{"id":40892,"date":"2025-05-25T10:21:29","date_gmt":"2025-05-25T07:21:29","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40892"},"modified":"2025-05-25T10:21:29","modified_gmt":"2025-05-25T07:21:29","slug":"promisiunea-duhului-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/05\/25\/promisiunea-duhului-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201ePromisiunea Duhului\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a VI-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/u>DUMINICA A VI-A<\/u><\/strong> A PA\u0218TELUI <\/u><\/strong><\/p>\n

25 MAI 2025<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>PROMISIUNEA DUHULUI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Darul Duhului este garan\u021bia unei \u00eengrijiri divine fa\u021b\u0103 de Biseric\u0103, care nu va \u00eenceta niciodat\u0103 (Evanghelia<\/em><\/strong>). Isus \u00eei lini\u0219te\u0219te pe ai S\u0103i, oferindu-le combustibilul necesar pentru ca flac\u0103ra credin\u021bei lor s\u0103 nu se sting\u0103 niciodat\u0103. Comunitatea credincio\u0219ilor se angajeaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 nu sting\u0103 acest dar cu suflul geloziei \u0219i al rivalit\u0103\u021bii care pun interesul personal \u00eenaintea celui comun, ci s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 unanimitatea g\u00e2ndirii (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>), pentru a se str\u00e2nge \u00een jurul Domnului s\u0103u, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 se bucure de El \u00een deplin\u0103tate \u00een noul Ierusalim (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

\u00a0<\/strong>…VOR RESPECTA CUV\u00c2NTUL MEU<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Trebuie s\u0103 lu\u0103m act de acest lucru pentru c\u0103, \u00een mijlocul at\u00e2tor semne negative, constituie un element de speran\u021b\u0103 sigur\u0103. Sunt mult mai mul\u021bi dec\u00e2t \u00een trecut cei care, ast\u0103zi, iau \u00een mod obi\u0219nuit Scriptura \u00een m\u00e2n\u0103 pentru a \u00een\u021belege cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 \u201epractica\u201d ritual\u0103 este \u00een continu\u0103 sc\u0103dere, este la fel de adev\u0103rat c\u0103 acest aspect, care nu este secundar pentru credin\u021ba cre\u0219tin\u0103, \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u0219tere constant\u0103. \u0218i nu numai la nivel individual. Sunt multe parohii \u00een care devine o \u201etradi\u021bie\u201d s\u0103 se reuneasc\u0103, o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pentru a citi \u0219i a reflecta asupra lecturilor duminicale, pentru a le \u00een\u021belege semnifica\u021bia \u00een profunzime \u0219i pentru a-\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i experien\u021bele. Anii postconciliari au v\u0103zut multiplicarea \u00eent\u00e2lnirilor biblice, datorit\u0103 unei autentice \u201esete\u201d de Scriptur\u0103: erau mul\u021bi laici care sim\u021beau nevoia urgent\u0103 de \u201ea \u0219ti mai mult\u201d, de a cunoa\u0219te acea Carte care este o lumin\u0103 pentru fiecare discipol autentic al lui Isus. Ast\u0103zi pare s\u0103 se contureze o \u201ecerere\u201d pu\u021bin diferit\u0103: nu se caut\u0103 doar o \u201ecultur\u0103 biblic\u0103\u201d, ci se dore\u0219te g\u0103sirea unei leg\u0103turi \u00eentre Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i propria via\u021b\u0103 cotidian\u0103. Toate acestea nu pot dec\u00e2t s\u0103 ne bucure. Probabil c\u0103 suntem \u00eenc\u0103 departe de acea familiaritate cu Biblia care caracterizeaz\u0103 fra\u021bii no\u0219tri din Bisericile n\u0103scute din Reform\u0103, dar este deja benefic acest dorin\u021ba de o via\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 sus\u021binut\u0103, luminat\u0103, c\u0103l\u0103uzit\u0103 de Cuv\u00e2nt.<\/p>\n

