\u021bi.<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> Un minister <\/strong><strong>al unit\u0103\u021bii<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Episcopul Romei are sarcina de a ajuta cre\u0219tinii s\u0103-\u0219i orienteze via\u021ba \u00een fidelitate fa\u021b\u0103 de Evanghelie, ceea ce implic\u0103 a ar\u0103ta c\u0103 ac\u021biunea \u00eentreprins\u0103 de Isus Cristos este \u00een primul r\u00e2nd cea a reconcilierii. Aceasta genereaz\u0103 m\u0103rturie colectiv\u0103. \u00cen acest sens, episcopul Romei are un minister al unit\u0103\u021bii. \u00cen ultimii ani, a fost reluat\u0103 de mai multe ori imaginea folosit\u0103 de Papa Francisc cu privire la sinodalitate ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 structural\u0103 a Bisericii: este imaginea piramidei r\u0103sturnate; v\u00e2rful se afl\u0103 \u00een jos. Imaginea serve\u0219te pentru a ne aminti c\u0103 episcopul Romei ascult\u0103 to\u021bi credincio\u0219ii, prin intermediul episcopilor, pentru a decide apoi cum s\u0103 orienteze via\u021ba eclezial\u0103. Unitatea este cu siguran\u021b\u0103 d\u0103ruit\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt, dar acesta lucreaz\u0103 prin figuri istorice. A g\u00e2ndi \u00een afara acestora expune cel pu\u021bin la riscul de a construi forme de credin\u021b\u0103 \u0219i stiluri de via\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 care nu au parametri adecva\u021bi pentru a verifica dac\u0103 se afl\u0103 \u00een adev\u0103r. Ar merita s\u0103 relu\u0103m ceea ce se cere \u00een rug\u0103ciunile euharistice dup\u0103 consacrare: s\u0103 form\u0103m un singur trup prin Duhul Sf\u00e2nt, \u00een unitate cu papa nostru. Este singular faptul c\u0103 se spune numele: aceasta indic\u0103 faptul c\u0103 unirea se stabile\u0219te cu papa actual, nu cu cel trecut sau imaginat. A uita acest lucru ar \u00eensemna s\u0103 ipotiz\u0103m o Biseric\u0103 \u00een afara istoriei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103<\/em><\/strong><strong><em>:\u00a0<\/em><\/strong> Figura Sf\u00e2ntului Petru este prezentat\u0103 \u00een eliberarea sa miraculoas\u0103 din \u00eenchisoare. Se subliniaz\u0103 ac\u021biunea Domnului care a trimis \u00eengerul s\u0103u \u0219i l-a smuls pe apostol din m\u00e2na lui Irod. Povestea, situat\u0103 \u00een \u201ezilele Azimelor\u201d, are aproape un iz pascal de ie\u0219ire din morm\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul invit\u0103 la participarea la mul\u021bumire, invit\u00e2nd s\u0103 gust\u0103m \u0219i s\u0103 vedem c\u00e2t de bun este Domnul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Apostolul Paul, aproape de sf\u00e2r\u0219itul existen\u021bei sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, \u00ee\u0219i afirm\u0103 speran\u021ba \u00een via\u021ba viitoare, \u00een care el, ca to\u021bi credincio\u0219ii, va intra \u00een comuniune deplin\u0103 cu Domnul. Perspectiva declarat\u0103 este aceea a ofrandei vie\u021bii \u0219i face referire la jertfa lui Cristos pe cruce.