{"id":41135,"date":"2025-06-07T20:22:01","date_gmt":"2025-06-07T17:22:01","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=41135"},"modified":"2025-06-08T08:55:26","modified_gmt":"2025-06-08T05:55:26","slug":"noua-nastere-in-duhul-meditatie-pentru-coborarea-duhului-sfant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/06\/07\/noua-nastere-in-duhul-meditatie-pentru-coborarea-duhului-sfant\/","title":{"rendered":"\u201eNoua na\u0219tere \u00een Duhul\u201d – medita\u021bie pentru Cobor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

COBOR\u00c2REA DUHULUI SF\u00c2NT<\/u><\/strong><\/p>\n

8 IUNIE 2025<\/strong><\/p>\n

NOUA NA\u0218TERE \u00ceN DUHUL<\/strong><\/p>\n

\n

Solemnitatea Rusaliilor cap\u0103t\u0103 \u00een context cre\u0219tin o nou\u0103 semnifica\u021bie, care este totu\u0219i \u00een continuitate cu s\u0103rb\u0103toarea evreiasc\u0103: este sf\u00e2r\u0219itul unei gesta\u021bii \u0219i na\u0219terea a ceea ce era a\u0219teptat, un sf\u00e2r\u0219it \u0219i un \u00eenceput care se unesc. Nu este vorba doar de \u00eemplinirea unei promisiuni, ci de instaurarea unui timp nou, al c\u0103rui semn cel mai elocvent este Duhul, cu o prezen\u021b\u0103 care devine acum omniprezent\u0103. Puterea lui Dumnezeu se manifest\u0103 asupra fiec\u0103rei creaturi, a\u0219a cum ne aminte\u0219te psalmul, dar este \u00een oamenii care \u00eei dau m\u0103rturie c\u0103 ea atinge apogeul.<\/p>\n

CONSOLATORUL<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Sarcina pe care le-a \u00eencredin\u021bat-o era imens\u0103, povara pe care le-a pus-o pe umeri era enorm\u0103. Nepropor\u021bionat\u0103 pentru for\u021bele \u0219i capacit\u0103\u021bile lor. Privindu-i bine, de aproape, s-ar fi putut concluziona c\u0103 totul se va termina cu un e\u0219ec. Niciunul dintre ei, se pare, nu \u00eenv\u0103\u021base de la vreun rabin erudit o cunoa\u0219tere biblic\u0103 de necontestat. Niciunul dintre ei nu fusese instruit \u00een tehnicile sofisticate care permiteau s\u0103 \u00eenfrunte f\u0103r\u0103 team\u0103 orice discu\u021bie public\u0103. De ce le-a \u00eencredin\u021bat Isus tocmai acestei companii eterogene viitorul misiunii sale, cea care \u00eei costase eforturi \u0219i sudoare, lacrimi \u0219i s\u00e2nge, propria via\u021b\u0103?<\/p>\n

Isus \u00eei cunoa\u0219te bine, \u00een profunzime: le descifreaz\u0103 entuziasmul \u0219i fragilitatea, meschin\u0103tatea (c\u00e2nd caut\u0103 primele locuri) \u0219i credin\u021ba \u00een el. De aceea, El nu se limiteaz\u0103 la a le \u00eencredin\u021ba o sarcin\u0103 supraomeneasc\u0103, ci \u00eei pune \u00een m\u00e2inile Duhului Sf\u00e2nt. El \u00eei va c\u0103l\u0103uzi, \u00eei va sus\u021bine, \u00eei va ap\u0103ra de capcanele. Ei vor atinge cu m\u00e2inile ac\u021biunea Lui, vor recunoa\u0219te opera Lui. Vor fi surprin\u0219i de nout\u0103\u021bile nea\u0219teptate pe care le va preg\u0103ti. \u0218i astfel vor fi vaccina\u021bi \u00eempotriva celui mai mare p\u0103cat: p\u0103catul m\u00e2ndriei, al \u00eeng\u00e2mf\u0103rii.<\/p>\n

