{"id":40766,"date":"2025-05-18T09:32:47","date_gmt":"2025-05-18T06:32:47","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40766"},"modified":"2025-05-18T22:33:12","modified_gmt":"2025-05-18T19:33:12","slug":"pounca-misiunii-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/05\/18\/pounca-misiunii-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201ePorunca misiunii\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a V-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A V-A<\/u><\/strong> A PA\u0218TELUI <\/u><\/strong><\/p>\n

18 MAI 2025<\/strong><\/p>\n

PORUNCA MISIUNII<\/strong><\/p>\n

O porunc\u0103 nou\u0103 este marele dar pe care Cristos \u00eel face discipolilor s\u0103i, ceva pe care ei sunt capabili s\u0103 \u00eel \u00een\u021beleag\u0103 numai dup\u0103 ce au primit exemplul unei d\u0103ruiri totale din partea Celui care, iubindu-i pe ai s\u0103i, i-a iubit p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it (Evanghelia<\/em><\/strong>). Iubirea este \u0219i focul misiunii \u0219i \u00eempinge Biserica s\u0103 mearg\u0103 pretutindeni pentru a vesti Evanghelia, dar \u00eentotdeauna con\u0219tient\u0103 c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 comunitar\u0103 \u0219i nu solitar\u0103, a\u0219a cum m\u0103rturisesc Paul \u0219i Barnaba la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103l\u0103toriei lor (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Este misiunea primit\u0103 \u00een a\u0219teptarea venirii cerurilor noi \u0219i a p\u0103m\u00e2ntului nou promis \u00een Apocalipsa (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

\u00a0<\/strong>ADEV\u0102RATA NOUTATE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Contextul este solemn \u0219i dramatic. Patimile \u0219i moartea se apropie deja, \u0219i totu\u0219i Isus se prezint\u0103 \u00eentr-un mod surprinz\u0103tor, cu atitudinea celui care este dispus s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, din iubire. Ceea ce cere celor din jurul s\u0103u, el \u00eensu\u0219i tr\u0103ie\u0219te mai \u00eent\u00e2i. Iubirea \u00eel mi\u0219c\u0103: izvorul este \u00een rela\u021bia care \u00eel leag\u0103 de Tat\u0103l, \u00een acea rela\u021bie de iubire care \u00eel conduce s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 \u00een fiecare moment voia Tat\u0103lui. Iubirea inspir\u0103 fiecare ac\u021biune \u0219i fiecare cuv\u00e2nt al s\u0103u. \u00cen aceea\u0219i sear\u0103, apostolii au putut s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 acest lucru prin dou\u0103 gesturi care vor r\u0103m\u00e2ne gravate \u00een memoria lor. Din iubire, Isus se face Slujitor, din iubire accept\u0103 s\u0103 ia asupra sa p\u0103catul lumii. Din iubire \u00ee\u0219i fr\u00e2nge via\u021ba ca pe o p\u00e2ine, \u00ee\u0219i vars\u0103 s\u00e2ngele, pentru ca s\u0103 se nasc\u0103 un Nou Leg\u0103m\u00e2nt \u0219i omenirea s\u0103 fie smuls\u0103 din puterea r\u0103ului.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem: exist\u0103 o nou\u0103 logic\u0103 care se contureaz\u0103 \u00een toate acestea. Oamenii obi\u0219nuiesc s\u0103 asocieze gloria cu imagini ale succesului, puterii, for\u021bei. Pentru Dumnezeu lucrurile sunt cu totul diferite. Adev\u0103rata glorie, cea pe care Dumnezeu o reveleaz\u0103 \u00een Fiul s\u0103u, este iubirea. Iar aceasta cere s\u0103 ne facem mici, s\u0103raci, adesea s\u0103 suferim \u0219i s\u0103 \u00eendur\u0103m, destina\u021bi s\u0103 fim zdrobi\u021bi, c\u0103lca\u021bi \u00een picioare, oprima\u021bi. Celor care vor s\u0103-l urmeze, care doresc s\u0103 devin\u0103 ucenicii s\u0103i, Isus le cere s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 nou\u0103 logic\u0103.<\/p>\n