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> Pagina evanghelic\u0103 prezint\u0103 m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 a lui Petru, unul dintre textele cele mai importante pentru credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u0219i pentru istoria Bisericii. Aceast\u0103 m\u0103rturisire individual\u0103 preg\u0103te\u0219te dezvoltarea identit\u0103\u021bii \u0219i a rolului lui Petru, chemat s\u0103 garanteze stabilitatea Bisericii universale \u00eentemeiate de Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">R\u0103sp\u00e2ndirea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu \u00een afara Palestinei a dus la fondarea comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine din Antiohia. Era o comunitate mixt\u0103, format\u0103 din credincio\u0219i proveni\u021bi din iudaism \u0219i din lumea p\u0103g\u00e2n\u0103. Chiar \u0219i Paul a fost condus de Barnaba la Antiohia, unde, pentru prima dat\u0103, membrii noii mi\u0219c\u0103ri au fost numi\u021bi \u201ecre\u0219tini\u201d (Fap 11,19-26). Din cauza unei foamete care a lovit puternic Iudeea, comunitatea din Antiohia a trimis o colect\u0103 la Ierusalim (cf. 2Cor 8-9) prin intermediul lui Barnaba \u0219i Paul. \u00cen acest context, la Ierusalim, Irod Agripa I, rege \u00eentre 41 \u0219i 44 d.Cr., fiul lui Aristobul \u0219i nepotul lui Irod cel Mare, a declan\u0219at o persecu\u021bie \u00eempotriva liderilor mi\u0219c\u0103rii cre\u0219tine \u0219i \u201el-a ucis cu sabia\u201d, adic\u0103 prin decapitare, pe Iacob cel Mare, fratele lui Ioan.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Suveranul l-a arestat \u0219i pe Petru din motive de oportunism politic: eliminarea cre\u0219tinilor era, de fapt, pe placul \u201eiudeilor\u201d, cel pu\u021bin al conducerii lor (v. 3). Martiriul lui Iacob constituie astfel fundalul care st\u0103 la baza nara\u021biunii arest\u0103rii \u0219i eliber\u0103rii lui Petru (At 12,2-11). Povestea este urmat\u0103 de moartea ru\u0219inoas\u0103 a lui Irod, rege tiran, uciga\u0219 \u0219i blasfemator (12,20-23). Textul liturgic de ast\u0103zi denot\u0103 r\u0103sturnarea condi\u021biei umane din perspectiva logicii crucii \u0219i \u00eenvierii lui Isus: Dumnezeu conduce istoria \u0219i asist\u0103 Biserica \u0219i pe fiecare dintre membrii ei conform unui plan de m\u00e2ntuire care prevede predicarea Evangheliei lui Cristos \u00een \u00eentreaga lume, prin (\u0219i nu \u00een ciuda) persecu\u021bia care duce la martiriu. A\u0219a cum \u0218tefan este ucis, trec\u00e2nd m\u0103rturia evangheliz\u0103rii lui Saul\/Pavel (7,55\u20138,4), care va predica \u00een Occident, tot a\u0219a martiriul lui Iacob ini\u021biaz\u0103 predicarea lui Petru \u00een afara \u021b\u0103rii lui Israel, \u201espre un alt loc\u201d (16,17) p\u00e2n\u0103 la Roma, unde a fost ucis \u00een timpul persecu\u021biei lui Nero (64 d.Cr.). De aceea, povestirea \u201eeliber\u0103rii lui Petru\u201d se situeaz\u0103 \u00eentre alte dou\u0103 texte (Fap 5,17-21; 16,25-34) apar\u021bin\u00e2nd genului literar al \u201eeliber\u0103rilor din \u00eenchisoare\u201d, topos prezent \u0219i \u00een literatura greac\u0103 \u0219i iudaic\u0103. Fap 12,1-11 are scopul de a modela povestea lui Petru, discipolul prin excelen\u021b\u0103 \u0219i figura fiec\u0103rui cre\u0219tin autentic, dup\u0103 povestea Patimilor \u0219i \u00cenvierii lui Isus Hristos. Datorit\u0103 unei serii de procedee literare, povestea eliber\u0103rii lui Petru din \u00eenchisoare este construit\u0103 pe modelul nara\u021biunii eliber\u0103rii poporului Israel din sclavia egiptean\u0103. Luca