\u00cemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i cu bl\u00e2nde\u0163e speran\u0163a care se afl\u0103 \u00een inimile voastre (cf.\u00a0<\/i>1Pt\u00a03,15-16) <\/i><\/p>\n
Iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori!<\/p>\n
\u00cen acest timp al nostru marcat de dezinformare \u015fi de polarizare, unde pu\u0163ine centre de putere controleaz\u0103 o mas\u0103 de date \u015fi de informa\u0163ii f\u0103r\u0103 precedent, m\u0103 adresez vou\u0103 av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a de c\u00e2t de necesar\u0103 este – ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd – munca voastr\u0103 de jurnali\u015fti \u015fi comunicatori. Este nevoie de angajarea voastr\u0103 curajoas\u0103 \u00een a pune \u00een centrul comunic\u0103rii responsabilitatea personal\u0103 \u015fi colectiv\u0103 fa\u0163\u0103 de aproapele.<\/p>\n
G\u00e2ndindu-m\u0103 la Jubileul pe care-l celebr\u0103m anul acesta ca o perioad\u0103 de har \u00eentr-un timp a\u015fa de zbuciumat, a\u015f vrea cu acest mesaj al meu s\u0103 v\u0103 invit s\u0103 fi\u0163i comunicatori de speran\u0163\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la o re\u00eennoire a muncii voastre \u015fi a misiunii voastre conform spiritului evangheliei.<\/p>\n
Prea des ast\u0103zi comunicarea nu genereaz\u0103 speran\u0163\u0103, ci fric\u0103 \u015fi disperare, prejudecat\u0103 \u015fi sup\u0103rare, fanatism \u015fi chiar ur\u0103. De prea multe ori ea simplific\u0103 realitatea pentru a provoca reac\u0163ii instinctive; folose\u015fte cuv\u00e2ntul ca o lam\u0103; se folose\u015fte chiar de informa\u0163ii false sau deformate cu art\u0103 pentru a lansa mesaje destinate s\u0103 excite sufletele, s\u0103 provoace, s\u0103 r\u0103neasc\u0103. Deja am reafirmat de mai multe ori necesitatea de “a dezarma” comunicarea, de a o purifica de agresivitate. Nu aduce niciodat\u0103 roade bune a reduce realitatea la slogan. Vedem to\u0163i cum – de la talk show<\/i>-urile televizate la r\u0103zboaiele verbale din social media<\/i> – risc\u0103 s\u0103 prevaleze paradigma competi\u0163iei, a contrapozi\u0163iei, a voin\u0163ei de dominare \u015fi de posesie, a manipul\u0103rii opiniei publice.<\/p>\n
Exist\u0103 \u015fi un alt fenomen \u00eengrijor\u0103tor: cel pe care l-am putea defini al “dispers\u0103rii programate a aten\u0163iei” prin sistemele digitale, care, profil\u00e2ndu-ne dup\u0103 logicile pie\u0163ei, modific\u0103 percep\u0163ia noastr\u0103 a realit\u0103\u0163ii. Astfel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103 asist\u0103m, adesea neputincio\u015fi, la un soi de atomizare a intereselor, \u015fi asta ajunge s\u0103 amenin\u0163e bazele faptului de a fi comunitate, capacitatea de a lucra \u00eempreun\u0103 pentru un bine comun, de a ne asculta, de a \u00een\u0163elege motiva\u0163iile celuilalt. Atunci pare c\u0103 a g\u0103si un “du\u015fman” \u00eempotriva c\u0103ruia s\u0103 ne n\u0103pustim verbal este indispensabil pentru a ne afirma pe noi \u00een\u015fine. \u015ei c\u00e2nd cel\u0103lalt devine “du\u015fman”, c\u00e2nd se \u00eentunec\u0103 fa\u0163a sa \u015fi demnitatea sa pentru a-l batjocori \u015fi a r\u00e2de de el, dispare \u015fi posibilitatea de a genera speran\u0163\u0103. A\u015fa cum ne-a \u00eenv\u0103\u0163at don Tonino Bello, toate conflictele “\u00ee\u015fi g\u0103sesc r\u0103d\u0103cina lor \u00een dezagregarea fe\u0163elor”[1]<\/a>. Nu putem capitula \u00een fa\u0163a acestei logici.