{"id":41378,"date":"2025-06-22T00:09:19","date_gmt":"2025-06-21T21:09:19","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41378"},"modified":"2025-06-22T00:09:19","modified_gmt":"2025-06-21T21:09:19","slug":"ia-ti-crucea-si-urmeaza-ma-meditatie-pentru-duminica-a-xii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/06\/22\/ia-ti-crucea-si-urmeaza-ma-meditatie-pentru-duminica-a-xii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eIa-\u021bi crucea \u0219i urmeaz\u0103-m\u0103!\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\n

DUMINICA A XII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

22 IUNIE 2025<\/strong><\/p>\n

IA-\u021aI CRUCEA \u0218I URMEAZ\u0102-M\u0102!<\/strong><\/p>\n

Profetul Zaharia prive\u0219te \u00een viitor \u0219i anun\u021b\u0103 interven\u021bia m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu. \u00centr-un context mesianic, el anun\u021b\u0103 figura unui \u201eom str\u0103puns\u201d prin care Dumnezeu ne m\u00e2ntuie\u0219te. Isus din Evanghelie, dup\u0103 ce Petru \u00eel m\u0103rturise\u0219te ca Mesia, confirm\u0103 c\u0103 el este Cristosul lui Dumnezeu, dar un Cristos \u0219i un Mesia r\u0103stignit. Sf\u00e2ntul Paul traseaz\u0103 consecin\u021bele credin\u021bei \u00een Isus Cristos pentru credinciosul din toate timpurile. Credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 este \u201emesianic\u0103\u201d. Dumnezeu a promis poporului s\u0103u ales un Mesia. Contemporanii lui Isus \u0219i-au avut a\u0219tept\u0103rile lor, pun\u00e2ndu-\u0219i \u00eencrederea \u00eentr-un Mesia politic sau religios care s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 dorin\u021bele. Mesia este Isus, dar el nu \u00eendepline\u0219te a\u0219tept\u0103rile poporului, deoarece este un Mesia r\u0103stignit. Ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru pentru noi ast\u0103zi?<\/p>\n

UCENICUL LUI ISUS<\/strong><\/p>\n

ST\u0102 AL\u0102TURI DE CEI R\u0102STIGNI\u021aI AI ACESTEI LUMI<\/strong><\/p>\n

de Pedro Fraile<\/em><\/p>\n

Vechea problem\u0103 a privirii<\/strong><\/p>\n

Acesta este un vechi joc de cuvinte, precum \u201ea auzi \u0219i a asculta\u201d; spunem: \u201em\u0103 auzi, dar nu m\u0103 ascul\u021bi\u201d. Dac\u0103 nu avem probleme cu vederea, suntem \u201ecapabili s\u0103 vedem\u201d, dar nu suntem \u00eentotdeauna con\u0219tien\u021bi de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru. Uneori ne \u201eabatem\u201d privirea, cu o absen\u021b\u0103 prost mascat\u0103, atunci c\u00e2nd nu vrem s\u0103 vedem pe cineva sau c\u00e2nd o situa\u021bie ne deranjeaz\u0103. De asemenea, putem \u201evedea\u201d cu inten\u021bie, iar atunci ne \u201efix\u0103m privirea\u201d, chiar dac\u0103 cealalt\u0103 persoan\u0103 poate fi deranjat\u0103. Alteori ne \u201e\u00eencruci\u0219\u0103m privirea\u201d, ca semn de provocare.<\/p>\n

Ne uit\u0103m la ceea ce ne place \u0219i la ceea ce este convenabil pentru noi<\/strong><\/p>\n

De obicei, \u201eprivim\u201d \u0219i ne holb\u0103m la ceea ce ne place, ne mul\u021bume\u0219te sau ne convine. \u0218tim cu to\u021bii c\u0103, atunci c\u00e2nd o imagine este teribil\u0103, este crud\u0103, este dureroas\u0103 sau ne deranjeaz\u0103, \u00een cur\u00e2nd \u201ene abatem privirea\u201d. Acestea sunt imagini cu copii \u00eenfometa\u021bi sau cu oameni tortura\u021bi.<\/p>\n

Este posibil s\u0103 facem acest lucru pentru c\u0103 nu putem suporta vederea durerii sau pentru c\u0103 ne sim\u021bim, \u00eentr-un anumit sens, complici pentru neputin\u021ba noastr\u0103 \u00een fa\u021ba durerii severe care poate fi comb\u0103tut\u0103.<\/p>\n