\u00cen Evanghelia de duminica aceasta, Isus afirm\u0103 \u00een mod explicit: \u201eDac\u0103 cineva m\u0103 iube\u0219te, va p\u0103zi cuv\u00e2ntul meu\u201d. Ignoran\u021ba Scripturii este ignoran\u021ba lui Cristos. \u0218i poate genera o teribil\u0103 ne\u00een\u021belegere. Cu ce Dumnezeu ne raport\u0103m, dac\u0103 nu suntem dispu\u0219i s\u0103 primim ceea ce El ne-a revelat despre Sine? Cu ce Isus vrem s\u0103 intr\u0103m \u00een rela\u021bie, dac\u0103 nu suntem dispu\u0219i s\u0103 parcurgem Evangheliile?<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul ne deschide calea c\u0103tre o rela\u021bie autentic\u0103 cu Isus \u0219i cu Tat\u0103l. Un Cuv\u00e2nt, desigur, primit \u00een Duhul, cu o inim\u0103 iubitoare. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, atunci experiment\u0103m ceva de nedescris: \u201eEu \u0219i Tat\u0103l meu \u2013 ne spune Isus \u2013 vom veni la el \u0219i vom locui cu el\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Sinodul convocat la Ierusalim pentru a trata problema circumciziei p\u0103g\u00e2nilor care au venit la credin\u021b\u0103 este unul dintre momentele decisive din istoria cre\u0219tinismului care se na\u0219te. Luca \u00eel plaseaz\u0103 la mijlocul Faptelor Apostolilor, a\u0219a cum la mijlocul Evangheliei sale a plasat cele trei parabole ale milostivirii. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura pe care dore\u0219te s\u0103 o transmit\u0103 este remarcabil\u0103: Biserica cre\u0219te datorit\u0103 confrunt\u0103rii, care permite reconcilierea chiar \u0219i a disensiunilor interne. Luca, care era un om bine ancorat \u00een cultura vremii sale, \u0219tie c\u0103 armonia este o valoare \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 cu lumea p\u0103g\u00e2n\u0103 \u0219i c\u0103 chiar \u0219i un cititor str\u0103in va r\u0103m\u00e2ne fascinat de aceast\u0103 procedur\u0103 care nu caut\u0103 solu\u021bii majoritare, ci un consens mai larg pentru a evita rupturile. Nu este vorba de o simpl\u0103 strategie politic\u0103, ci de un proces care \u00eenso\u021be\u0219te Biserica \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile sale. \u00cen scrisoarea trimis\u0103 pentru a face cunoscute deliber\u0103rile, se specific\u0103 c\u0103 deciziile au fost luate \u201eto\u021bi de comun acord\u201d (Fap 15,25). \u00cen greac\u0103, acest lucru este exprimat prin adverbul homothymad\u00f3n<\/em>, care este folosit \u00een Noul Testament de unsprezece ori \u00een total, dintre care zece \u00een Faptele Apostolilor! Este clar c\u0103 Luca inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 prezinte unanimitatea ca o tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinctiv\u0103 a Bisericii, a\u0219a cum se poate deduce din rezumatul care o descrie \u00een Fap 2,42-46. De altfel, este semnificativ c\u0103 aceea\u0219i inten\u021bie este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i de Paul, care, de\u0219i folose\u0219te acest adverb o singur\u0103 dat\u0103 (Rom 15,6), exprim\u0103 conceptul cu cuvinte diferite: \u201eV\u0103 \u00eendemn […] s\u0103 fi\u021bi to\u021bi de acord \u00een vorbire, ca s\u0103 nu fie dezbin\u0103ri \u00eentre voi, ci s\u0103 fi\u021bi \u00eentr-o perfect\u0103 unitate de g\u00e2ndire \u0219i de sim\u021bire\u201d (1Cor 1,10). \u00cen schimb, adversarii Evangheliei se dovedesc adesea diviza\u021bi \u00een interiorul lor \u0219i acesta este chiar unul dintre motivele care duc la e\u0219ecul ini\u021biativelor lor. Luca