{"id":41327,"date":"2025-06-19T07:37:45","date_gmt":"2025-06-19T04:37:45","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41327"},"modified":"2025-06-19T12:42:22","modified_gmt":"2025-06-19T09:42:22","slug":"splendoarea-adevarului-in-stiinta-si-bioetica-al-iii-lea-congres-international-de-bioetica-jerome-lejeune-la-roma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/06\/19\/splendoarea-adevarului-in-stiinta-si-bioetica-al-iii-lea-congres-international-de-bioetica-jerome-lejeune-la-roma\/","title":{"rendered":"Splendoarea adev\u0103rului \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i bioetic\u0103: al III-lea Congres Interna\u021bional de Bioetic\u0103 \u201eJ\u00e9r\u00f4me Lejeune\u201d la Roma"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u201eCum ar putea exista o contradic\u021bie \u00eentre ce e adev\u0103rat \u0219i ce e verificat?<\/em> <em>\u00centotdeauna acesta din urm\u0103 vine mai t\u00e2rziu.\u201d <\/em>Cu aceste cuvinte ale lui J\u00e9r\u00f4me Lejeune s-a \u00eencheiat cu succes al III-lea Congres Interna\u021bional de Bioetic\u0103, denumit dup\u0103 acest mare om de \u0219tiin\u021b\u0103, care a avut loc la Roma \u00een perioada 30-31 mai 2025. Evenimentul s-a impus, \u00eenc\u0103 de la prima sa edi\u021bie din 2023, ca un forum interna\u021bional distins pentru dezbaterea problemelor bioetice esen\u021biale, cu aproape 400 de participan\u021bi, numero\u0219i vorbitori, cu participarea a 40 de institu\u021bii interna\u021bionale, printre care se num\u0103r\u0103 Catholic University of America, prestigiosul Institut Pellegrino, Federa\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Medicilor Catolici (FIAMC) \u0219i Federa\u021bia Asocia\u021biilor Familiilor Catolice din Europa (FAFCE).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Congresul din acest an a avut ca tem\u0103 SPLENDOAREA ADEV\u0102RULUI \u00ceN \u0218TIIN\u021a\u0102 \u0218I BIOETIC\u0102. iar prezent\u0103rile exper\u021bilor din numeroase domenii au abordat \u00eentrebarea dac\u0103 exist\u0103 adev\u0103r la intersec\u021bia dintre \u0219tiin\u021bele experimentale (fizic\u0103, astronomie) \u0219i medicin\u0103, filosofie \u0219i teologie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Discursul de deschidere a fost sus\u021binut de Cardinalul Willem Jacobus Eijk (Arhiepiscopul de Utrecht, Olanda), medic, care a ar\u0103tat cum \u0219tiin\u021ba \u0219i bioetica pot sluji adev\u0103rului, cu condi\u021bia s\u0103 respecte trei principii fundamentale: recunoa\u0219terea faptului c\u0103 \u201e<em>ra\u021biunea uman\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103ruri metafizice<\/em>\u201d, c\u0103 \u201e<em>fiin\u021bele umane posed\u0103 o autonomie relativ\u0103<\/em>\u201d \u0219i c\u0103 via\u021ba uman\u0103 are o \u201e<em>valoare intrinsec\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Profesorul Juan Arana (Spania), filosof al \u0219tiin\u021bei de renume interna\u021bional \u0219i membru al Academiei Regale de \u0218tiin\u021be Morale \u0219i Politice din Spania, a \u021binut o prelegere plin\u0103 de informa\u021bii despre felul \u00een care \u201e<em>evolu\u021bia g\u00e2ndirii occidentale a neglijat c\u0103utarea marilor adev\u0103ruri ale filosofiei \u00een favoarea micilor adev\u0103rurilor ale \u0219tiin\u021bei\u201d, c\u00e2nd, \u00een realitate, acestea din urm\u0103 sunt legate de primele \u201eprin fire cu siguran\u021b\u0103 subtile, dar eficiente: ar trebui s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 restabilim aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 pierdut\u0103<\/em>\u201d. Apoi a subliniat natura indispensabil\u0103 a filosofiei \u0219i metafizicii \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului \u00een dialog cu \u0219tiin\u021ba.