prezint\u0103 un itinerar al istoriei m\u00e2ntuirii care \u00eencepe cu Pa\u0219tele din Exodul 12; acesta este figura adev\u0103ratului Pa\u0219te al \u00eenvierii lui Isus, care continu\u0103 s\u0103-\u0219i exercite efectele m\u00e2ntuitoare \u00een istoria Bisericii, exemplificate \u00een episodul eliber\u0103rii lui Petru din \u00eenchisoare. \u00cenchisoarea apostolului are loc, de fapt, \u201e\u00een zilele azimelor\u201d (v. 3). Pa\u0219tele evreiesc are loc chiar \u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii azimelor; Irod ar fi vrut s\u0103-l judece \u0219i s\u0103-l condamne pe Petru \u201edup\u0103 Pa\u0219te\u201d (v. 4). Dar tocmai \u00een \u201eacea noapte\u201d, expresie care aminte\u0219te de eliberarea din Egipt (Ex 11,4; 12,8.12.29.42), Dumnezeu intervine \u00een celul\u0103 prin \u201e\u00eengerul Domnului\u201d cu deschiderea lan\u021burilor (v. 7) \u0219i apoi cu deschiderea \u201eu\u0219ii de fier\u201d a \u00eenchisorii (v. 10). Prezen\u021ba brusc\u0103 \u0219i nea\u0219teptat\u0103 a \u00eengerului \u0219i poruncile sale, \u201e\u00een grab\u0103\u201d (v. 7), \u201epune-\u021bi centura \u0219i leag\u0103-\u021bi sandalele\u201d (v. 8) amintesc de instruc\u021biunile date de Dumnezeu lui Moise cu privire la modul de desf\u0103\u0219urare a cinei pascale (Ex 12,11).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sensul acestei lecturi tipologice este c\u0103 Dumnezeu este protagonistul absolut al eliber\u0103rii. Exclusivitatea ini\u021biativei divine este confirmat\u0103 de trei elemente narative: \u00een primul r\u00e2nd, Luca subliniaz\u0103 de dou\u0103 ori supravegherea atent\u0103 a deten\u021biei la care era supus apostolul: el era p\u0103zit de \u201epatru solda\u021bi, c\u00e2te patru \u00een fiecare tur\u0103\u201d (v. 4) \u0219i \u00een noaptea eliber\u0103rii era \u201ep\u0103zit de doi solda\u021bi [&#8230;] \u00een timp ce \u00een fa\u021ba u\u0219ilor santinelele p\u0103zeau \u00eenchisoarea\u201d (v. 6). \u00cen al doilea r\u00e2nd, somnul ad\u00e2nc al lui Petru (v. 6) necesit\u0103 ca el s\u0103 fie \u201elovit\u201d de \u00eenger; de fapt, verbul <em>pat\u00e1ssein<\/em> nu conoteaz\u0103 o \u201eatingere\u201d delicat\u0103, ci o \u201elovitur\u0103\u201d puternic\u0103, at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t verbul este folosit pu\u021bin mai t\u00e2rziu pentru lovitura mortal\u0103 dat\u0103 de \u201e\u00eengerul Domnului\u201d regelui Irod Agripa I (v. 23). \u00cen al treilea r\u00e2nd, \u00een ciuda loviturii, Petru r\u0103m\u00e2ne ame\u021bit, \u00eentr-un fel de somnambulism, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t \u201ecredea c\u0103 are o viziune\u201d (v. 9; cf. At 10,3); abia ie\u0219it din \u00eenchisoare \u0219i dup\u0103 plecarea \u00eengerului, apostolul ia con\u0219tiin\u021b\u0103 de eveniment.