Nu vor putea spune c\u0103 tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este meritul lor, pentru c\u0103 se cunosc bine \u0219i \u0219tiu c\u0103 exist\u0103 Altcineva care lucreaz\u0103 prin ei \u0219i chiar \u00een ciuda limitelor lor. Dar atunci Isus nu le cere nimic celor ai s\u0103i? Ba da, le cere s\u0103-L iubeasc\u0103 cu adev\u0103rat. Nu o iubire care se hr\u0103ne\u0219te cu cuvinte, declara\u021bii, promisiuni, ci o iubire concret\u0103, cu fapte. \u201eDac\u0103 m\u0103 iubi\u021bi, ve\u021bi p\u0103zi poruncile mele\u201d.<\/p>\n

Ast\u0103zi, Isus face aceea\u0219i propunere tuturor celor care vor s\u0103 fie ucenicii Lui, tuturor celor care vor s\u0103 se \u00eembarce \u00een aventura \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei. Ne trimite \u00een larg, \u00een marea deschis\u0103 a istoriei, pe b\u0103rci mici care par f\u0103cute special pentru a naufragia. Ne cere s\u0103-L iubim cu toat\u0103 inima, cu adev\u0103rat. \u0218i ne d\u0103ruie\u0219te Duhul S\u0103u. \u0218i, \u00een mod ciudat, miraculos, acele b\u0103rci mici \u0219i fragile duc pretutindeni s\u0103m\u00e2n\u021ba bun\u0103 a Evangheliei.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Evenimentul cobor\u00e2rii Duhului Sf\u00e2nt \u00een ziua Rusaliilor a fost preg\u0103tit cu grij\u0103 de Luca nu numai \u00een ultimele cuvinte ale celui \u00cenviat, care anun\u021ba venirea Sa iminent\u0103, ci \u0219i \u00een profe\u021bia mai obscur\u0103 din Lc 3,16, unde Ioan Botez\u0103torul prefigureaz\u0103 timpul \u00een care Isus va boteza \u201ecu Duh Sf\u00e2nt \u0219i foc\u201d. Este destul de surprinz\u0103tor, a\u0219adar, c\u0103 acest eveniment este rar men\u021bionat \u00een Faptele Apostolilor, care sunt cu siguran\u021b\u0103 con\u0219tiente de amploarea acestui eveniment \u00een care sunt cuprinse condi\u021biile pentru desf\u0103\u0219urarea misiunii \u00een cele patru col\u021buri ale lumii. O excep\u021bie par\u021bial\u0103 de la acest t\u0103cere jenant\u0103 este men\u021biunea pe care o g\u0103sim din partea lui Petru \u00een Fap 11,15, c\u00e2nd este obligat s\u0103 dea socoteal\u0103 pentru vizita sa la casa centurionului p\u0103g\u00e2n Corneliu. Apostolul sintetizeaz\u0103 astfel \u00eent\u00e2mplarea: \u201eDuhul Sf\u00e2nt a cobor\u00e2t peste ei, a\u0219a cum la \u00eenceput a cobor\u00e2t peste noi\u201d. Aici el vede tocmai realizarea profe\u021biei lui Ioan, tocmai amintit\u0103, dar mai ales consider\u0103 episodul \u00een toat\u0103 valoarea sa fondatoare. Expresia \u201ela \u00eenceput\u201d este \u00eenc\u0103rcat\u0103 de sens, trimite la un timp care nu este doar \u00eenceputul cronologic al ceva, ci \u0219i ra\u021biunea sa de a fi. A\u0219a cum Petru vede \u00een rev\u0103rsarea Duhului asupra p\u0103g\u00e2nilor semnul unei noi rela\u021bii cu Dumnezeu (de la team\u0103 la apartenen\u021b\u0103 deplin\u0103), tot a\u0219a el \u00een\u021belege evenimentul Rusaliilor ca inaugurarea ultimelor zile, cele \u00een care comunitatea m\u0103rturise\u0219te prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een mijlocul ei.<\/p>\n

