{"id":40667,"date":"2025-05-11T09:20:37","date_gmt":"2025-05-11T06:20:37","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40667"},"modified":"2025-05-11T09:20:37","modified_gmt":"2025-05-11T06:20:37","slug":"vegheati-de-bunul-pastor-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/05\/11\/vegheati-de-bunul-pastor-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eVeghea\u021bi de Bunul P\u0103stor\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a IV-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/u><\/p>\n

DUMINICA A IV-A<\/u><\/strong> A PA\u0218TELUI <\/u><\/strong><\/p>\n

11 MAI 2025<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

VEGHEA\u021aI DE BUNUL P\u0102STOR<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Primele duminici ale perioadei pascale sunt dedicate aprofund\u0103rii evenimentului \u00eenvierii, iar evangheliile exploreaz\u0103 apari\u021biile Celui \u00cenviat. Duminica aceasta se deschide \u00eens\u0103 o reflec\u021bie mai ampl\u0103: evanghelia <\/em><\/strong>abordeaz\u0103 rolul lui Isus ca p\u0103stor \u0219i implica\u021biile care decurg din aceasta. Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> ne duce \u00een sinagoga din Antiohia Pisidiei, unde, \u00een fa\u021ba opozi\u021biei iudeilor locali, se deschide posibilitatea unei largi accept\u0103ri a Evangheliei de c\u0103tre lumea p\u0103g\u00e2n\u0103. Conceptul este reluat \u0219i \u00een a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, din cartea Apocalipsei, unde celor 144.000 de drep\u021bi ai Israelului le urmeaz\u0103 o mul\u021bime nenum\u0103rat\u0103 \u201edin fiecare na\u021biune, trib, popor \u0219i limb\u0103\u201d care \u00eendepline\u0219te serviciul cultic \u00een prezen\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

O RELA\u021aIE CARE TRANSFORM\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Pu\u021bine versete ne rezerv\u0103 Evanghelia din duminica aceasta. \u0218i totu\u0219i, ele sunt pline de semnifica\u021bie pentru experien\u021ba pe care ne-o las\u0103 s\u0103 o \u00eentrez\u0103rim. \u00cen prim-plan se afl\u0103, desigur, imaginea \u201eP\u0103storului cel bun\u201d: ea serve\u0219te la a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 ceea ce este decisiv \u00een via\u021ba unui cre\u0219tin. Acest lucru ni-l arat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput cele trei cuvinte care contureaz\u0103 o rela\u021bie profund\u0103 \u00eentre Isus \u0219i ucenicii s\u0103i.<\/p>\n

El, Isus, este cel care ia ini\u021biativa, el este cel care \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 vocea c\u0103tre fiecare oaie. Isus nu se limiteaz\u0103 la a transmite \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, mesaje, idei: el ne face s\u0103-i \u00een\u021belegem vocea. Dar \u0219i aceasta ar putea fi acoperit\u0103 de zgomotul care ne \u00eenconjoar\u0103, de multe alte semnale \u0219i de multe alte voci care risc\u0103 s\u0103 o acopere.<\/p>\n

\u201eA asculta\u201d nu este, a\u0219adar, o opera\u021biune automat\u0103, care se face de la sine. Implic\u0103 aten\u021bie, dorin\u021b\u0103, a\u0219teptare. Necesit\u0103 atitudinea celui care este dispus \u0219i gata s\u0103 primeasc\u0103 vocea care \u00eel ajunge. Tocmai \u00een acest moment apare verbul \u201ea cunoa\u0219te\u201d: Bunul P\u0103stor care a chemat cu vocea sa, d\u0103 na\u0219tere acum unei rela\u021bii profunde \u00eentre el \u0219i fiecare dintre noi. Nu este implicat\u0103 doar ra\u021biunea, ci \u00eentreaga fiin\u021b\u0103: mintea \u0219i inima, voin\u021ba \u0219i trupul. Intr\u0103m astfel \u00een domeniul iubirii, o iubire nem\u0103surat\u0103, marcat\u0103 de un dar extraordinar: \u201eEu le dau via\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d. Nu o existen\u021b\u0103 oarecare, ci o plin\u0103tate care izvor\u0103\u0219te din participarea la \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba lui Dumnezeu. C\u00e2nd are loc aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, persoana este transformat\u0103 radical \u00een profunzime.<\/p>\n