<\/p>\n \u00cen realitate, a spera nu este deloc u\u015for. Spunea Georges Bernanos c\u0103 “sper\u0103 numai aceia care au avut curajul de a dispera de iluzii \u015fi de minciuni, \u00een care g\u0103seau o siguran\u0163\u0103 \u015fi pe care o confundau \u00een mod fals cu speran\u0163a. [\u2026] Speran\u0163a este un risc pe care trebuie s\u0103-l asum\u0103m. Este riscul riscurilor”[2]<\/a>. Speran\u0163a este o virtute ascuns\u0103, tenace \u015fi r\u0103bd\u0103toare. Totu\u015fi, pentru cre\u015ftini a spera nu este o alegere op\u0163ional\u0103, ci o condi\u0163ie indispensabil\u0103. A\u015fa cum amintea Benedict al XVI-lea \u00een enciclica Spe salvi<\/i>, speran\u0163a nu este optimism pasiv, ci, dimpotriv\u0103, o virtute “performatoare”, adic\u0103 apt\u0103 s\u0103 schimbe via\u0163a: “Cine are speran\u0163\u0103 tr\u0103ie\u015fte diferit; i-a fost d\u0103ruit\u0103 o via\u0163\u0103 nou\u0103” (nr. 2).<\/p>\n \u00cen Prima Scrisoare a lui Petru<\/i> (3,15-16) g\u0103sim o sintez\u0103 minunat\u0103 \u00een care speran\u0163a este pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu m\u0103rturia \u015fi cu comunicarea cre\u015ftin\u0103: “Sfin\u0163i\u0163i-l pe Domnul Cristos \u00een inimile voastre, gata oric\u00e2nd s\u0103 da\u0163i r\u0103spuns oricui v\u0103 cere cont de speran\u0163a voastr\u0103, dar cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi bun\u0103 cuviin\u0163\u0103.” A\u015f vrea s\u0103 m\u0103 opresc asupra a trei mesaje pe care le putem scoate din aceste cuvinte.<\/p>\n “Sfin\u0163i\u0163i-l pe Domnul \u00een inimile voastre”: speran\u0163a cre\u015ftinilor are o fa\u0163\u0103, fa\u0163a Domnului \u00eenviat. Promisiunea sa de a fi mereu cu noi prin darul Duhului Sf\u00e2nt ne permite s\u0103 sper\u0103m \u015fi \u00eempotriva oric\u0103rei speran\u0163e \u015fi s\u0103 vedem firimituri de bine ascunse \u015fi atunci c\u00e2nd totul pare pierdut.<\/p>\n Al doilea mesaj ne cere s\u0103 fim gata s\u0103 d\u0103m cont de speran\u0163a care este \u00een noi. Este interesant de observat c\u0103 apostolul ne invit\u0103 s\u0103 d\u0103m cont de speran\u0163\u0103 “oricui v\u0103 cere”. Cre\u015ftinii nu sunt, \u00eenainte de toate, cei care “vorbesc” despre Dumnezeu, ci aceia care reverbereaz\u0103 frumuse\u0163ea iubirii sale, un mod nou de a tr\u0103i orice lucru. Iubirea tr\u0103it\u0103 provoac\u0103 \u00eentrebarea \u015fi cere r\u0103spunsul: De ce tr\u0103i\u0163i a\u015fa? De ce sunte\u0163i a\u015fa?<\/p>\n \u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een expresia Sf\u00e2ntului Petru g\u0103sim un al treilea mesaj: r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare s\u0103 fie dat “cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi bun\u0103 cuviin\u0163\u0103”. Comunicarea cre\u015ftinilor – dar a\u015f spune \u015fi comunicarea \u00een general – ar trebui s\u0103 fie \u0163esut\u0103 din bl\u00e2nde\u0163e, din proximitate: stilul colegilor de drum, urm\u00e2ndu-l pe cel mai mare Comunicator din toate timpurile, Isus din Nazaret, care de-a lungul drumului dialoga cu cei doi discipoli din Emaus f\u0103c\u00e2nd s\u0103 ard\u0103 inima lor prin modul \u00een care interpreta evenimentele \u00een lumina Scripturii.