Deci, nou\u0103, celor care dorim s\u0103 urm\u0103m pa\u0219ii Lui, pe calea Lui, El ne cere s\u0103 iubim \u0219i ne d\u0103 \u0219i m\u0103sura: \u201ePrecum Eu v-am iubit, a\u0219a s\u0103 v\u0103 iubi\u021bi \u0219i voi unii pe al\u021bii\u201d. O iubire total\u0103, oferit\u0103 tuturor, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 la a-\u0219i da via\u021ba. Aceasta este, de fapt, adev\u0103rata noutate. Aceast\u0103 iubire pare cu totul nou\u0103, at\u00e2t de nou\u0103 \u00eenc\u00e2t este tulbur\u0103toare. De aceea cre\u0219tinismul nu se poate reduce la acceptarea situa\u021biei existente, a raporturilor de for\u021b\u0103 prezente \u00een societate, a logicii \u0219i a alegerilor considerate de la sine \u00een\u021belese. El ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fim copii ai unei lumi noi, a acelei lumi pe care Dumnezeu se angajeaz\u0103 s\u0103 o construiasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile de bun\u0103 voin\u021b\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI <\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Evanghelia alearg\u0103 pe drumurile lumii \u00eenso\u021bit\u0103 de pa\u0219ii apostolilor \u0219i a ucenicilor, martori ai unei rodnicii spirituale care dep\u0103\u0219e\u0219te orice \u00eencercare. Cre\u0219terea comunit\u0103\u021bilor aduce cu sine organizarea necesar\u0103 pentru a p\u0103stra forma iubirii reciproce \u0219i a slujirii.<\/p>\n

Psalm responsorial:<\/em><\/strong> Imnul de mul\u021bumire pentru bun\u0103tatea \u0219i duio\u0219ia lui Dumnezeu, care izvor\u0103\u0219te ne\u00eencetat, este c\u00e2ntarea \u00eentregii omeniri \u0219i a \u00eentregii crea\u021bii care dore\u0219te \u00eemplinirea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei sale \u0219i puterea iubirii sale.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Contemplarea Ierusalimului ceresc reveleaz\u0103 \u00eemplinirea realit\u0103\u021bii. Tot ceea ce distruge, divide, desfigureaz\u0103 este \u0219ters \u0219i eliminat pentru totdeauna, iar comuniunea definitiv\u0103 cu Dumnezeu se realizeaz\u0103 \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 indisolubil\u0103, izvor al vie\u021bii ve\u0219nice.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Gloria Fiului se manifest\u0103 \u00een darul iubirii Pa\u0219telui. Aceast\u0103 glorie este oferit\u0103 ucenicilor ca posibilitate de a \u00eenvinge moartea. \u00cen iubirea reciproc\u0103 se manifest\u0103 \u00een lume adev\u0103rul \u00eenvierii \u0219i \u00eens\u0103\u0219i chipul lui Dumnezeu. M\u0103rturia nu va fi o chestiune de cuvinte, ci de via\u021b\u0103.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima misiune a lui Barnaba \u0219i Paul a \u00eenceput \u00een zori de prim\u0103var\u0103 (sezonul \u00een care condi\u021biile meteorologice f\u0103ceau din nou posibile c\u0103l\u0103toriile pe mare), c\u00e2nd, la sf\u00e2r\u0219itul unei veghe de post \u0219i rug\u0103ciune, Biserica din Antiohia a primit de la Duhul Sf\u00e2nt desemnarea lor pentru aceast\u0103 sarcin\u0103 (cf. Fap 13,2-3). Luca insist\u0103 mult asupra caracterului oficial al acestei misiuni, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub impulsul Duhului \u0219i la porunca comunit\u0103\u021bii, care a impus m\u00e2inile asupra misionarilor pentru aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 specific\u0103. Nu este de mirare, a\u0219adar, c\u0103, imediat dup\u0103 \u00eentoarcerea din c\u0103l\u0103torie, sim\u021beau nevoia s\u0103 relateze ceea ce se \u00eent\u00e2mplase celor care \u00eei trimiseser\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t timp trecuse de la plecarea lor? Greu de spus, chiar dac\u0103 trebuie s\u0103 presupunem o perioad\u0103 rezonabil\u0103 pentru toate acele evenimente, adic\u0103 aproximativ doi ani. \u0218i Paul \u0219i Barnaba aveau multe de povestit, at\u00e2t lucruri pl\u0103cute, c\u00e2t \u0219i nepl\u0103cute. \u00cen prima categorie se \u00eencadreaz\u0103 cu siguran\u021b\u0103 numeroasele convertiri care au avut loc \u0219i noile biserici care au fost fondate. Dar apostolii nu au t\u0103cut nici despre momentele cele mai dificile ale \u00eentreprinderii, cum ar fi defec\u021biunea nea\u0219teptat\u0103 a lui Ioan Marcu \u0219i \u00eencercarea de a-l ucide pe Paul prin lapidare. \u00cen ansamblu, \u00eens\u0103, bilan\u021bul era \u00een mare parte pozitiv, iar sinteza reflect\u0103 fidel viziunea lor, \u0219i anume c\u0103 p\u0103g\u00e2nilor li se deschisese u\u0219a credin\u021bei (14,27). Aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie p\u0103rea s\u0103 confirme o intui\u021bie care p\u00e2n\u0103 atunci nu era \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de mul\u021bi, dar care acum, dovedit\u0103 de fapte, p\u0103rea o realitate incontestabil\u0103. Centurionul Corneliu, care fusese botezat de Petru, putea p\u0103rea un caz excep\u021bional, r\u0103spl\u0103tit pentru pietatea \u0219i devotamentul s\u0103u, dar acum harul lui Dumnezeu se revars\u0103 din bel\u0219ug asupra p\u0103g\u00e2nilor care accept\u0103 predicarea Evangheliei. Aceast\u0103 misiune va fi decisiv\u0103 \u00een conciliul de la Ierusalim, care va avea loc \u00een cur\u00e2nd, unde Paul \u0219i Barnaba vor fi invita\u021bi s\u0103 relateze experien\u021ba lor \u00een mijlocul p\u0103g\u00e2nilor. Este destul de semnificativ faptul c\u0103 Luca indic\u0103 cu expresii similare rezultatul acelei predic\u0103ri: \u201emarile semne \u0219i minuni pe care Dumnezeu le f\u0103cuse prin ei\u201d (Fap 15,12), povestite \u00een fa\u021ba acelei adun\u0103ri solemne, corespund \u201etuturor lucrurilor pe care Dumnezeu le f\u0103cuse prin ei\u201d, ca sintez\u0103 a raportului pentru antiohieni (14,27). Elementul fundamental este c\u0103, prin intermediul misionarilor, Dumnezeu \u00eensu\u0219i este cel care ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i, prin urmare, deschiderea fa\u021b\u0103 de p\u0103g\u00e2ni nu poate fi considerat\u0103 o simpl\u0103 strategie uman\u0103 \u00eencununat\u0103 de succes, ci un plan divin pe care predicatorii s-au limitat s\u0103-l recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103-l urmeze.<\/p>\n