\u201eCei str\u0103pun\u0219i\u201d din toate timpurile<\/strong><\/p>\n

\u00cen prima lectur\u0103, profetul Zaharia citeaz\u0103 o fraz\u0103 enigmatic\u0103: \u201e\u015fi vor privi la mine, pe care l-au str\u0103puns \u00eel vor jeli\u201d. Contextul imediat nu clarific\u0103 prea multe; se vorbe\u0219te despre Ierusalim \u0219i dinastia lui David. Primul fusese distrus; cea de-a doua era o dinastie care ajunsese la final. Se refer\u0103 oare la victimele nevinovate ale acestor nenorociri? Nu \u0219tim! Ceea ce \u0219tim este c\u0103 istoria omenirii este plin\u0103 de victime ale for\u021bei brutale, ale cruzimii altor fiin\u021be umane: victime ale r\u0103zboaielor de ieri \u0219i de azi; oameni care nu cunosc dec\u00e2t suferin\u021ba provocat\u0103. Exist\u0103 o istorie a c\u00e2\u0219tig\u0103torilor \u0219i a \u00eenving\u0103torilor \u0219i exist\u0103 o istorie a celor \u201estr\u0103pun\u0219i\u201d de violen\u021ba altor fiin\u021be umane.<\/p>\n

Isus, \u201eMesia cel str\u0103puns\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00centrebarea pe care toate genera\u021biile trebuie s\u0103 \u0219i-o pun\u0103 este urm\u0103toarea: ce facem cu durerea provocat\u0103 de violen\u021b\u0103? Ne uit\u0103m la victimele lumii noastre? R\u0103spunsul este foarte dificil. Isus, m\u0103rturisit ca Mesia de Petru, ne vorbe\u0219te despre calea vie\u021bii d\u0103ruite. El \u00eensu\u0219i se va d\u0103rui pentru noi \u0219i va fi \u201estr\u0103puns\/r\u0103stignit\u201d. Isus, Mesia, nu ignor\u0103 soarta \u201er\u0103stigni\u021bilor\u201d acestei lumi. El se pune al\u0103turi de ei, le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te soarta, pentru a da sens deplin vie\u021bii pe care violen\u021bii i-o iau. Isus este Mesia de pe Cruce.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Textul men\u021bioneaz\u0103 de dou\u0103 ori \u201edinastia lui David\u201d \u0219i ora\u0219ul \u201eIerusalim\u201d. Prima dispare din istorie \u00een anul 537, c\u00e2nd Nabucodonosor distruge Ierusalimul, pun\u00e2nd cap\u0103t liniei genealogice \u00eenceput\u0103 de David \u00een jurul anului 1000 \u00ee.Cr. Cu toate acestea, sf\u00e2r\u0219itul dinastiei nu a fost definitiv, deoarece aceasta a evoluat de la o \u201efamilie regal\u0103\u201d la o concep\u021bie teologic\u0103. Pe de alt\u0103 parte, ora\u0219ul Ierusalim a trecut de la statutul de ora\u0219 canaanit neisraelit la cel de \u201eora\u0219 ales\u201d de Dumnezeu, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eDumnezeu \u00eensu\u0219i l-a \u00eentemeiat\u201d. Ierusalimul este ora\u0219ul \u201eetern\u201d \u00een care toate popoarele sunt chemate. Cel mai important element al oracolului este versetul central.<\/p>\n