Nu vor lipsi obstacole, \u00eencerc\u0103ri, dificult\u0103\u021bi, chiar persecu\u021bii, dar discipolul are certitudinea c\u0103 nimic \u0219i nimeni nu va reu\u0219i s\u0103-l \u201esmulg\u0103\u201d din m\u00e2na Tat\u0103lui, din acel proiect de m\u00e2ntuire care schimb\u0103 istoria umanit\u0103\u021bii. Ar putea exista un evanghelie mai frumoas\u0103 dec\u00e2t aceasta pentru a vorbi despre \u201evoca\u021bie\u201d?<\/p>\n

Exist\u0103 o \u00eent\u00e2lnire care marcheaz\u0103 o existen\u021b\u0103; \u00eencep\u00e2nd de la ea, nimic nu mai poate fi ca \u00eenainte. Se simte ce \u00eenseamn\u0103 a fi \u201ecunoscut\u201d \u00een profunzime, adic\u0103 iubit \u0219i primit, f\u0103r\u0103 nicio re\u021binere, \u00een ciuda propriilor fragilit\u0103\u021bi \u0219i sl\u0103biciuni. Pentru c\u0103 cerin\u021ba pentru a-L urma nu este o competen\u021b\u0103 special\u0103 sau anumite resurse pe care le de\u021bii, ci disponibilitatea de a te l\u0103sa iubit \u0219i de a r\u0103spunde la iubire cu iubire. Numai atunci este posibil s\u0103-L urmezi, s\u0103 te pui pe calea Lui. Cu simplitatea celui care se \u00eencrede \u00een Cel care a deschis calea \u0219i \u0219tie c\u0103 \u00een orice situa\u021bie poate conta \u00eentotdeauna pe iubirea \u0219i mila Lui.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> De-a lungul drumului Cuv\u00e2ntului povestit \u00een Faptele Apostolilor, devenim tovar\u0103\u0219i ai lui Paul \u0219i Barnaba. Comunitatea devine din ce \u00een ce mai con\u0219tient\u0103 de universalitatea chem\u0103rii la urmarea \u00cenviatului.<\/p>\n

Psalm responsorial:<\/em><\/strong> Bun\u0103tatea, iubirea \u0219i credincio\u0219ia Domnului sunt motivul laudelor \u0219i c\u00e2nt\u0103rilor care izvor\u0103sc din inimile celor care \u00eel recunosc \u0219i \u00eel primesc ca singurul P\u0103stor.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Viziunea Apocalipsei arat\u0103 amploarea corpului eclezial \u00een care fiecare este primit. Orice diviziune \u0219i grani\u021b\u0103 este dep\u0103\u0219it\u0103 \u00een s\u00e2ngele unic al Pa\u0219telui.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Figura P\u0103storului este cheia interpretativ\u0103 a misterului lui Hristos. Vocea \u0219i m\u00e2inile, ca semne de apartenen\u021b\u0103 \u0219i de p\u0103zire, devin revela\u021bie a comuniunii divine care prime\u0219te fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