\"\"

misiune<\/p><\/div>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

O noutate consolatoare.<\/em><\/strong> Ultimele dou\u0103 capitole ale c\u0103r\u021bii Apocalipsului sunt deosebit de instructive pentru a \u00een\u021belege adev\u0103ratul sens al acestei scrieri. \u00cen fa\u021ba unei opinii r\u0103sp\u00e2ndite potrivit c\u0103reia cartea ar fi centrat\u0103 pe nenorocirile care se abat asupra p\u0103c\u0103to\u0219ilor, aici reiese natura sa de carte de m\u00e2ng\u00e2iere pentru cei care sufer\u0103 din cauza Evangheliei. Autorul s-a ocupat de p\u0103c\u0103to\u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een capitolul 20, descriind distrugerea lor definitiv\u0103 \u00een iazul de foc. Acum, \u00eens\u0103, se opre\u0219te asupra destinului celor binecuv\u00e2nta\u021bi care vor locui \u00een noul Ierusalim care coboar\u0103 din cer. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 preciz\u0103m, crea\u021bia \u00een care vor tr\u0103i va fi \u201enou\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen greac\u0103, noutatea se exprim\u0103 de obicei prin dou\u0103 adjective distincte. C\u00e2nd se folose\u0219te ne\u00f3s<\/em>, se indic\u0103 un fel de actualizare, o restilizare a unei realit\u0103\u021bi care este supus\u0103 unei frumoase re\u00eemprosp\u0103t\u0103ri. Dac\u0103, \u00een schimb, se dore\u0219te a se \u00een\u021belege ceva radical inovator, se prefer\u0103 adjectivul kain\u00f3s<\/em>. Un bun exemplu ar putea fi zicerea lui Isus din Mc 2,22, potrivit c\u0103ruia vinul nou (ne\u00f3s<\/em>) este pus \u00een burdufuri noi (kain\u00f3s<\/em>): accentul discontinuit\u0103\u021bii cade asupra recipientelor. A\u0219adar, nu ne mir\u0103 faptul c\u0103 \u00een Ap 21,5 promisiunea lui Dumnezeu de a face toate lucrurile noi este exprimat\u0103 cu adjectivul kain\u00f3s<\/em>. Dar ce vrea s\u0103 spun\u0103?<\/p>\n