\uf0fe Multe limbi sau una singur\u0103?<\/strong> Unul dintre aspectele cele mai frecvent \u00een\u021belese gre\u0219it ale Rusaliilor este fenomenul limbilor. Luca, \u00een realitate, este foarte sobru \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 \u0219i nu specific\u0103 natura exact\u0103 a evenimentului: este vorba de un adev\u0103rat miracol prin care apostolii sunt capabili s\u0103 comunice \u00een limbi p\u00e2n\u0103 atunci necunoscute lor sau mul\u021bimile \u00een\u021beleg mesajul comun \u00een limba lor matern\u0103, aproape ca mana <\/em>care avea un gust diferit pentru fiecare? Sau trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la o form\u0103 poetic\u0103 pentru a exprima ideea c\u0103 Evanghelia este exprimat\u0103 \u00een categorii comprehensibile pentru fiecare? Cu siguran\u021b\u0103 suntem departe de acel concept anti-Babel care este adesea repropus \u00een omilii, ca \u0219i cum discipolii lui Isus ar fi vorbit o singur\u0103 limb\u0103 comprehensibil\u0103 pentru to\u021bi, remediind diversificarea limbajului care i-a afectat pe \u00eendr\u0103zne\u021bii constructori ai turnului. Aici nu este vorba de anularea diferen\u021belor, ci de dep\u0103\u0219irea ne\u00een\u021belegerilor. Dimpotriv\u0103, o unificare a limbajului ar trebui mai degrab\u0103 \u00een\u021beleas\u0103 ca un proiect r\u0103u \u0219i chiar demonic, care \u0219terge diferen\u021bele voite de Dumnezeu! La nivel politic, uniformitatea limbii era un instrument de opresiune care servea scopurilor de dominare ale puterilor centrale: Roma avea tot interesul s\u0103 impun\u0103 folosirea limbii latine \u00een Occident \u0219i a limbii grece\u0219ti \u00een Orient pentru a-\u0219i exercita mai u\u0219or controlul asupra acelor teritorii.<\/p>\n

Persisten\u021ba dialectelor \u0219i diferen\u021ba dintre limbi constituia mai degrab\u0103 un act de rebeliune, o revendicare a unei identit\u0103\u021bi locale care nu se supunea autorit\u0103\u021bii dominatorului, ci p\u0103stra valorile distinctive locale. Luca are o pozi\u021bie decisiv ambivalent\u0103 fa\u021b\u0103 de Roma: pe de o parte, recunoa\u0219te legitimitatea puterii sale \u0219i apreciaz\u0103 exercitarea dreptului care protejeaz\u0103 de anarhie \u0219i ap\u0103r\u0103 oamenii, dar, pe de alt\u0103 parte, demasc\u0103 propaganda imperial\u0103 cu idealurile sale de pace, care sunt departe de ceea ce numai Dumnezeu poate da, \u0219i nu confund\u0103 ve\u0219tile bune r\u0103sp\u00e2ndite de ma\u0219ina regimului cu vestea bun\u0103 care \u00eel prive\u0219te pe Isus Cristos.<\/p>\n

\uf0fe O diversitate primitoare.<\/strong> Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, este pe deplin plauzibil ca Luca s\u0103 recunoasc\u0103 importan\u021ba heteroglossiei<\/em>, adic\u0103 a multiplicit\u0103\u021bii limbilor, prin care Evanghelia \u00eent\u00e2lne\u0219te oamenii \u00een individualitatea \u0219i unicitatea lor, f\u0103r\u0103 a-i asimila \u00een mod for\u021bat. \u00cen plus, diversificarea mesajului face ca nimeni s\u0103 nu poat\u0103 pretinde c\u0103 \u00eel de\u021bine \u00een totalitate, ci necesit\u0103 un efort continuu de confruntare \u0219i verificare cu pozi\u021bia celuilalt. C\u00e2nd ne adapt\u0103m la o limb\u0103 comun\u0103, ne mul\u021bumim s\u0103 g\u0103sim un numitor comun minim, \u00een timp ce c\u00e2nd avem curajul s\u0103 intr\u0103m \u00een limba celuilalt, accept\u0103m provocarea complexit\u0103\u021bii \u0219i a variet\u0103\u021bii. \u0218i tocmai acest lucru \u00eei surprinde pe pelerinii din Ierusalim: \u201eNu sunt oare to\u021bi galileeni? Cum de \u00eei auzim vorbind \u00een limbile noastre?\u201d. Uimirea lor provine din faptul c\u0103 nu sunt for\u021ba\u021bi s\u0103 se \u00eencadreze \u00eentr-un model comun, ci li se recunoa\u0219te specificitatea fiec\u0103ruia. Nu mai sunt prozeli\u021bi \u0219i str\u0103ini, ci cet\u0103\u021beni cu drepturi depline ai unei realit\u0103\u021bi noi.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prea adesea, rolul Duhului \u00een scrisorile lui Paul este relegat de comentatori pe plan secund, ca \u0219i cum accentul pus pe figura lui Isus ar fi singura sa prioritate. \u00cen realitate, apostolul consider\u0103 Duhul un element central \u0219i de ne\u00eenlocuit \u00een via\u021ba credinciosului, \u00eentr-un anumit sens este prezen\u021ba care permite rela\u021bia direct\u0103 cu Dumnezeu, deoarece strig\u0103 numele Tat\u0103lui (Rom 8,15) \u0219i permite recunoa\u0219terea lui Isus ca Domn, ceea ce ar fi imposibil f\u0103r\u0103 sugestia sa (1Cor 12,3). Un aspect fundamental este, a\u0219adar, c\u0103 Duhul este sigiliul unei noi rela\u021bii cu Dumnezeu, care este \u00een\u021beleas\u0103 prin tr\u0103s\u0103turile filia\u021biei. Mai mult dec\u00e2t s\u0103 indice cum func\u021bioneaz\u0103 aceast\u0103 rela\u021bie, Paul subliniaz\u0103 c\u0103 Duhul este dovada ei.<\/p>\n