ironizeaz\u0103 tumultul care izbucne\u0219te la Efes \u00eempotriva lui Paul (\u201eunii strigau una, al\u021bii alta; adunarea era agitat\u0103 \u0219i majoritatea nu \u0219tiau motivul pentru care se adunaser\u0103\u201d, Fap 19,32) \u0219i asupra tulbur\u0103rii pe care Paul \u00eensu\u0219i o provoac\u0103 \u00een sinedriu, \u0219tiind de profundele diviziuni care \u00eel animau (\u201ea izbucnit o ceart\u0103 \u00eentre farisei \u0219i saduchei \u0219i adunarea s-a \u00eemp\u0103r\u021bit\u201d, Fap 23,7). Marea preocupare a Bisericii pentru unitatea sa se manifest\u0103 \u0219i \u00een hot\u0103r\u00e2rea cu care denun\u021b\u0103 opera de dezbinare a unora dintre membrii s\u0103i. Scrisoarea postsinodal\u0103 nu se limiteaz\u0103 la a l\u0103uda opera desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een mijlocul credincio\u0219ilor de origine p\u0103g\u00e2n\u0103 de Barnaba \u0219i Paul, ci dezaprob\u0103 \u00een mod deschis ac\u021biunile celor care au provocat diviziunea, eticheta\u021bi ca \u201eunii dintre noi, c\u0103rora nu le-am dat nici o sarcin\u0103\u201d (Fap 15,24). Cei care \u00eencercau s\u0103 delegitimeze ac\u021biunea misionarilor sunt la r\u00e2ndul lor delegitima\u021bi de adunare, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai poat\u0103 provoca diviziuni.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Descrierea Ierusalimului cobor\u00e2t din cer reprezint\u0103 unul dintre cele mai elocvente exemple ale artei narative a autorului Apocalipsei. Stilul poate p\u0103rea pu\u021bin baroc pentru gusturile noastre, dar nu se poate nega c\u0103 are o mare eficacitate \u0219i un impact remarcabil. Ca \u0219i \u00een cazul viziunii tronului divin din capitolul 4, \u0219i aici se recurge la splendoarea pietrelor pre\u021bioase pentru a descrie realitatea divin\u0103. \u00cen special diasporul era considerat potrivit pentru a reflecta lumina tronului (4,3) \u0219i, prin urmare, este firesc s\u0103 fie reutilizat \u0219i aici, \u00een 21,11. Zidurile ora\u0219ului serveau \u00een primul r\u00e2nd pentru a proteja \u00eempotriva incursiunilor inamice. Impunitatea acestor bastioane nu se justific\u0103 prea mult \u00een Apocalips\u0103, deoarece du\u0219manii Mielului au fost definitiv \u00eenvin\u0219i \u0219i nu mai constituie o amenin\u021bare real\u0103. Se \u00een\u021belege mai degrab\u0103 ca o form\u0103 de protec\u021bie \u00eempotriva animalelor necurate, care nu trebuie s\u0103 p\u0103trund\u0103 acolo din cauza prezen\u021bei divine. Dar, \u00een cele din urm\u0103, s-ar putea spune c\u0103 zidurile impun\u0103toare sunt mai degrab\u0103 un element de m\u0103re\u021bie dec\u00e2t un instrument eficient pentru respingerea atacurilor. Numele triburilor de pe por\u021bi sugereaz\u0103 c\u0103 fiecare trib are propria sa intrare specific\u0103, ceea ce ne duce cu g\u00e2ndul la cei 144.000 descri\u0219i \u00een capitolul 7, lua\u021bi din toate triburile lui Israel. Dar este evident c\u0103 aici se face referire la Biseric\u0103, bine \u00eentemeiat\u0103 pe cei doisprezece apostoli (cf. Ef 2,20), conform unei practici larg r\u0103sp\u00e2ndite \u00een Noul Testament de a o descrie \u00een termeni arhitecturali ca o cl\u0103dire. Oricum am vrea s\u0103 ne-o imagin\u0103m, Ierusalimul celest este un ora\u0219, adic\u0103 o armonie produs\u0103 de oameni diferi\u021bi care tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103. Acest lucru contravine unei anumite tendin\u021be de a imagina fericirea \u00een termeni individuali: \u201e\u00centr-un ora\u0219, sarcinile vie\u021bii sunt \u00eemp\u0103r\u021bite, fiecare \u00eendepline\u0219te o parte din ele, iar frumuse\u021bea vie\u021bii nu este un solo, ci o simfonie. Ca comunitate, un ora\u0219 nu este doar un ansamblu de cl\u0103diri \u0219i str\u0103zi, ci este format din oameni\u201d (E. Boring).<\/p>\n