Se vorbe\u0219te despre un personaj anonim; el atrage \u201eprivirea\u201d; se vorbe\u0219te despre el, \u00een mod misterios, ca \u201ecel pe care l-au str\u0103puns\u201d; \u0219i se anun\u021b\u0103 c\u0103 vor pl\u00e2nge amar pentru el. Nu i se spune numele, dar contextul este mesianic, deoarece at\u00e2t la \u00eenceput, c\u00e2t \u0219i la sf\u00e2r\u0219it se vorbe\u0219te despre \u201edinastia lui David\u201d. At\u00e2t sensul mesianic, c\u00e2t \u0219i referirea la un personaj care sufer\u0103 o moarte violent\u0103, ne trimit la r\u00e2ndul lor la Slujitorul suferind al lui Isaia. Tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 a v\u0103zut \u00een aceste texte o prefigurare a lui Cristos, Mesia str\u0103puns care a luat asupra sa p\u0103catele \u0219i violen\u021bele noastre.<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Text dens \u00een titluri, referin\u021be biblice, teologie. Paul se refer\u0103 la noii credincio\u0219i, unii evrei \u0219i al\u021bii p\u0103g\u00e2ni, care \u201eau crezut\u201d, care \u201es-au al\u0103turat\u201d \u0219i \u201es-au \u00eembr\u0103cat\u201d \u00een Cristos Isus. Dac\u0103 comunitatea era format\u0103 din persoane de diferite origini religioase (iudei\/p\u0103g\u00e2ni), sociale (sclavi\/liberi) sau chiar sexuale (b\u0103rba\u021bi\/femei), noua via\u021b\u0103 \u00een Cristos face ca totul s\u0103 capete o dimensiune nou\u0103 \u0219i diferit\u0103, de neconceput p\u00e2n\u0103 atunci. Paul \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 rela\u021bioneze noua via\u021b\u0103 \u00een Cristos cu promisiunile pe care Dumnezeu le face lui Abraham, p\u0103rintele omenirii, \u00een care sunt binecuv\u00e2ntate toate popoarele. El dep\u0103\u0219e\u0219te particularismul iudaic sau clasificarea social\u0103 \u0219i uman\u0103. \u00cen Galateni, Paul proclam\u0103 deschiderea definitiv\u0103 a lui Dumnezeu c\u0103tre \u00eentreaga omenire \u00een ac\u021biunea m\u00e2ntuitoare a lui Cristos Isus.<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 scen\u0103 este consemnat\u0103 \u00een Sinoptici cu nuan\u021be diferite. Luca nu o localizeaz\u0103 \u00een Cezareea din Filipi, calific\u00e2nd-o ca av\u00e2nd loc atunci c\u00e2nd Isus \u201ese ruga singur\u201d. R\u0103spunsul poporului este \u201eIoan Botez\u0103torul, Ilie sau unul dintre profe\u021bi\u201d, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura \u00eentre Isus \u0219i marii profe\u021bi (Matei \u00eel adaug\u0103 pe Ieremia). R\u0103spunsul lui Petru are, de asemenea, nuan\u021be: Marcu spune c\u0103 Isus este \u201eCristosul\u201d; Luca adaug\u0103 c\u0103 este \u201eCristosul lui Dumnezeu\u201d (o nuan\u021b\u0103 pe care trebuie s\u0103 o cunoasc\u0103 p\u0103g\u00e2nii c\u0103rora li se adreseaz\u0103 Evanghelia sa); Matei spune c\u0103 Isus este \u201eCristosul\u201d \u0219i adaug\u0103 \u201eFiul Dumnezeului celui viu\u201d, un mesaj adresat ascult\u0103torilor evrei. Doar Matei adaug\u0103 c\u00e2teva versete proprii despre Petru. To\u021bi trei sunt de acord asupra interdic\u021biei de a face publicitate acestui mesianism; anun\u021barea patimii \u0219i a mor\u021bii sale (Matei \u0219i Marcu adaug\u0103 cuvintele dure ale lui Isus la adresa lui Petru) \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, to\u021bi trei reiau invita\u021bia de a purta crucea zilnic\u0103 \u0219i de a-l urma, cu aceea\u0219i fraz\u0103 final\u0103 despre \u201ec\u00e2\u0219tigarea sau pierderea\u201d propriei vie\u021bi. Isus, \u00een tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103, este \u201ecel r\u0103stignit\u201d pe care Dumnezeu \u00eel constituie Mesia; \u201ecel str\u0103puns\u201d care anun\u021b\u0103 un nou mesianism, anun\u021bat de Zaharia.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

VARA… TRUPUL… PARADISUL PIERDUT<\/strong><\/p>\n

de Alberto Carrara<\/em><\/p>\n

Vara este marea distragere a aten\u021biei, evadarea \u00een mas\u0103 \u00een alt\u0103 parte. Se pleac\u0103, se c\u0103l\u0103tore\u0219te, se \u201epleac\u0103 \u00een vacan\u021b\u0103\u201d. Se pleac\u0103 nu at\u00e2t spre un loc, nici m\u0103car spre o activitate, ci spre un timp \u0219i un loc f\u0103r\u0103 leg\u0103turi \u0219i f\u0103r\u0103 angajamente: este vacan\u021ba<\/strong> (substantiv feminin, din latinescul vacantia<\/em>, \u201ea fi liber\u201d, substantiv neutru plural de la vacans<\/em>, vacantis<\/em>, participiu prezent de la vacare<\/em>, \u201ea fi gol\u201d). Termenul poate sugera ideea unui timp \u0219i a unui loc pur \u0219i simplu pierdute: timp \u0219i loc iremediabil.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, se poate \u201ebroda\u201d pe anumite evenimente sau comportamente estivale pentru a verifica cum protagonistul este \u00eenainte de toate fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i astfel, tocmai de aceea, se realizeaz\u0103 deschideri simbolice, chiar \u0219i \u00een evenimentele vacan\u021bei \u0219i ale verii, gra\u021bie c\u0103rora pot sosi acolo \u0219i \u201ealte\u201d ve\u0219ti, nea\u0219teptate.<\/p>\n