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen versetul 11, Petru exprim\u0103 sensul teologic al episodului: \u201eAcum \u0219tiu cu adev\u0103rat c\u0103 Domnul a trimis \u00eengerul s\u0103u \u0219i m-a smuls din m\u00e2na lui Irod \u0219i din tot ceea ce a\u0219tepta poporul iudeu\u201d. Eliberarea din \u00eenchisoare \u0219i de la probabil\u0103 condamnare la moarte este numai opera lui Dumnezeu, a\u0219a cum a fost \u0219i \u00eenvierea lui Isus. Planurile Domnului scap\u0103 \u00een\u021belegerii umane depline. \u00cen plus, \u00een interpretarea teologic\u0103 a apostolului, are loc o inversare a rolurilor: \u201epoporul iudeu\u201d, care \u00een Exod era beneficiarul ac\u021biunii m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu, acum preia rolul de antagonist al lui Dumnezeu, rolul \u00eendeplinit anterior de faraon. Dumnezeu, \u00een schimb, intervine acum \u00een favoarea lui Petru, a\u0219a cum a intervenit \u00een favoarea lui Isus (Lc 24), r\u0103sturn\u00e2nd, prin \u00eenviere, ac\u021biunea nedreapt\u0103 a oponen\u021bilor, de\u021bin\u0103torii puterii politice; formulele kerigmatice de contrast \u00eentre ac\u021biunea oamenilor \u0219i cea a lui Dumnezeu sunt de fapt pres\u0103rate \u00een discursurile misionare din cartea Faptele Apostolilor (2,23-24; 3,15; 4,10; 5,30; 10,39-40; 13,28,30: \u201evoi l-a\u021bi ucis pe Isus [&#8230;] dar Dumnezeu l-a \u00eenviat\u201d). Cu aceast\u0103 imagine a eliber\u0103rii prin lucrarea lui Dumnezeu se \u00eencheie ciclul narativ dedicat personajului Petru \u00een cartea Faptele Apostolilor; apostolul va mai ap\u0103rea doar scurt \u00een conciliul din Ierusalim (Fap 15,7-11) pentru a sanc\u021biona oficial legitimitatea intr\u0103rii neamurilor \u00een poporul lui Dumnezeu. Petru las\u0103 acum locul lui Paul, cel\u0103lalt mare martor al evangheliz\u0103rii universale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen partea final\u0103 a celei de-a doua scrisori adresate lui Timotei, \u00eenainte de salut\u0103ri (2Tim 4,19-21) \u0219i de urarea binecuv\u00e2ntat\u0103 (4,22), Pavel \u00ee\u0219i deschide sufletul cu sinceritate. Apostolul, aproape de sf\u00e2r\u0219itul existen\u021bei sale, afirm\u0103 speran\u021ba sa \u00een via\u021ba viitoare, \u00een care el, ca to\u021bi credincio\u0219ii, va intra \u00een comuniune deplin\u0103 cu Domnul. \u00cen versetul 6, Paul exprim\u0103 cu claritate con\u0219tiin\u021ba faptului c\u0103 se apropie de moarte (\u201ea sosit timpul s\u0103 p\u0103r\u0103sesc aceast\u0103 via\u021b\u0103\u201d) \u0219i descrie actul final ca \u201eofrand\u0103\u201d. Este un mod, ca \u00een Fil 2,17, de a asimila via\u021ba sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 cu cea a lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Verbul <em>sp\u00e9ndein<\/em> (\u201ea v\u0103rsa \u00een liba\u021bie\u201d) conoteaz\u0103 de fapt jertfa vie\u021bii \u0219i, prin urmare, face referire la jertfa lui Cristos pe cruce (1Tim 6,13). \u00cen versetul 7, f\u0103c\u00e2nd un bilan\u021b al trecutului s\u0103u, Paul folose\u0219te c\u00e2teva metafore tipice culturii elenistice: \u201eam luptat lupta cea bun\u0103\u201d alude la competi\u021biile sportive sau la c\u00e2mpul militar, iar \u201eam terminat cursa\u201d (Fap 20,24; 1Cor 9,24; Fil 3,14) face referire la lumea sportului. Pavel declar\u0103 c\u0103 a fost temperat ca un atlet care, \u00een vederea competi\u021biei, s-a antrenat sistematic cu efort \u0219i abnega\u021bie; ie\u0219ind din domeniul metaforic, Apostolul se propune cititorului ca model de urmat pentru angajamentul \u0219i fidelitatea sa \u00een tr\u0103irea concret\u0103 a Evangheliei (cf. 1Cor 11,1); numai astfel se poate atinge \u021belul reprezentat de via\u021ba ve\u0219nic\u0103, starea de m\u00e2ntuire \u00een Cristos (cf. 1Cor 