Noua crea\u021bie.<\/em><\/strong> Vom avea de-a face cu un p\u0103m\u00e2nt nou, deoarece vor disp\u0103rea toate ur\u00e2\u021beniile care \u00eel desfigureaz\u0103 acum: moartea, doliul, pl\u00e2nsul, necazurile… Toate aceste lucruri erau \u00eentr-un fel legate de \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia fiarei \u0219i, prin urmare, au fost spulberate. Mai departe, se va spune c\u0103 \u00eentunericul, cu \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa simbolic\u0103 de r\u0103u, nu mai are loc \u00een aceast\u0103 cetate, deoarece Mielul o lumineaz\u0103 \u00een mod ve\u0219nic (Ap 22,5). \u0218i va disp\u0103rea \u0219i marea, deoarece \u00een imagina\u021bia evreiasc\u0103 ea este sediul multor puteri ostile care nu mai au cet\u0103\u021benie \u00een acel regat. Ceea ce ne poate intriga cel mai mult este posibilitatea unor ceruri noi. Dac\u0103 cerurile sunt considerate sediul lui Dumnezeu, este greu s\u0103 ne imagin\u0103m o re\u00eennoire a lor. Cu toate acestea, Apocalipsa a descris haosul provocat de r\u0103u \u0219i de p\u0103cat ca o realitate omniprezent\u0103 care ajunge s\u0103 contamineze chiar \u0219i cerurile. \u00cen 12,7 este descris\u0103 o b\u0103t\u0103lie cereasc\u0103: Mihail \u0219i \u00eengerii s\u0103i pe de o parte \u0219i balaurul pe de alt\u0103 parte, acesta din urm\u0103 fiind aruncat pe p\u0103m\u00e2nt numai dup\u0103 ce a fost \u00eenvins. Nu este surprinz\u0103tor, a\u0219adar, c\u0103 \u0219i cerul trebuie cur\u0103\u021bat de prezen\u021be ostile. Semnul cel mai elocvent al acestei re\u00eennoiri este prezen\u021ba divin\u0103: El va locui cu ei, va fi Dumnezeul lor (v. 3). Pentru a putea locui cu Dumnezeu (sau poate chiar pentru a-L detrona), oamenii din Geneza voiau s\u0103 construiasc\u0103 un turn \u00eenalt p\u00e2n\u0103 la cer, \u00een timp ce acum Dumnezeu \u00censu\u0219i se apleac\u0103 asupra lor \u0219i le d\u0103ruie\u0219te prezen\u021ba Sa. C\u0103utarea unui loc unde s\u0103 poat\u0103 locui \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu a fost \u00eendeplinit\u0103 dincolo de orice a\u0219tept\u0103ri. \u00centr-un fel, ora\u0219ul ceresc este \u00een\u021beles \u0219i ca locul de odihn\u0103 a\u0219teptat de genera\u021bia exodului, care, dup\u0103 o lung\u0103 peregrinare, g\u0103se\u0219te un loc unde s\u0103 se opreasc\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, este \u0219i \u00eencununarea visului exila\u021bilor care pot \u00een sf\u00e2r\u0219it s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een patria lor, o leg\u0103tur\u0103 cu siguran\u021b\u0103 prezent\u0103 \u00een mintea autorului, deoarece citarea din Is 43,19 \u00een Ap 21,5 se refer\u0103 ini\u021bial la \u00eentoarcerea exila\u021bilor din Babilon. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, Apocalipsul ne uime\u0219te pentru c\u0103, f\u0103r\u0103 a cita direct Vechiul Testament, se dovede\u0219te a fi o reinterpretare rafinat\u0103 a scripturilor iudaice.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

O parte consistent\u0103 din a doua parte a Evangheliei lui Ioan, care este de obicei indicat\u0103 ca fiind Cartea gloriei<\/em>pentru a o distinge de cea precedent\u0103, care este desemnat\u0103 Cartea semnelor<\/em>, este constituit\u0103 din discursurile de r\u0103mas bun care \u00eencep din versetele pe care liturghia ni le propune ast\u0103zi. Este important s\u0103 \u0219tim c\u0103 ceea ce este doar schi\u021bat aici va fi apoi reluat pe larg \u00een continuare, \u00eentr-o circularitate tipic\u0103 stilului ioanian.<\/p>\n