Ceva similar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te justificarea, unde conferirea Duhului constituie semnul evident al unei rela\u021bii corecte \u00eentre noi \u0219i Dumnezeu. Tocmai pentru c\u0103 am primit Duhul, putem fi siguri c\u0103 Domnul ne-a \u00eemp\u0103cat cu Sine. Nu este departe de adev\u0103r s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 Duhul func\u021bioneaz\u0103 ca o confirmare a unei rela\u021bii de prietenie \u0219i libertate. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 tipic\u0103 a g\u00e2ndirii lui Paul este contrastul dintre starea de sclavie sub p\u0103cat \u0219i cea de libertate a copiilor lui Dumnezeu. Evenimentul mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus a f\u0103cut ca noi s\u0103 trecem de la st\u0103p\u00e2nirea p\u0103catului \u0219i a mor\u021bii, care ne limitau posibilitatea de ac\u021biune, la o poten\u021bialitate nelimitat\u0103. Credinciosul nu a meritat acest dar, dar acum are responsabilitatea de a p\u0103stra aceast\u0103 libertate primit\u0103 \u0219i de a nu se \u00eentoarce la sclavie. El a ob\u021binut demnitatea de fiu \u0219i nu trebuie s\u0103 cad\u0103 \u00een degradarea sclaviei. Angajamentul etic pe care apostolul \u00eel propune credincio\u0219ilor din comunitatea sa poate fi rezumat \u00een c\u00e2teva cuvinte: s\u0103 nu z\u0103d\u0103rniceasc\u0103 darul pre\u021bios pe care Cristos ni l-a ob\u021binut printr-o conduit\u0103 desfr\u00e2nat\u0103 care neag\u0103 condi\u021bia noastr\u0103 de fii.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

O parte din aceast\u0103 evanghelie este comun\u0103 cu cea pe care am abordat-o \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 duminici, a\u0219a c\u0103 ne vom opri aici doar asupra ceea ce prive\u0219te darul Duhului, marele protagonist al acestei solemnit\u0103\u021bi. Nu putem \u00eens\u0103 s\u0103 nu observ\u0103m c\u0103 acest dar este consecin\u021ba unei rela\u021bii solide \u00eentre noi \u0219i Tat\u0103l, o rela\u021bie care se bazeaz\u0103 pe iubire. \u00cen primele r\u00e2nduri ale Evangheliei lui Ioan, accentul era pus pe iubirea pe care Dumnezeu o are pentru noi, p\u00e2n\u0103 la punctul de a-\u0219i trimite Fiul pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103 (cf. In 3,16). Acum, \u00eens\u0103, aten\u021bia pare s\u0103 se \u00eendrepte spre r\u0103spunsul uman la iubirea divin\u0103, deoarece r\u0103m\u00e2nerea \u00een cuv\u00e2ntul lui Isus face liberi (8,31) \u0219i libertatea face eficient darul Duhului.<\/p>\n