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dup\u0103 aceea, profesorul Bernard Schumacher de la Universitatea din Fribourg (Elve\u021bia) a ar\u0103tat c\u0103 evolu\u021bia metodei \u0219tiin\u021bifice a dus la schimbarea rela\u021biei cu adev\u0103rul: odat\u0103 cu metoda \u0219tiin\u021bific\u0103 modern\u0103, \u201e<em>realitatea este redus\u0103 la ceea ce este matematic<\/em>\u201d \u0219i ni se d\u0103 de \u00een\u021beles c\u0103 \u201e<em>\u0219tiin\u021ba nu poate \u00een\u021belege dec\u00e2t adev\u0103ruri necesare, care pot fi cunoscute prin experimentare empiric\u0103<\/em>\u201d. Astfel elimin\u00e2nd din c\u00e2mpul cunoa\u0219terii tot ceea ce nu poate fi demonstrat empiric.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prelegerea filosofului Thibaud Collin (Fran\u021ba) a trezit, de asemenea, un mare interes. Acesta a cercetat natura doctrinei dreptului natural: \u201e<em>Este cumva o ideologie care trebuie denun\u021bat\u0103 ca atare?\u201d <\/em>\u201e<em>Este pur \u0219i simplu o construc\u021bie social\u0103 \u0219i istoric\u0103 \u00ab\u00eemp\u0103m\u00e2ntenit\u0103\u00bb \u0219i, prin urmare, criticabil\u0103? Dar atunci, care este fundamentul pentru a judeca ce e drept sau nedrept, \u0219i ce criterii poate folosi sociologia critic\u0103 pentru a demonta dreptul natural?\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Congresul a inclus \u00een program \u0219i mai multe mese rotunde. \u00cen cadrul celei dint\u00e2i, specialista \u00een genetic\u0103 Teresa Perucho (Spania), chirurgul Emmanuel Sapin (Fran\u021ba) \u0219i neonatologul Robin Pierucci (Statele Unite) au analizat criteriile pentru o consiliere genetic\u0103 adecvat\u0103: cum s\u0103 \u00eei sprijine pe p\u0103rin\u021bi \u00een primirea unei \u0219tiri dificile f\u0103r\u0103 a-\u0219i tr\u0103da datoria de medic de a avea \u00a0compasiune \u0219i respect pentru via\u021ba uman\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A doua mas\u0103 rotund\u0103 a abordat tema obiec\u021biei de con\u0219tiin\u021b\u0103, cu interven\u021bii din partea lui Gr\u00e9gor Puppinck (Fran\u021ba) de la Centrul European pentru Lege \u0219i Justi\u021bie \u0219i Nicolas Lafferriere (Argentina) de la Centro Bioetica Persona e Famiglia [Centrul de Bioetic\u0103 Persoana \u0219i Familia]. G. Puppinck a ar\u0103tat c\u0103 \u201e<em>dreptul la obiec\u021bie de con\u0219tiin\u021b\u0103 este dezb\u0103tut at\u00e2t de aprins deoarece con\u0219tiin\u021ba personal\u0103 este martorul suprem, care nu se \u00een\u0219al\u0103, al binelui \u0219i al adev\u0103rului<\/em>\u201d. Lafferriere, la r\u00e2ndul s\u0103u, cit\u00e2nd enciclica Sf\u00e2ntului Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea, <em>Evangelium Vitae<\/em>, a explicat c\u0103 refuzul de a participa la o ac\u021biune nedreapt\u0103 nu este doar o datorie moral\u0103, ci \u0219i un drept fundamental al omului. Dac\u0103 nu ar fi a\u0219a, \u201e<em>persoana uman\u0103 ar fi obligat\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o ac\u021biune \u00een mod intrinsec incompatibil\u0103 cu demnitatea sa \u0219i, astfel, libertatea sa \u2013 al c\u0103rei sens \u0219i scop autentice rezid\u0103 \u00een orientarea sa c\u0103tre adev\u0103r \u0219i bine \u2013 ar fi compromis\u0103 \u00een mod radical<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen a doua zi a conferin\u021bei, s\u00e2mb\u0103t\u0103, 31 mai, profesorul Emmanuel Sapin (Fran\u021ba) a vorbit despre disforia de gen. Care este adev\u0103rul despre acest subiect controversat? Fiind chirurg \u0219i av\u00e2nd o vast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een