\u00cen scurta sec\u021biune pe care o abord\u0103m sunt enun\u021bate trei teme:<\/p>\n

\u2013 glorificarea lui Isus (vv. 31-32);<\/p>\n

\u2013 iminen\u021ba plec\u0103rii sale (v. 33);<\/p>\n

\u2013 darul poruncii noi (vv. 34-35).<\/p>\n

Vom trata \u00eempreun\u0103 primele dou\u0103 \u0219i apoi ne vom dedica celui de-al treilea.<\/p>\n

Condi\u021biile care fac posibil darul.<\/em><\/strong> Ioan se exprim\u0103 adesea prin concepte complexe, iar cel al \u201egloriei\u201d este printre cele mai dificile. Nu este at\u00e2t ideea de glorie \u00een sine care pune problema, c\u00e2t dezvoltarea ei \u00een timp: evanghelistul vorbe\u0219te \u00eentr-un mod aproape neglijent despre o glorie pe care Isus a primit-o \u0219i una pe care \u00eenc\u0103 trebuie s\u0103 o primeasc\u0103, f\u0103r\u0103 o distinc\u021bie clar\u0103. Este vorba despre aceea\u0219i tensiune pe care o \u00eenregistr\u0103m \u00een 12,28, unde vocea divin\u0103 din cer proclam\u0103: \u201eL-am glorificat \u0219i \u00eel voi glorifica din nou!\u201d. Din punct de vedere istoric, gloria lui Isus poate fi urm\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 la primul dintre semnele s\u0103v\u00e2r\u0219ite, transformarea apei \u00een vin la Cana, unde \u201e\u0219i-a ar\u0103tat gloria \u0219i ucenicii lui au crezut \u00een El\u201d (2,11). O prim\u0103 op\u021biune posibil\u0103 ar fi, a\u0219adar, s\u0103 consider\u0103m ministerul s\u0103u p\u0103m\u00e2ntesc ca prima ocazie de glorificare \u0219i evenimentele Patimilor, mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii ca noua glorificare. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o interpretare diferit\u0103, la fel de plauzibil\u0103, care leag\u0103 gloria trecut\u0103 de prima venire a lui Isus \u0219i cea viitoare de \u00eentoarcerea sa, a\u0219a-numita parusie. \u00cen aceast\u0103 direc\u021bie ar indica referirea lui Isus la plecarea sa iminent\u0103, dat fiind c\u0103 mai avea pu\u021bin timp s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ei. Desp\u0103r\u021birea fizic\u0103 este o experien\u021b\u0103 greu de acceptat \u2013 g\u00e2ndim ne la Maria Magdalena care ar fi vrut s\u0103-l re\u021bin\u0103 pe Isus \u00een gr\u0103dina morm\u00e2ntului \u00een 20,17 \u2013 de aceea discipolii trebuie s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acest eveniment. Isus se adreseaz\u0103 lor cu o tandre\u021be neobi\u0219nuit\u0103, numindu-i \u201ecopii\u201d (tekn\u00eda). De\u0219i acest termen este folosit foarte frecvent \u00een Prima epistol\u0103 a lui Ioan (de \u0219apte ori \u00eentr-un text scurt), \u00een al patrulea evanghelie apare doar \u00een aceast\u0103 ocazie, semn c\u0103 momentul o cere. Isus \u00eei informase despre plecarea sa iminent\u0103 \u0219i pe adversarii s\u0103i \u00een 7,33, dar cu siguran\u021b\u0103 nu folosise expresii at\u00e2t de afectuoase.<\/p>\n