<\/p>\n Visez pentru aceasta o comunicare care s\u0103 \u015ftie s\u0103 ne fac\u0103 \u00eenso\u0163itori de drum ai at\u00e2tor fra\u0163i \u015fi surori ai no\u015ftri, pentru a reaprinde \u00een ei speran\u0163a \u00eentr-un timp a\u015fa de zbuciumat. O comunicare care s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 inimii, s\u0103 provoace nu reac\u0163ii pasionale de \u00eenchidere \u015fi furie, ci atitudini de deschidere \u015fi prietenie; capabil\u0103 s\u0103 insiste asupra frumuse\u0163ii \u015fi asupra speran\u0163ei \u015fi \u00een situa\u0163iile aparent mai disperate; s\u0103 genereze angajare, empatie, interes fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. O comunicare care s\u0103 ne ajute s\u0103 “recunoa\u015ftem demnitatea fiec\u0103rei fiin\u0163e umane \u015fi s\u0103 ne \u00eengrijim \u00eempreun\u0103 de casa noastr\u0103 comun\u0103” (Scrisoarea enciclic\u0103 Dilexit nos<\/i>, 217).<\/p>\n Visez o comunicare care s\u0103 nu v\u00e2nd\u0103 iluzii sau frici, ci s\u0103 fie \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 dea motive pentru a spera. Martin Luther King a spus: “Dac\u0103 pot s\u0103 ajut pe cineva \u00een timp ce merg \u00eenainte, dac\u0103 pot s\u0103 \u00eembucur pe cineva cu un cuv\u00e2nt sau un c\u00e2ntec\u2026 atunci via\u0163a mea nu va fi fost tr\u0103it\u0103 \u00een zadar.”[3]<\/a> Pentru a face asta trebuie s\u0103 ne vindec\u0103m de “bolile” protagonismului \u015fi ale autoreferen\u0163ialit\u0103\u0163ii, s\u0103 evit\u0103m riscul de a ne vorbi pe la spate: comunicatorul bun face \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t cel care ascult\u0103, cite\u015fte sau prive\u015fte s\u0103 poat\u0103 fi p\u0103rta\u015f, s\u0103 poat\u0103 fi aproape, s\u0103 poat\u0103 reg\u0103si partea cea mai bun\u0103 din el \u00eensu\u015fi \u015fi s\u0103 intre cu aceste atitudini \u00een istoriile relatate. A comunica astfel ajut\u0103 s\u0103 devenim “pelerini ai speran\u0163ei”, cum spune motoul Jubileului.<\/p>\n Speran\u0163a este mereu un proiect comunitar. S\u0103 ne g\u00e2ndim un moment la m\u0103re\u0163ia mesajului din acest an de har: suntem invita\u0163i to\u0163i – cu adev\u0103rat to\u0163i! – s\u0103 re\u00eencepem, s\u0103-i permitem lui Dumnezeu s\u0103 ne ridic\u0103m, s\u0103 l\u0103s\u0103m s\u0103 ne \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze \u015fi s\u0103 ne inunde de milostivire. Se \u00eempletesc \u00een toate acestea dimensiunea personal\u0103 \u015fi cea comunitar\u0103. Pornim \u00een c\u0103l\u0103torie \u00eempreun\u0103, facem pelerinajul cu at\u00e2\u0163ia fra\u0163i \u015fi surori, trecem \u00eempreun\u0103 prin Poarta Sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n Jubileul are multe implica\u0163ii sociale. S\u0103 ne g\u00e2ndim, de exemplu, la mesajul de milostivire \u015fi speran\u0163\u0103 pentru cei care tr\u0103iesc \u00een \u00eenchisori sau la apelul la apropiere \u015fi la duio\u015fie fa\u0163\u0103 de cei care sufer\u0103 \u015fi sunt la margini.<\/p>\n Jubileul ne aminte\u015fte c\u0103 aceia care devin f\u0103c\u0103tori de pace “vor fi numi\u0163i fii ai lui Dumnezeu” (Mt<\/i> 5,9). \u015ei astfel ne deschide la speran\u0163\u0103, ne indic\u0103 exigen\u0163a unei comunic\u0103ri atente, bl\u00e2nde, reflexive, capabile s\u0103 indice c\u0103i de dialog. De aceea v\u0103 \u00eencurajez s\u0103 descoperi\u0163i \u015fi s\u0103 relata\u0163i multele istorii de bine ascunse printre pliurile cronicii; s\u0103-i imita\u0163i pe c\u0103ut\u0103torii de aur, care \u00een mod neobosit dau prin ciur nisipul \u00een c\u0103utarea pepitei minuscule. Este frumos a g\u0103si aceste semin\u0163e de speran\u0163\u0103 \u015fi a le face cunoscute. Ajut\u0103 lumea s\u0103 fie un pic mai pu\u0163in surd\u0103 la strig\u0103tul celor din urm\u0103, un pic mai pu\u0163in indiferent\u0103, un pic mai pu\u0163in \u00eenchis\u0103. S\u0103 \u015fti\u0163i s\u0103 dezgropa\u0163i sc\u00e2nteile de bine care ne permit s\u0103 sper\u0103m. Aceast\u0103 comunicare poate ajuta s\u0103 se \u0163ese comuniunea, s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 ne sim\u0163im mai pu\u0163in singuri, s\u0103 redescoperim importan\u0163a de a merge \u00eempreun\u0103.