O r\u0103zbunare. Acesta pare a fi motivul pentru care Paul \u0219i Barnaba se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre p\u0103g\u00e2ni dup\u0103 ce au fost snopi\u021bi de iudei. Dar este \u00eentr-adev\u0103r a\u0219a? Dac\u0103 Paul era convins c\u0103 partida cu compatrio\u021bii s\u0103i era deja pierdut\u0103, de ce, ajuns la Corint, a revenit la sinagog\u0103 pentru a ajunge la aceea\u0219i concluzie (\u201eDe acum \u00eencolo m\u0103 voi duce la p\u0103g\u00e2ni\u201d, Fap 18,6)? \u00cen realitate, dup\u0103 cum reiese din textul de ast\u0103zi al lui Luca, situa\u021bia este mai complex\u0103 dec\u00e2t pare. Exist\u0103 iudei care \u00eei urmeaz\u0103 pe Paul \u0219i Barnaba dup\u0103 ce au acceptat predicarea lor despre Isus (Fap 13,43). Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 al\u021bii, poate mai numero\u0219i, care se ceart\u0103 cu ei (v. 45) \u0219i ridic\u0103 familiile nobile \u00eempotriva lor (v. 50). Neconvertirea majorit\u0103\u021bii iudeilor la Cristos va r\u0103m\u00e2ne o piatr\u0103 de \u00eencercare pentru Paul p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul acestei c\u0103r\u021bi \u0219i un motiv de mare tulburare spiritual\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, exist\u0103 convingerea profund\u0103 c\u0103 deschiderea fa\u021b\u0103 de p\u0103g\u00e2ni nu este o solu\u021bie de compromis, ci \u00eemplinirea unui plan universal de m\u00e2ntuire pe care Dumnezeu l-a stabilit dintotdeauna. Luca subliniaz\u0103 marea bucurie a p\u0103g\u00e2nilor de a se sim\u021bi inclu\u0219i \u00een acest proiect (v. 48), dar acest sentiment este contrabalansat de am\u0103r\u0103ciunea misionarilor care experimenteaz\u0103 respingerea \u0219i gelozia compatrio\u021bilor lor. A imagina c\u0103 pierderea iudeilor este compensat\u0103 de c\u00e2\u0219tigul p\u0103g\u00e2nilor ar \u00eensemna s\u0103 ra\u021bion\u0103m \u00een termeni foarte p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. De altfel, chiar Luca \u2013 care prezint\u0103 misiunea evanghelizatoare \u00een termeni destul de triumfalistici \u2013 trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 c\u0103 nu to\u021bi p\u0103g\u00e2nii se convertesc. Asisten\u021ba Duhului este \u00eentotdeauna garantat\u0103 misionarilor, dar nu \u0219i rezultatul predic\u0103rii. \u00cen ambele tabere, cea iudaic\u0103 \u0219i cea p\u0103g\u00e2n\u0103, exist\u0103 oameni care ader\u0103 \u0219i oameni care refuz\u0103. Conceptul de baz\u0103 este c\u0103 \u201eDumnezeu nu face diferen\u021b\u0103 \u00eentre oameni\u201d (Fap 10,34), dar totul se joac\u0103 \u00een libertatea fiec\u0103ruia. \u0218i a\u0219a cum succesul nu trebuie s\u0103 le urce la cap predicatorilor (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la cei \u0219aptezeci \u0219i doi de ucenici care se \u00eentorc triumf\u0103tori pentru c\u0103 au v\u0103zut supunerea demonilor \u00een Lc 10,17), tot a\u0219a e\u0219ecul nu trebuie considerat o \u00eenfr\u00e2ngere personal\u0103. Punctul de referin\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna parabola sem\u0103n\u0103torului (cf. Lc 8,5-8), care, prin rezultatele diferite ale semin\u021bei, ilustreaz\u0103 complexitatea operei de evanghelizare. R\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103 a ac\u021biona cu sinceritate, la lumina soarelui, este altceva dec\u00e2t a complota \u00een umbr\u0103 \u0219i c\u0103 diferen\u021ba \u00een acest pasaj nu este at\u00e2t \u00eentre iudei \u0219i p\u0103g\u00e2ni, c\u00e2t \u00eentre cei care sus\u021bin ac\u021biunea Duhului \u0219i cei care o contracareaz\u0103 \u00een toate modurile. Luca pare s\u0103 favorizeze \u00eentr-un fel aceast\u0103 confruntare, afirm\u00e2nd \u00een versetul 45 c\u0103 iudeii ostili erau plini de gelozie \u0219i, ulterior, \u00een versetul 52, c\u0103 ucenicii erau plini de bucurie. Aceast\u0103 bucurie pare s\u0103 fie foarte asem\u0103n\u0103toare cu cea pe care Luca 10,21 o atribuie lui Isus: \u00een fa\u021ba revela\u021biei misterelor \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei celor mici, \u00een loc de cei \u00een\u021belep\u021bi, El se bucur\u0103 \u00een Duhul \u0219i mul\u021bume\u0219te Tat\u0103lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Rareori Apocalipsa explic\u0103 simbolurile sale sau ofer\u0103 