\uf0fe Un dar de \u00een\u021beles \u0219i pentru a \u00een\u021belege.<\/strong> Duhul este prezentat aici ca ceea ce Isus cere \u0219i ob\u021bine de la Tat\u0103l \u00een folosul ucenicilor, ca prezen\u021b\u0103 care \u00eel va \u00eenlocui pe El \u00een mijlocul lor. Aceast\u0103 continuitate este eviden\u021biat\u0103 de expresia \u201eun alt Paraclet\u201d, unde nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 primul era Isus \u00eensu\u0219i, a\u0219a cum explic\u0103 textul din 1In 2,1 (\u201eavem un Paraclet la Tat\u0103l: Isus Cristos, cel drept\u201d). Dificult\u0103\u021bile \u00een traducerea acestui termen sunt bine cunoscute, dup\u0103 cum reiese din traducerile moderne care oscileaz\u0103 \u00eentre consilier, m\u00e2ng\u00e2ietor, ajutor… Etimologia este destul de clar\u0103, implic\u00e2nd o chemare al\u0103turi, care poate fi \u00eens\u0103 \u00een\u021beleas\u0103 sub multiple aspecte.<\/p>\n

\u00cen plus, referin\u021ba etimologic\u0103 nu este de mare utilitate dac\u0103 nu se \u00een\u021belege specificul care provine din context. \u0218i nici nu se poate apela la utilizarea sa \u00een versiunea greac\u0103 a Vechiului Testament, deoarece nu apare niciodat\u0103. Alegerea minimalist\u0103 a traducerii liturgice de a-l l\u0103sa netradus poate fi, \u00een cele din urm\u0103, o op\u021biune acceptabil\u0103, deoarece nu exclude niciuna dintre func\u021biile pe care le exercit\u0103 \u00een numeroasele ocazii \u00een care este men\u021bionat \u00een discursurile de r\u0103mas bun din Evanghelia lui Ioan. K\u00f6stenberger le rezum\u0103 \u00een mod eficient:<\/p>\n

    \n
  1. s\u0103 le aminteasc\u0103 ucenicilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus (14,26);<\/li>\n
  2. s\u0103 dea m\u0103rturie despre Isus \u00eempreun\u0103 cu urma\u0219ii s\u0103i (15,26);<\/li>\n
  3. s\u0103 conving\u0103 lumea despre p\u0103cat, dreptate \u0219i judecat\u0103 (16,8-11);<\/li>\n
  4. s\u0103-i conduc\u0103 pe ucenicii lui Isus la adev\u0103rul deplin (16,13).<\/li>\n<\/ol>\n

    Av\u00e2nd \u00een vedere multiplicitatea \u0219i varietatea func\u021biilor sale, nu este u\u0219or s\u0103 g\u0103sim o etichet\u0103 care s\u0103 rezume ac\u021biunea sa. Din fericire, analiza noastr\u0103 de ast\u0103zi se limiteaz\u0103 la prima dintre aceste func\u021bii, care joac\u0103 un rol esen\u021bial, deoarece de aici ia na\u0219tere experien\u021ba misionar\u0103 a Bisericii.<\/p>\n