Ora\u0219ul este apoi descris ca str\u0103lucind de gloria lui Dumnezeu (v. 10). \u00cen Israel, locul destinat s\u0103 primeasc\u0103 gloria lui Dumnezeu era templul, de aceea consecin\u021ba evident\u0103 este c\u0103 nu mai este nevoie de un sanctuar \u00een acest ora\u0219.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Prezen\u021ba Duhului \u00een a patra Evanghelie este limitat\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 la a doua parte a textului. Mai ales \u00een discursurile de r\u0103mas bun, Isus pune accentul pe rolul Duhului \u0219i pe func\u021bia \u201esubstitutiv\u0103\u201d pe care o va \u00eendeplini, lu\u00e2nd locul s\u0103u \u00een mijlocul ucenicilor.<\/p>\n

Ast\u0103zi da, \u0219i m\u00e2ine la fel.<\/em><\/strong> Exist\u0103 o distinc\u021bie recurent\u0103 \u00eentre timpul prezent \u00een care Isus se afl\u0103 \u00een mijlocul alor s\u0103i \u0219i o epoc\u0103 viitoare \u00een care va fi reprezentat de Duhul Sf\u00e2nt, datorit\u0103 faptului c\u0103 acest dar presupune glorificarea sa, care \u00eenc\u0103 nu a avut loc (In 7,39). Pe m\u0103sur\u0103 ce acest eveniment se apropie, \u00eens\u0103, referirile devin mai frecvente, p\u00e2n\u0103 la descrierea rev\u0103rs\u0103rii sale, care \u00een Ioan are loc \u00een seara Pa\u0219telui: \u201eA suflat \u0219i le-a zis: \u00abPrimi\u021bi pe Duhul Sf\u00e2nt\u00bb\u201d (In 20,22). Un eveniment at\u00e2t de important nu poate fi improvizat, de aceea discipolii sunt preg\u0103ti\u021bi din timp pentru a-l primi. A\u0219a cum \u00een evangheliile sinoptice avem trei anun\u021buri ale Patimilor, \u00een a patra evanghelie avem trei promisiuni ale Duhului: 14,25-26; 15,26-27; 16,7-15.<\/p>\n

Pasajul din Evanghelie pe care ni-l prezint\u0103 liturgia de ast\u0103zi este, a\u0219adar, prima anticipare, \u00een care preocuparea principal\u0103 este, probabil, aceea de a calma anxietatea discipolilor \u00een perspectiva viitorului. Acest aspect este foarte prezent \u00een \u00eendemnul de a nu se teme \u0219i de a nu l\u0103sa inima s\u0103 se tulbure (v. 27). Nu este vorba doar de o asigurare de ordin psihologic, ci de o adev\u0103rat\u0103 necesitate \u00een perspectiva confrunt\u0103rii pe care o vor avea cu lumea care le va respinge m\u0103rturia. Ucenicii ar putea fi cople\u0219i\u021bi de fric\u0103 \u0219i, prin urmare, ar putea renun\u021ba la misiunea lor, dac\u0103 nu ar \u0219ti c\u0103 pot conta pe ajutorul Duhului. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, poate p\u0103rea ciudat c\u0103 Isus le promite pace discipolilor care sunt pe cale s\u0103 plece la r\u0103zboi! Dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 acest concept biblic de pace este mai complex dec\u00e2t simpla absen\u021b\u0103 a conflictelor. Altfel, am avea dificult\u0103\u021bi \u00een a concilia aceast\u0103 afirma\u021bie a lui Isus cu ceea ce spune \u00een Mt 10,34: \u201eS\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 am venit s\u0103 aduc pace pe p\u0103m\u00e2nt; nu am venit s\u0103 aduc pace, ci foc\u201d. Pacea despre care vorbe\u0219te Isus are foarte pu\u021bin de-a face cu lini\u0219tea, ci este mai degrab\u0103 senin\u0103tatea pe care o ob\u021bine cel care se abandoneaz\u0103 cu \u00eencredere iubirii lui Cristos. Pasiunile tumultoase, divizarea inimii, speran\u021ba pus\u0103 \u00een ceea ce nu m\u00e2ntuie\u0219te sunt toate situa\u021bii care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie pacificate, adic\u0103 \u00eemp\u0103cate. Ucenicii sunt \u00een pace dac\u0103 se \u00eencred \u00een Isus \u0219i respect\u0103 cuv\u00e2ntul s\u0103u, dovedind astfel c\u0103 \u00eel iubesc. Este semnificativ faptul c\u0103 pacea este pus\u0103 \u00een rela\u021bie cu Duhul, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 printre primele roade ale Duhului, Sf\u00e2ntul Paul men\u021bioneaz\u0103 tocmai pacea (Gal 5,22).<\/p>\n