9,24-27). Prin limbajul metaforic, Paul \u00eel invit\u0103 pe Timotei, \u0219i pe noi to\u021bi, la angajamentul constant \u00een urmarea lui Cristos, sub egida Duhului Sf\u00e2nt. Ultima sintagm\u0103, \u201eam p\u0103zit credin\u021ba\u201d, asigur\u0103 c\u0103 credin\u021ba \u00een Cristos a modelat \u00eentreaga sa existen\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 din predicare \u0219i fapte: \u201ea p\u0103zi\u201d nu \u00eenseamn\u0103 a pune credin\u021ba \u00eentr-o vitrin\u0103 sau \u00eentr-un sertar, ci a o proclama, a o aprofunda, a o transmite, a o m\u0103rturisi pretutindeni \u0219i tuturor, chiar \u0219i \u00een mijlocul multor dificult\u0103\u021bi. \u00cen versetul 8, Pavel prive\u0219te spre viitorul escatologic. El este sigur c\u0103 a ob\u021binut r\u0103splata (\u201ecoroana\u201d) pentru c\u0103, \u00een con\u0219tiin\u021ba sa, a dat totul, a dat tot ce a avut mai bun. El are \u00eencredere \u00een Dumnezeu, judec\u0103torul \u201edrept\u201d, care i-a \u00eencredin\u021bat misiunea de a transmite altora Evanghelia m\u00e2ntuirii. Pavel nu este un aventurier solitar, ci un membru al Bisericii: a\u0219a cum Apostolul \u0219i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it c\u0103l\u0103toria p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 cu ceilal\u021bi credincio\u0219i, tot a\u0219a va mo\u0219teni comuniunea cu Dumnezeu \u00eempreun\u0103 cu \u201eto\u021bi cei care au a\u0219teptat cu dragoste ar\u0103tarea Lui\u201d. Plenitudinea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu va avea loc la parusie (1Tim 4,1). \u00cen versetul 17, contextul devine cel al tribunalului \u00een fa\u021ba c\u0103ruia Pavel este chemat s\u0103 fie judecat. De\u0219i nu a fost ap\u0103rat de nimeni \u00een proces (v. 16), Paul nu se descurajeaz\u0103 \u00een momentul \u00een care proclam\u0103: \u201eDomnul mi-a fost aproape \u0219i mi-a dat putere\u201d. Experien\u021ba sa personal\u0103 devine \u00eenc\u0103 o dat\u0103 paradigmatic\u0103: Dumnezeu este mereu cu el \u0219i i-a dat \u201eputere\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Verbul <em>endynam\u00fbn<\/em> (\u201ea \u00eent\u0103ri\u201d) fusese folosit \u00een 1Tim 2,1 pentru a indica preg\u0103tirea lui Timotei pentru slujirea de conducere eclezial\u0103. \u00cen cuvintele Apostolului exist\u0103, de fapt, un scop pedagogic-parenetic: datorit\u0103 acestei puteri, Pavel a putut s\u0103-\u0219i duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it misiunea printre neamuri, f\u0103r\u0103 a-i exclude pe iudei (Rom 15,10-11; 16,26; Gal 3,28) \u0219i \u00eel invit\u0103 pe Timotei s\u0103 continue dup\u0103 exemplul s\u0103u (2Tim 1,8). \u00cen cele din urm\u0103, Paul las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 procesul definitiv a fost doar am\u00e2nat, \u00eentruc\u00e2t preia cuvintele din Ps 21,22 (LXX): \u201eam fost izb\u0103vit din gura leului\u201d (cf. Dn 6,21-24.28). Acest lucru nu risipe\u0219te umbra condamn\u0103rii la moarte care planeaz\u0103 asupra lui, \u00een fa\u021ba c\u0103reia, \u00een versetul 18, Apostolul face o adev\u0103rat\u0103 m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 \u00een \u00eenvierea lui Cristos: \u201eDomnul m\u0103 va izb\u0103vi de orice r\u0103u \u0219i m\u0103 va duce \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een