acest domeniu, el a subliniat c\u0103 distinc\u021bia biologic\u0103 sexual\u0103 este o realitate obiectiv\u0103. Explic\u00e2nd dezvoltarea genital\u0103 \u0219i sexual\u0103 \u00eenc\u0103 din stadiul embrionar, el a ar\u0103tat c\u0103 hormonii \u0219i creierul joac\u0103 un rol cheie \u00een dezvoltarea identit\u0103\u021bii sexuale. Profesorul Sapin a lansat avertiz\u0103ri cu privire la tenta\u021bia lumii contemporane de a considera tulbur\u0103rile \u0219i anomaliile de identitate sexual\u0103 drept simple varia\u021bii ale normalului, c\u00e2t \u0219i cu privire la pericolul de a da denumiri gre\u0219ite acestor realit\u0103\u021bi obiective. De asemenea, a amintit c\u0103 ar fi important, \u00een interesul adev\u0103rului \u0219tiin\u021bific, s\u0103 se investigheze cauzele care duc la cre\u0219terea num\u0103rului tulbur\u0103rilor de identitate sexual\u0103 \u0219i, \u00een special, s\u0103 se studieze rolul pe care factorii perturbatori hormonali \u0219i de mediu \u00eel joac\u0103 \u00een dezvoltarea genital\u0103 \u0219i sexual\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceea\u0219i zi, \u00een cadrul mesei rotunde despre crearea lumii \u0219i apari\u021bia omului pe P\u0103m\u00e2nt, contribu\u021biile str\u0103lucite ale profesorilor Michael Taylor, filosof (Statele Unite) \u0219i Angelo Carf\u00ec, medic, chirurg \u0219i astronom (Italia) \u0219i ale lui Olivier Bonnassies (Fran\u021ba), unul dintre autorii bestseller-ului <em>Dumnezeu. \u0218tiin\u021ba. Dovezile<a href=\"applewebdata:\/\/84D07796-DA6B-442F-85BF-BA4C74338C0B#_ftn1\" name=\"_ftnref1\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em>, au st\u00e2rnit un mare interes. Cei trei au scos \u00een eviden\u021b\u0103 convergen\u021ba \u0219i complementaritatea, \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eenceputurile universului \u0219i ale omului, dintre cunoa\u0219terea ob\u021binut\u0103 prin \u0219tiin\u021bele experimentale \u0219i Revela\u021bie. Progresele recente semnificative \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 au condus la recunoa\u0219terea unor salturi \u00een apari\u021bia vie\u021bii care nu pot fi explicate \u0219tiin\u021bific nici prin hazard, nici prin necesitate, \u0219i care ne oblig\u0103 s\u0103 ne l\u0103rgim perspectiva.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cent\u00e2lnirea s-a \u00eencheiat cu o prelegere magnific\u0103 sus\u021binut\u0103 de Jean-Marie Le M\u00e9n\u00e9, pre\u0219edintele Funda\u021biei J\u00e9r\u00f4me Lejeune, care a ar\u0103tat c\u0103 articula\u021bia dintre timp \u0219i adev\u0103r este o caracteristic\u0103 a operei lui J\u00e9r\u00f4me Lejeune. Incluz\u00e2nd no\u021biunea de timp \u00een reflec\u021biile sale asupra manipul\u0103rii celor vii (accelerarea mor\u021bii sau \u00eencetinirea vie\u021bii), J\u00e9r\u00f4me Lejeune a analizat \u0219i timpul oamenilor. Cu alte cuvinte, geneticianul \u201e<em>a fost interesat de geneza omului \u00een p\u00e2ntecele mamei sale, c\u00e2t \u0219i de geneza oamenilor pe P\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d: \u201e<em>\u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, putem re\u021bine dou\u0103 idei asupra c\u0103rora Lejeune a insistat \u00een mod deosebit. Pe de o parte, chiar dac\u0103 a cunoscut evolu\u021bii, omul nu este rezultatul unei umaniz\u0103ri progresive. Pe de alt\u0103 parte, ceea ce spune \u0219tiin\u021ba nu este incompatibil cu ceea ce spune Biblia.