Dovada iubirii.<\/em><\/strong> \u00cen acest pasaj predomin\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 tonurile bl\u00e2nde, dar trebuie s\u0103 remarc\u0103m \u0219i o mustrare pe care Isus o adreseaz\u0103 urma\u0219ilor s\u0103i: \u201eDac\u0103 m-a\u021bi iubi, v-a\u021bi bucura c\u0103 M\u0103 duc la Tat\u0103l\u201d (v. 28). Tehnic, ne afl\u0103m aici \u00een fa\u021ba unei perioade ipotetice de irealitate, adic\u0103 a unei propozi\u021bii condi\u021bionale \u00een care \u2013 ne\u00eendeplinindu-se premisa \u2013 nu se realizeaz\u0103 nici consecin\u021bele. Limba greac\u0103 eviden\u021biaz\u0103 acest aspect recurg\u00e2nd la timpurile istorice pentru verbele utilizate, ca \u0219i cum s-ar dori sublinierea unei posibilit\u0103\u021bi care era real\u0103 \u00een trecut, dar care, \u00een fa\u021ba faptelor, nu s-a mai realizat \u00een prezent. Acest tip de propozi\u021bii este foarte util deoarece se preteaz\u0103 \u0219i la un ra\u021bionament deductiv: din moment ce nu v\u0103 bucura\u021bi c\u0103 eu m\u0103 duc la Tat\u0103l, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu m\u0103 iubi\u021bi! Prin urmare, remarca pe care Isus o face ucenicilor nu este de pu\u021bin\u0103 importan\u021b\u0103, deoarece a nu-l iubi pe Isus este un alt mod de a spune c\u0103 nu ai credin\u021b\u0103 \u00een el. Nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u00een al patrulea evanghelie aspectul prioritar este acela al credin\u021bei, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t verbul grecesc care o exprim\u0103 (piste\u00fa\u014d) apare de o sut\u0103 de ori, fa\u021b\u0103 de cele zece ocuren\u021be pe care le g\u0103sim \u00een medie \u00een celelalte evanghelii. Dar modul \u00een care se \u00een\u021belege aici credin\u021ba nu este pur \u0219i simplu posesia unor doctrine sau o dispozi\u021bie generic\u0103 fa\u021b\u0103 de Isus: pentru Ioan, a crede este o ac\u021biune dinamic\u0103 care implic\u0103 respectarea poruncilor, punerea \u00een practic\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor, a face unele lucruri \u0219i a se ab\u021bine de la altele etc. De aceea, poate fi \u00eenlocuit cu expresii care au o valoare similar\u0103, precum \u201ea umbla \u00een lumin\u0103\u201d sau \u201ea r\u0103m\u00e2ne \u00een iubirea Lui\u201d. Credibilitatea celui care spune c\u0103 crede trebuie verificat\u0103 \u00een fapte… \u00cen acest sens ar trebui \u00een\u021beles dorin\u021ba final\u0103 ca, atunci c\u00e2nd va avea loc desp\u0103r\u021birea fizic\u0103 de Isus, discipolii s\u0103 cread\u0103 (v. 29). Ideea aici nu pare s\u0103 fie c\u0103 ei trebuie s\u0103 cread\u0103 c\u0103 lucrurile sunt \u00eentr-adev\u0103r a\u0219a cum a anun\u021bat Isus, ci c\u0103 trebuie s\u0103 continue s\u0103 arate aceea\u0219i credin\u021b\u0103 \u0219i, prin urmare, aceea\u0219i iubire, chiar \u0219i \u00een condi\u021bii schimbate. Scandalul separ\u0103rii va putea fi dep\u0103\u0219it numai dac\u0103 vor fi convin\u0219i c\u0103 este bine ca lucrurile s\u0103 fie a\u0219a. Dar acesta este saltul de credin\u021b\u0103 care cere s\u0103 se dep\u0103\u0219easc\u0103 leg\u0103turile pur umane. Maria Magdalena va face un efort enorm \u00een gr\u0103dina morm\u00e2ntului pentru a-l l\u0103sa pe Isus s\u0103 plece, dezleg\u00e2nd leg\u0103turile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti pentru a se deschide c\u0103tre o dimensiune mai mare.<\/p>\n