    \uf0fe A aminti \u0219i a \u00een\u021belege.<\/strong> Comunitatea ioaneic\u0103 m\u0103rturise\u0219te ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat deja \u00een textul Evangheliei, deoarece \u00een dou\u0103 ocazii se men\u021bioneaz\u0103 tocmai aceast\u0103 amintire care duce la \u00een\u021belegerea evenimentelor misterioase din via\u021ba lui Isus. Prima este spusul despre \u00eenviere cu ocazia purific\u0103rii templului: \u201eUcenicii lui \u0219i-au adus aminte c\u0103 El spusese aceasta \u0219i au crezut \u00een Scriptur\u0103 \u0219i \u00een cuv\u00e2ntul spus de Isus\u201d (In 2,22). A doua este legat\u0103 de intrarea lui Isus \u00een Ierusalim, conform profe\u021biei lui Zaharia: \u201eUcenicii lui nu au \u00een\u021beles aceste lucruri \u00een acel moment, dar, c\u00e2nd Isus a fost glorificat, \u0219i-au adus aminte c\u0103 aceste lucruri fuseser\u0103 scrise despre el \u0219i c\u0103 ei le f\u0103cuser\u0103\u201d (In 12,16). \u00cen timpul misiunii lui Isus pe p\u0103m\u00e2nt, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca discipolii s\u0103 nu \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin sau s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 gre\u0219it \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile sale \u2013 semn destul de clar c\u0103 cuvintele \u0219i gesturile lui Isus nu sunt evidente \u00een sine \u2013, dar dup\u0103 Pa\u0219te sunt lumina\u021bi de lumina Duhului care \u00eei c\u0103l\u0103uze\u0219te spre adev\u0103rul deplin (In 16,13). Situa\u021bia de aici seam\u0103n\u0103 cu cea din Evanghelia dup\u0103 Marcu, unde abia dup\u0103 ce Isus moare pe cruce, centurionul este \u00een stare s\u0103 spun\u0103: \u201eCu adev\u0103rat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!\u201d (15,39). Exist\u0103 \u00eens\u0103 o diferen\u021b\u0103 substan\u021bial\u0103: centurionul are o intui\u021bie instantanee care se \u00eencheie cu aceast\u0103 sentin\u021b\u0103, \u00een timp ce comunitatea credincio\u0219ilor are o cheie de interpretare la care poate recurge ori de c\u00e2te ori are nevoie.<\/p>\n

    \uf0fe Tradi\u021bie \u0219i \u00een\u021belegere.<\/strong> \u00cen lumina acestor considera\u021bii, putem constata faptul c\u0103 Duhul nu este doar garantul unei transmisii fidele a cuvintelor \u0219i faptelor Domnului, ci este \u0219i cel mai fidel interpret al acestora. \u00cen fond, pentru a relata cu acurate\u021be evenimentele, ar fi fost suficien\u021bi martori credibili cu o bun\u0103 memorie, \u00een timp ce sarcina \u00eencredin\u021bat\u0103 Bisericii este mult mai complex\u0103. \u00cen aceast\u0103 oper\u0103 de re\u00een\u021belegere, de fapt, nu sunt implicate doar faptele evenimentului-Cristos, ci \u00eentreaga revela\u021bie, deoarece Duhul \u00eei introduce pe credincio\u0219i \u00een \u00een\u021belegerea tuturor Scripturilor, care g\u0103sesc tocmai \u00een acel eveniment cheia corect\u0103 de interpretare. Lucrurile revelate de Duhul nu sunt o ad\u0103ugire la ceea ce a comunicat Cristos \u0219i nici alternative. Evanghelistul \u00eel va face pe Isus s\u0103 precizeze mai t\u00e2rziu c\u0103 Duhul \u201enu va vorbi de la sine, ci va spune tot ce va auzi\u201d (In 16,13). Aici se reproduce un mecanism similar celui existent \u00eentre Fiul \u0219i Tat\u0103l, dat fiind c\u0103 Isus aminte\u0219te \u00een repetate r\u00e2nduri aceast\u0103 subordonare (cf. In 7,16: \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura mea nu este a mea, ci a Celui care m-a trimis\u201d). Credincio\u0219ii au trebuit \u00eentotdeauna s\u0103 se confrunte cu ispita de a smulge din Duhul revela\u021bii secrete \u0219i ezoterice rezervate unor cercet\u0103tori privilegia\u021bi. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 Evanghelia lui Ioan a avut mari admiratori \u00een cercurile gnostice \u0219i chiar printre ini\u021bia\u021bii epocii moderne. Dar, \u00eentruc\u00e2t Duhul este un dar pe care to\u021bi credincio\u0219ii \u00eel primesc prin botez, nu exist\u0103 niciun motiv s\u0103 credem c\u0103 El face discrimin\u0103ri.<\/p>\n

    Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566 aprilie\/iunie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

    Hits: 138<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. COBOR\u00c2REA DUHULUI SF\u00c2NT 8 IUNIE 2025 NOUA NA\u0218TERE \u00ceN DUHUL Solemnitatea Rusaliilor cap\u0103t\u0103 \u00een context cre\u0219tin o nou\u0103 semnifica\u021bie, care este totu\u0219i \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41136,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[54],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41135"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41135"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41135\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41137,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41135\/revisions\/41137"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}