ceruri, \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia sa\u201d. Apoi \u00eencheie cu doxologia: \u201eA lui s\u0103 fie slava \u00een vecii vecilor. Amin\u201d. Este pecetea unei vie\u021bi tr\u0103ite p\u00e2n\u0103 la ultima suflare pentru Domnul. Este pecetea sfin\u021beniei lui Paul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Profesiunea de credin\u021b\u0103 a lui Petru este unul dintre textele cele mai importante pentru credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u0219i pentru istoria Bisericii. Importan\u021ba sa este dat\u0103 de consemnarea acestui episod \u00een toate Evangheliile: Mt 16,13-20; Mc 8,27-30; Lc 9,18-21; In 6,67-71. Isus se \u00eendreapt\u0103 spre partea cea mai nordic\u0103 a Galileei, \u00een regiunea Cezareei lui Filip, \u00eentr-o situa\u021bie dificil\u0103; misiunea sa mesianic\u0103 de a aduna poporul lui Israel \u00een jurul s\u0103u \u0219i al mesajului s\u0103u despre venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu a e\u0219uat. Majoritatea poporului ales nu a aderat la predicile sale; \u00een fapt, \u00een Cezareea lui Filip, Isus a r\u0103mas cu grupul restr\u00e2ns al celor Doisprezece. Totu\u0219i, tocmai \u00een acest moment de criz\u0103, Isus are nevoie ca apostolii s\u0103-\u0219i exprime \u00een mod explicit credin\u021ba \u0219i, prin urmare, dorin\u021ba de a-l urma chiar \u0219i f\u0103r\u0103 a \u00een\u021belege pe deplin scopul \u0219i modul misiunii sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0feChestiunea identit\u0103\u021bii.<\/strong> Centrul problemei care \u00eei st\u0103 la inim\u0103 lui Isus este con\u0219tiin\u021ba identit\u0103\u021bii sale; astfel, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u00eei \u00eentreab\u0103 pe ucenicii s\u0103i ce p\u0103rere are lumea despre aceasta: \u201eCine zice lumea c\u0103 este Fiul Omului?\u201d (Mt 16,13). Varianta pe care o citim \u00een Matei fa\u021b\u0103 de textul paralel din Marcu (Mc 8,27) este \u00eenlocuirea pronumelui \u201eeu\u201d cu construc\u021bia \u201eFiul Omului\u201d. Acest titlu cristologic este cunoscut de ucenici, deoarece Isus \u00eel folosise deja pentru a le explica misiunea sa prezent\u0103 (Mt 13,37) \u0219i viitoare (10,23; 13,41). El vorbise despre Fiul omului \u0219i \u00een public (8,20; 11,19; 12,40), dar oamenii nu \u00een\u021beleseser\u0103 despre cine era vorba. Abia \u00een Mt 26,64 Isus va proclama din nou public c\u0103 este Fiul omului \u00een fa\u021ba sinedri\u0219tilor care \u00eel vor condamna la moarte. Deci, acest titlu cristologic serve\u0219te lui Matei pentru a diferen\u021bia \u00een\u021belegerea identit\u0103\u021bii lui Isus: pe de o parte, poporul ne\u0219tiutor, pe de alt\u0103 parte, discipolii par\u021bial con\u0219tien\u021bi. Poporul, de fapt, nu \u0219tie cine este Isus \u0219i se zbate \u00een c\u0103utarea unor posibile identific\u0103ri: Ioan Botez\u0103torul, Ilie, Ieremia sau un alt profet! \u00cen versetul 15, Isus \u00eei \u00eentreab\u0103 direct pe discipolii s\u0103i: \u201eDar voi cine zice\u021bi c\u0103 sunt eu?