Trupul \u201e\u00een vacan\u021b\u0103\u201d este \u00eenainte de toate \u00een ton, fericit cu lumea. C\u0103ldura \u00eei permite corpului s\u0103 simt\u0103 natura din jurul s\u0103u ca pe o prelungire a sa. Hainele devin mai u\u0219oare, iar noi renun\u021b\u0103m la haine. Corpul devine o lume mic\u0103, iar lumea un corp mare. \u00cen fond, experien\u021bele fericite ale vacan\u021bei ar putea fi v\u0103zute ca o reluare a unei armonii adesea pierdute cu lumea, pierdut\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, mereu visat\u0103 cu tenacitate.<\/p>\n

Cercet\u0103torii biblici ne spun c\u0103 relatarea biblic\u0103 a \u201eparadisului p\u0103m\u00e2ntesc\u201d este \u00eenainte de toate punerea \u00een scen\u0103 a unei armonii de neatins: Dumnezeu-b\u0103rbat, b\u0103rbat-femeie, om-natur\u0103, \u00een locul fericirii ini\u021biale, totul este perfect \u00een ton. P\u0103catul originar este ruptura dramatic\u0103 a acestei armonii \u0219i \u00eenceputul diviziunii. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103rb\u0103torile ar putea fi v\u0103zute ca o \u00eencercare, diferit reu\u0219it\u0103, de a recupera mici sclipiri ale armoniei pierdute. S\u0103rb\u0103torile, \u00eens\u0103, nu sunt doar at\u00e2t. \u00cen fa\u021ba armoniei fericite a trupului \u00een vacan\u021b\u0103, a corpului s\u0103n\u0103tos \u201edistras\u201d de natur\u0103 \u0219i de c\u0103ldur\u0103, se afl\u0103 adesea trupul \u201econtractat\u201d, care se concentreaz\u0103 asupra lui \u00eensu\u0219i \u0219i nu este capabil s\u0103 \u201erenun\u021be\u201d. S-a discutat, mai ales, \u00een timpul \u0219i dup\u0103 Covid, ca fiind una dintre mo\u0219tenirile negative ale pandemiei. Dar Covid nu este singura cauz\u0103 \u0219i poate nici cea mai important\u0103.<\/p>\n

M\u00e2ncatul este un mod de a fi \u0219i a face parte, \u00een mare m\u0103sur\u0103, din cultur\u0103. Poate c\u0103, pe baza numeroaselor sugestii ale oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i ale medicilor, ar trebui s\u0103 leg\u0103m criza ecologic\u0103, despre care vorbim at\u00e2t de mult, de criza alimentar\u0103. Criza ecologic\u0103 ne spune c\u0103 rela\u021bia noastr\u0103 cu planeta este dificil\u0103. \u201eJefuirea\u201d noastr\u0103 a devenit v\u0103dit periculoas\u0103: cu c\u00e2t \u201ejefuim\u201d mai mult, cu at\u00e2t ne facem mai mult r\u0103u nou\u0103 \u00een\u0219ine. M\u00e2ncatul se num\u0103r\u0103 printre cele mai delicate \u0219i mai provocatoare momente ale rela\u021biei noastre cu lumea, pentru c\u0103 o asimil\u0103m. Acum, este pu\u021bin dificil s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 putem m\u00e2nca f\u0103r\u0103 griji, \u00een timp ce ne lupt\u0103m cu ceea ce m\u00e2nc\u0103m. Desigur, nu este simplu \u0219i nu este mecanic, dar bolile spun de obicei ceea ce poate afecta pe toat\u0103 lumea. Nu toat\u0103 lumea se \u00eemboln\u0103ve\u0219te, dar toat\u0103 lumea se poate \u00eemboln\u0103vi. Boala este o form\u0103 paradoxal\u0103 de profe\u021bie.<\/p>\n

Astfel e \u0219i bulimia \u0219i anorexia: cu to\u021bii suntem \u00eentr-o stare de boal\u0103 poten\u021bial\u0103; lumea este du\u0219manul nostru, sau mai degrab\u0103: noi am devenit du\u0219manii lumii. \u00cen timp ce, odat\u0103 cu s\u0103rb\u0103torile, marea sintonie cu lumea este \u00een curs de desf\u0103\u0219urare, ici \u0219i colo, din varii motive, se \u00eentrez\u0103resc semne de precau\u021bie, \u00eengrijor\u0103toare, ale unei distonii profunde. Am fost alunga\u021bi din paradisul p\u0103m\u00e2ntesc.<\/em><\/strong><\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566\/iunie-iulie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 88<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XII-A DE PESTE AN 22 IUNIE 2025 IA-\u021aI CRUCEA \u0218I URMEAZ\u0102-M\u0102! Profetul Zaharia prive\u0219te \u00een viitor \u0219i anun\u021b\u0103 interven\u021bia […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":40328,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41378"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41378"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41379,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41378\/revisions\/41379"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40328"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}