Noutatea darului.<\/em><\/strong> Primul aspect de luat \u00een considerare este c\u0103 Isus d\u0103 aceast\u0103 porunc\u0103 exact a\u0219a cum \u00een 13,15 le-a dat un exemplu ucenicilor cu sp\u0103larea picioarelor. \u0218i asem\u0103n\u0103rile nu se opresc aici, deoarece exemplul a fost dat pentru ca ei s\u0103-i imite slujirea, la fel cum iubirea a fost poruncit\u0103 pentru ca ei s\u0103-i imite devotamentul. Isus continu\u0103 s\u0103 fie referin\u021ba discipolilor \u00een modul lor de a ac\u021biona. \u00cen acest sens, este preferabil s\u0103 \u00een\u021belegem iubirea ca dar mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca porunc\u0103, deoarece posibilitatea real\u0103 de a o practica se bazeaz\u0103 pe ceea ce Isus ne-a comunicat tocmai ca dar. Mai mult, modul \u00een care al patrulea evanghelie folose\u0219te termenul porunc\u0103 (\u00een greac\u0103 entol\u1e17<\/em>) este diferit de cel al evangheliilor sinoptice. Acolo, de fapt, se refer\u0103 \u00een mod normal la preceptele T\u00f4r\u00e2<\/em>, \u00een timp ce aici sunt ceea ce Tat\u0103l i-a dat Fiului \u0219i ceea ce Fiul, la r\u00e2ndul s\u0103u, le d\u0103 discipolilor. S\u0103 examin\u0103m atunci caracteristicile acestei porunci: este nou\u0103 \u0219i trebuie aplicat\u0103 a\u0219a cum a f\u0103cut Isus. Adjectivul nou (\u00een greac\u0103 kain\u00f3s<\/em>) apare foarte rar \u00een Ioan, doar aici \u0219i apoi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu morm\u00e2ntul \u00een care este depus trupul lui Isus, unde are \u00een mod clar sensul de \u201eniciodat\u0103 folosit\u201d. Toate acestea trezesc suspiciunea c\u0103 a adoptat o terminologie care nu \u00eei apar\u021bine \u0219i c\u0103, prin urmare, a primit-o din tradi\u021bie, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 o elaboreze \u00een mod creativ.<\/p>\n

\u00cent\u00e2mpl\u0103tor, o terminologie care va deveni ulterior problematic\u0103, deoarece \u00een 1In 2,7 va trebui s\u0103 atenueze semnifica\u021bia acestei defini\u021bii, afirm\u00e2nd c\u0103 porunca nou\u0103 este \u0219i veche, semn c\u0103 cineva ar putea s\u0103 o resping\u0103.<\/p>\n

Tr\u0103s\u0103tura distinctiv\u0103.<\/em><\/strong> Printre expresiile care se imprim\u0103 mai u\u0219or \u00een memoria credincio\u0219ilor se afl\u0103 afirma\u021bia c\u0103 iubirea reciproc\u0103 \u00eei face recunoscu\u021bi pe credincio\u0219i sau cel pu\u021bin ar trebui s\u0103 o fac\u0103. Mai departe va fi propus un ra\u021bionament similar cu privire la unitatea credincio\u0219ilor, care va fi semnul care va permite s\u0103 se cread\u0103 \u00een Isus (17,21). Ie\u0219irea lui Iuda din camer\u0103 \u00eenainte de aceast\u0103 declara\u021bie este greu de considerat \u00eent\u00e2mpl\u0103toare: cel care nu crede \u00een iubire fuge \u0219i se refugiaz\u0103 \u00een lume, la fel cum cel care nu p\u0103streaz\u0103 comuniunea se opune lui Cristos. Efectul iubirii radicale este, de fapt, dublu: face pe oameni s\u0103 se simt\u0103 familiariza\u021bi cu Cristos, dar \u00eei face \u0219i str\u0103ini de lume. \u00cen perspectiva dualist\u0103 a lui Ioan, realitatea divin\u0103 \u0219i lumea sunt la antipoduri \u0219i inconciliabile. C\u00e2nd, ulterior, va izbucni o criz\u0103 \u00een comunitatea ioaneic\u0103, iubirea va deveni tr\u0103s\u0103tura vizibil\u0103 care permite recunoa\u0219terea celor care apar\u021bin lui Cristos \u0219i a celor care urmeaz\u0103 lumea: cei care s-au dezis au f\u0103cut-o pentru c\u0103 nu-\u0219i iubeau fra\u021bii \u0219i, prin urmare, au ar\u0103tat prin fapte c\u0103 nu sunt ai lui Cristos (cf. 1In 2,19). Pe aceste distinc\u021bii se adaug\u0103 \u0219i necesitatea unei iubiri care devine credibil\u0103 tocmai datorit\u0103 vizibilit\u0103\u021bii sale exterioare. Acest concept va fi apoi radicalizat \u00een 1In 3,18 cu un slogan foarte eficient: \u201eNu iubim cu vorbele \u0219i cu limba, ci cu faptele \u0219i \u00een adev\u0103r\u201d.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566 aprilie\/iunie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Isus ii trimite pe apostoli in misiune\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 49<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A V-A A PA\u0218TELUI 18 MAI 2025 PORUNCA MISIUNII O porunc\u0103 nou\u0103 este marele dar pe care […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":37782,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40766"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40766"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40766\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40798,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40766\/revisions\/40798"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37782"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40766"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40766"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40766"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}