\u201d. \u00cen versetul 16, r\u0103spunsul lui Simon Petru este clar: \u201eTu e\u0219ti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu\u201d. Petru se dovede\u0219te a fi purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al grupului de ucenici care, \u00een primaEvanghelie, identificaser\u0103 deja identitatea lui Isus dup\u0103 ce \u00eel v\u0103zuser\u0103 merg\u00e2nd pe mare \u0219i proclamaser\u0103 \u00een cor: \u201eTu e\u0219ti cu adev\u0103rat Fiul lui Dumnezeu\u201d (Mt 14,33). Aceast\u0103 prim\u0103 m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 comunitar\u0103 este acum completat\u0103 de Petru prin atribuirea prealabil\u0103 \u00cenv\u0103\u00e2\u0103torului titlului de \u00abCristos\u00bb.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0feFericirea lui Petru.<\/strong> Aceast\u0103 m\u0103rturisire individual\u0103 preg\u0103te\u0219te dezvoltarea identit\u0103\u021bii \u0219i rolului lui Petru \u00een Biseric\u0103, rol explicat imediat de Isus \u00een versetul 17: \u201eFericit e\u0219ti tu, Simone, fiul lui Iona\u201d. Fericirea corespunde perfect primei p\u0103r\u021bi a declara\u021biei apostolului: \u201eTu e\u0219ti Cristos\u201d (v. 16), \u201eTu e\u0219ti fericit\u201d (v. 17). Acesta este singurul macarism matean adresat unui singur individ; celelalte nou\u0103, concentrate \u00een discursul de pe munte (5,3-11) sau r\u0103sp\u00e2ndite \u00een restul relat\u0103rii (11,6; 13,6; 24,46), fotografiaz\u0103 starea de fericire a ucenicilor care se pun \u00een urma lui Isus \u00een mod autentic. Faptul c\u0103 Petru este reprezentantul prin excelen\u021b\u0103 al tuturor ucenicilor este confirmat de fericirea care fusese adresat\u0103 anterior \u00eentregii comunit\u0103\u021bi: \u00abFerice de ochii vo\u0219tri, c\u0103 v\u0103d, \u0219i de urechile voastre, c\u0103 aud. Adev\u0103rat v\u0103 spun: mul\u021bi profe\u021bi \u0219i mul\u021bi drep\u021bi au dorit s\u0103 vad\u0103 ceea ce voi vede\u021bi, dar nu au v\u0103zut, \u0219i s\u0103 aud\u0103 ceea ce voi auzi\u021bi, dar nu au auzit\u00bb (Mt 13,16-17).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De altfel, Petru face parte din grupul \u201ecelor mici\u201d c\u0103rora Dumnezeu le dezv\u0103luie planul s\u0103u de m\u00e2ntuire, care r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 ascuns \u201ecelor mari \u0219i \u00een\u021belep\u021bilor\u201d (Mt 11,25-26). Isus explic\u0103 imediat motivul fericirii apostolului: \u201ec\u0103ci nu trupul \u0219i s\u00e2ngele \u021bi-au descoperit aceasta, ci Tat\u0103l meu care este \u00een ceruri\u201d. Intui\u021bia lui Petru a fost st\u00e2rnit\u0103 de Tat\u0103l ceresc.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe\u00a0 St\u00e2nca \u0219i p\u0103zitorul.<\/strong> \u00cen versetele 18-19, Isus define\u0219te rela\u021bia dintre apostol \u0219i Biseric\u0103. Prin sintagma \u201etu e\u0219ti Petru \u0219i pe aceast\u0103 piatr\u0103 voi zidi Biserica Mea\u201d (v. 18a) nu se atribuie numele nou apostolului Simon, deja atribuit \u00een Mt 4,18 \u0219i 10,2, ci calificativul de \u201epiatr\u0103\u201d, metafor\u0103 a misiunii sale: el este chemat s\u0103 garanteze stabilitatea Bisericii universale \u00eentemeiate de Isus. \u00cen Noul Testament, Biserica era asociat\u0103 cu imaginea cl\u0103dirii sau a templului (1Cor 3,9-17; Ef 2,20-22), iar figurile apostolice cele mai reprezentative ale comunit\u0103\u021bii din Ierusalim fuseser\u0103 definite de Paul \u201est\u00e2lpi\u201d (Gal 2,9); \u00een schimb, \u00een Mt 16,18, expresia lui Isus deschide un orizont infinit de sens spa\u021bial (universalitate) \u0219i temporal (ve\u0219nicie).