<\/p>\n Iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori, \u00een fa\u0163a cuceririlor ame\u0163itoare ale tehnicii, v\u0103 invit s\u0103 ave\u0163i grij\u0103 de inima voastr\u0103, adic\u0103 de via\u0163a voastr\u0103 interioar\u0103. Ce \u00eenseamn\u0103 asta? V\u0103 las c\u00e2teva urme.<\/p>\n A fi bl\u00e2nzi \u015fi a nu uita niciodat\u0103 fa\u0163a celuilalt; a vorbi inimii femeilor \u015fi b\u0103rba\u0163ilor \u00een slujba c\u0103rora desf\u0103\u015fura\u0163i munca voastr\u0103.<\/p>\n A nu permite ca reac\u0163iile instinctive s\u0103 conduc\u0103 a voastr\u0103 comunicare. A sem\u0103na mereu speran\u0163\u0103, \u015fi atunci c\u00e2nd este greu, \u015fi atunci c\u00e2nd cost\u0103, \u015fi atunci c\u00e2nd pare c\u0103 nu aduce rod.<\/p>\n A \u00eencerca s\u0103 practica\u0163i o comunicare care s\u0103 \u015ftie s\u0103 vindece r\u0103nile umanit\u0103\u0163ii noastre.<\/p>\n A da spa\u0163iu \u00eencrederii inimii care, ca o floare firav\u0103, dar rezistent\u0103, nu moare \u00een fa\u0163a intemperiilor vie\u0163ii, ci \u00eemboboce\u015fte \u015fi cre\u015fte \u00een locurile cele mai neg\u00e2ndite: \u00een speran\u0163a mamelor care \u00een fiecare zi se roag\u0103 pentru a-i revedea pe fiii lor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din tran\u015feele unui conflict; \u00een speran\u0163a ta\u0163ilor care migreaz\u0103 printre mii de pericole \u015fi peripe\u0163ii \u00een c\u0103utarea unui viitor mai bun; \u00een speran\u0163a copiilor care reu\u015fesc s\u0103 se joace, s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 cread\u0103 \u00een via\u0163\u0103 chiar \u015fi printre molozurile r\u0103zboaielor \u015fi pe str\u0103zile s\u0103race din favelas<\/i>.<\/p>\n A fi martori \u015fi promotori ai unei comunic\u0103ri care nu este ostil\u0103, care s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 o cultur\u0103 a \u00eengrijirii, s\u0103 construiasc\u0103 pun\u0163i \u015fi s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een zidurile vizibile \u015fi invizibile din timpul nostru.<\/p>\n A relata istorii impregnate de speran\u0163\u0103, av\u00e2nd la inim\u0103 destinul nostru comun \u015fi scriind \u00eempreun\u0103 istoria viitorului nostru.<\/p>\n Toate acestea pute\u0163i \u015fi putem s\u0103 le facem cu harul lui Dumnezeu, pe care Jubileul ne ajut\u0103 s\u0103-l primim din bel\u015fug. Pentru aceasta m\u0103 rog \u015fi binecuv\u00e2ntez pe fiecare dintre voi \u015fi munca voastr\u0103.<\/p>\n Roma, Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran, 24 ianuarie 2025, comemorarea Sf\u00e2ntului Francisc de Sales.<\/i><\/p>\n Franciscus<\/b><\/p>\n Traducere de Pr. Mihai P\u0103tra\u015fcu – ercis.ro<\/a><\/p>\n Note:<\/p>\n [1]<\/a> “Pacea drept c\u0103utare a fe\u0163ei”, \u00een Omelie e scritti quaresimali<\/i> [Omilii \u015fi scrieri de Postul Mare<\/i>], Molfetta, 1994, p. 317.<\/p>\nA da cont cu bl\u00e2nde\u0163e de speran\u0163a care este \u00een noi<\/strong><\/h3>\n
A spera \u00eempreun\u0103<\/strong><\/h3>\n
A nu uita inima<\/strong><\/h3>\n