\u201d<\/em> Ar\u0103t\u00e2ndu-ne cum Lejeune a respins at\u00e2t teoria concordismului, c\u00e2t \u0219i a discordismului, Jean-Marie Le M\u00e9n\u00e9 ne-a condus \u00eentr-o redescoperire fascinant\u0103 a studiilor lui J\u00e9r\u00f4me Lejeune despre apari\u021bia primului om pe P\u0103m\u00e2nt, conform ipotezei sale adamice. Jean-Marie Le M\u00e9n\u00e9 a amintit, de asemenea, c\u0103 \u00eensu\u0219i J\u00e9r\u00f4me Lejeune \u201e<em>recunoa\u0219te f\u0103r\u0103 ru\u0219ine c\u0103 ceea ce \u0219tie este de dimensiuni microscopice \u00een compara\u021bie cu ceea ce nu \u0219tie, \u0219i tot el este fascinat de aventura inteligen\u021bei pe calea c\u0103tre inteligibil.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">La \u00eenchiderea congresului, Papa Leon al XIV-lea ne-a f\u0103cut o mare surpriz\u0103, trimi\u021b\u00e2nd o scrisoare de felicitare \u0219i \u00eencurajare pentru ducerea la bun sf\u00e2r\u0219it a acestei lucr\u0103ri. Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u0219i-a exprimat speran\u021ba c\u0103 <em>\u201eactivit\u0103\u021bile congresului vor promova abord\u0103ri \u0219tiin\u021bifice din ce \u00een ce mai autentic umane \u0219i respectuoase fa\u021b\u0103 de integritatea persoanei\u201d<\/em> \u0219i i-a \u00eencurajat pe participan\u021bi <em>\u201es\u0103 persevereze cu angajament \u00een studiul \u0219i aplicarea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice \u00een slujba adev\u0103rului \u0219i a binelui comun\u201d<\/em>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Alegerea titlului conferin\u021bei, SPLENDOAREA ADEV\u0102RULUI \u00ceN \u0218TIIN\u021a\u0102 \u0218I BIOETIC\u0102, a fost o invita\u021bie la uimire, un apel la o reconectare cu bucuria inteligen\u021bei care descoper\u0103 frumuse\u021bea adev\u0103rului. Putem spune c\u0103 acest scop a fost atins!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Programul de conferin\u021be \u0219i lista complet\u0103 a prezentatorilor de la aceast\u0103 edi\u021bie a Congresului se g\u0103se\u0219te pe<a href=\"https:\/\/internationalbioethicscongress.org\/#sponsor\">site-ul evenimentului<\/a>. Tot aici va fi publicat \u00een cur\u00e2nd \u0219i con\u021binutul conferin\u021belor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Articol preluat de pe site-ul <a href=\"https:\/\/www.fondationlejeune.org\/3eme-congres-international-de-bioethique-jerome-lejeune-a-rome-la-splendeur-de-la-verite-en-science-et-en-bioethique\/\">Funda\u021biei J\u00e9r\u00f4me Lejeune<\/a>, tradus \u0219i adaptat de Francesca Gehl.<\/p>\n<p>Foto: fondationlejeune.org<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/84D07796-DA6B-442F-85BF-BA4C74338C0B#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> Michel-Yves Ballor\u00e9 \u0219i Oliver Bonnassies, <em>Dumnezeu. \u0218tiin\u021ba. Dovezile. Zorii unei revolu\u021bii<\/em>. Editura \u0218coala Ardelean\u0103 (2025), 574 pagini.<\/p>\n<p>Hits: 59<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eCum ar putea exista o contradic\u021bie \u00eentre ce e adev\u0103rat \u0219i ce e verificat? \u00centotdeauna acesta din urm\u0103 vine mai t\u00e2rziu.\u201d Cu aceste cuvinte ale lui J\u00e9r\u00f4me Lejeune s-a \u00eencheiat cu succes al III-lea Congres Interna\u021bional de Bioetic\u0103, denumit dup\u0103 acest mare om de \u0219tiin\u021b\u0103, care a avut loc la Roma \u00een perioada 30-31 mai [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41328,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[437],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41327"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41327"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41327\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41332,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41327\/revisions\/41332"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41328"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}