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen a doua parte a discursului, \u201e\u0219i por\u021bile iadului nu o vor birui\u201d (v. 18b), verbul la viitor denot\u0103 infailibilitatea Bisericii; for\u021bele r\u0103ului sunt connotate cu expresia \u201epor\u021bile iadului\u201d, expresie cu conota\u021bie biblic\u0103 (Is 38,10; Sap 16,13; Ps 9,14), dar folosit\u0103 \u0219i de mai mul\u021bi autori greci; ele nu vor reu\u0219i niciodat\u0103 s\u0103 distrug\u0103 Biserica, deoarece Isus \u00eenviat este prezent \u00een ea (Mt 18,20) \u0219i o va conduce p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor (Mt 28,20).\u00cen versetul 19, \u00een sf\u00e2r\u0219it, Isus \u00eei confer\u0103 lui Petru \u201eputerea cheilor\u201d, posibilitatea de a \u201elega\u201d \u0219i \u201edezlega\u201d. Aceast\u0103 terminologie \u00een tradi\u021bia rabinic\u0103 se refer\u0103 la interpretarea legii sau la activitatea judiciar\u0103. Acest text trebuie \u00een\u021beles prin lectura contextual\u0103 a Mt 23,13: \u201eVai de voi, c\u0103rturari \u0219i farisei f\u0103\u021barnici, care \u00eenchide\u021bi [&#8230; cu cheia] \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor \u00eenaintea oamenilor; voi nu intra\u021bi \u0219i nici pe cei care vor s\u0103 intre nu-i l\u0103sa\u021bi s\u0103 intre\u201d. Potrivit lui Isus, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura rabinic\u0103 \u00eempiedic\u0103 poporul s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 voia lui Dumnezeu. \u201eCheia\u201d pe care Domnul i-o \u00eencredin\u021beaz\u0103 lui Petru este, a\u0219adar, ansamblul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus care, prin cuvinte \u0219i fapte, realizeaz\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt (Mt 4,23; 9,35). Liderul discipolilor devine astfel p\u0103zitorul tradi\u021biei operei m\u00e2ntuitoare \u00eenceput\u0103 de Cristos \u0219i continuat\u0103 de el de-a lungul istoriei, \u00een Duhul Sf\u00e2nt \u0219i cu contribu\u021bia credincio\u0219ilor. Valoarea soteriologic\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus este confirmat\u0103 \u0219i actualizat\u0103 de practica ecleziastic\u0103 a harului iert\u0103rii, generator de via\u021b\u0103. Biserica admite \u00een comunitate sau exclude din ea prin discern\u0103m\u00e2ntul care este rodul fidelit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus \u0219i fa\u021b\u0103 de ac\u021biunea Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 567\/568, iunie-iulie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 47<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. SFIN\u021aII PETRU \u0218I PAUL 29 IUNIE 2025\u00a0 MODELE DE CREDIN\u021a\u0102 Solemnitatea de ast\u0103zi celebreaz\u0103 pe Domnul, comemor\u00e2nd pe cei doi apostoli [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41446,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41445"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41445"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41447,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41445\/revisions\/41447"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41446"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}