Fi\u021bi preg\u0103ti\u021bi.<\/em><\/strong> Pasajul se \u00eencheie cu motivul care l-a \u00eempins pe Isus s\u0103 le spun\u0103 discipolilor ce se va \u00eent\u00e2mpla: \u201eV-am spus acum, \u00eenainte s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, pentru ca, atunci c\u00e2nd se va \u00eent\u00e2mpla, s\u0103 crede\u021bi\u201d (14,29). O avertizare similar\u0103 se g\u0103sea deja anterior: \u00abV\u0103 spun dinainte c\u0103, \u00eenainte s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, c\u00e2nd se va \u00eent\u00e2mpla, s\u0103 crede\u021bi c\u0103 Eu sunt\u00bb (13,19). Este evident c\u0103 pentru Isus a anun\u021ba lucrurile din timp este tehnica pentru a evita ca discipolii s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 nepreg\u0103ti\u021bi. Va func\u021biona? Judec\u00e2nd dup\u0103 surprinderea cu care primesc vizita lui Cristos cel \u00cenviat \u00een capitolul 20, s-ar spune c\u0103 nu. Dar este probabil c\u0103, f\u0103r\u0103 a fi dat un avertisment, lucrurile ar fi mers \u0219i mai r\u0103u. \u0218i nu este cu siguran\u021b\u0103 \u00een natura divin\u0103 s\u0103 vrei s\u0103-\u021bi surprinzi credincio\u0219ii pentru a-i pedepsi apoi, a\u0219a cum aminte\u0219te profetul Amos: \u201eDomnul nu face nimic f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i fi revelat planul slujitorilor s\u0103i\u201d (Am 3,7). \u00centr-un anumit sens, Isus se situeaz\u0103 \u00een linia profe\u021bilor care demonstrau autenticitatea misiunii lor proclam\u00e2nd \u00een avans ceea ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Realitatea faptelor urma s\u0103 fie cea mai autoritar\u0103 m\u0103rturie a veridicit\u0103\u021bii lor. Dar, al\u0103turi de aceast\u0103 func\u021bie esen\u021bial\u0103 de acreditare, exist\u0103 un alt aspect la fel de important, sus\u021binerea credin\u021bei. Profetul Isaia precizeaz\u0103 c\u0103 revela\u021biile anticipate nu au fost f\u0103cute pentru a satisface curiozitatea, ci pentru a \u00eempiedica ca alt zeu s\u0103-\u0219i atribuie meritul pentru ceea ce Domnul preg\u0103tise: \u201e\u021ai le-am vestit dinainte, \u00eenainte de a se \u00eent\u00e2mpla, \u021bi le-am f\u0103cut auzite, ca s\u0103 nu zici: \u00abIdolul meu le-a f\u0103cut, statuia mea \u0219i chipul meu turnat de mine le-a poruncit\u00bb\u201d (Is 48,5). \u0218i anticip\u0103rile lui Isus sunt legate de credin\u021b\u0103, dar \u00een special pentru a evita derivarea care poate duce la defec\u021biune \u0219i necredin\u021b\u0103: scandalul tr\u0103d\u0103rii lui Iuda \u0219i plecarea lui Isus ar putea reprezenta o lovitur\u0103 prea dur\u0103 de absorbit dac\u0103 ar fi primit\u0103 f\u0103r\u0103 avertisment.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566 aprilie\/iunie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 50<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0DUMINICA A VI-A A PA\u0218TELUI 25 MAI 2025 \u00a0PROMISIUNEA DUHULUI \u00a0Darul Duhului este garan\u021bia unei \u00eengrijiri divine fa\u021b\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32973,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40892"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40892"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40892\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40893,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40892\/revisions\/40893"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32973"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}