interpret\u0103ri care ajut\u0103 la identificarea personajelor, dar de data aceasta avem noroc: unul dintre b\u0103tr\u00e2ni declar\u0103 \u00een mod autoritar c\u0103 mul\u021bimea imens\u0103 \u0219i nenum\u0103rat\u0103 este format\u0103 din victimele marii tribula\u021bii care s-a ab\u0103tut asupra credincio\u0219ilor lui Cristos. Datorit\u0103 m\u0103rturiei lor, ei au devenit preo\u021bi \u00een marele cult care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een prezen\u021ba lui Dumnezeu \u0219i astfel \u00eemplinesc promisiunea din primele versete ale c\u0103r\u021bii de a face din credincio\u0219i o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie \u0219i preo\u021bi pentru Dumnezeu Tat\u0103l (1,6). De\u0219i Apocalipsa este un text care exprim\u0103 o minoritate persecutat\u0103, care se simte \u00eenconjurat\u0103 de un cerc de iudei \u0219i p\u0103g\u00e2ni deosebit de ostili, \u00een acest pasaj (ca \u0219i \u00een 5,13) exist\u0103 o \u00een\u021belegere a m\u00e2ntuirii care nu se limiteaz\u0103 la un grup mic de militan\u021bi care lupt\u0103 \u00eempotriva tuturor \u0219i de toate, ci se contempl\u0103 posibilitatea unei particip\u0103ri la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie pe scar\u0103 larg\u0103, a\u0219a cum o atest\u0103 men\u021biunea unei mul\u021bimi at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t nu poate fi num\u0103rat\u0103. Ace\u0219tia poart\u0103 haine imaculate, albe nu prin s\u00e2ngele martiriului lor, ci prin s\u00e2ngele Mielului, adic\u0103 al lui Isus, care a murit pentru to\u021bi (cf. 2Cor 5,14). Este una dintre numeroasele paradoxuri expuse \u00een aceast\u0103 carte, deoarece s\u00e2ngele, \u00een mod obi\u0219nuit, nu albe\u0219te nimic, ba dimpotriv\u0103, este unul dintre elementele care p\u0103teaz\u0103 aproape indelebil… Este clar, a\u0219adar, c\u0103 aceast\u0103 purificare trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een mod simbolic \u0219i c\u0103 \u00een spatele sp\u0103l\u0103rii ve\u0219mintelor trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem \u00eendep\u0103rtarea p\u0103catelor. R\u0103splata care \u00eei a\u0219teapt\u0103 va fi aceea de a fi feri\u021bi de tot ceea ce constituie o amenin\u021bare \u00een lumea oriental\u0103: foamea, setea \u0219i soarele care bate cu violen\u021b\u0103. Cel care va avea grij\u0103 de ei, cel care va fi p\u0103stor pentru a le satisface nevoile va fi… un Miel! Mielul \u0219i P\u0103storul ne amintesc de dubla natur\u0103 a lui Cristos, om adev\u0103rat \u0219i Dumnezeu adev\u0103rat, solidar cu oamenii \u0219i conduc\u0103torul lor. Prin acumularea de elemente simbolice \u00een tensiune \u00eentre ele, autorul dore\u0219te s\u0103 fac\u0103 aluzie la complexitatea naturii Fiului lui Dumnezeu, care a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it condi\u021bia noastr\u0103 f\u0103r\u0103 a-\u0219i pierde identitatea divin\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Reprezentarea unui lider politic sau religios \u00een hainele unui p\u0103stor nu este deloc rar\u0103 \u00een lumea mediteraneean\u0103 antic\u0103. Este o metafor\u0103 foarte frecvent\u0103 \u00een cultura mesopotamian\u0103, egiptean\u0103 \u0219i elenistic\u0103. Ceea ce se predic\u0103 despre un puternic p\u0103m\u00e2nt provine de fapt din atribuirea la scar\u0103 uman\u0103 a acestei sarcini de conducere \u0219i ordonare \u00eendeplinite de zeit\u0103\u021bile \u00eensele. Marea responsabilitate a p\u0103storului \u00een \u00eengrijirea turmei presupunea \u00eens\u0103 \u0219i supunerea deplin\u0103 a turmei fa\u021b\u0103 de voin\u021ba conduc\u0103torului, care putea dispune de ea dup\u0103 bunul s\u0103u plac. Acesta era modul \u00een care se \u00een\u021belegea de obicei puterea absolut\u0103.<\/p>\n

P\u0103storul \u0219i turma sa.<\/strong> Imaginea p\u0103storului care reiese din Scripturi este \u00eens\u0103 cu totul diferit\u0103. Personalit\u0103\u021bi precum Moise sau David s-au pus cu adev\u0103rat \u00een slujba turmei \u0219i au \u00eentruchipat cel mai bine rolul celui care are grij\u0103 de oi. Scurtul pasaj evanghelic de ast\u0103zi presupune o rela\u021bie de \u00eencredere reciproc\u0103 \u00eentre turm\u0103 \u0219i p\u0103storul ei. Dar este \u00eentr-adev\u0103r ceea ce a experimentat Isus \u00een misiunea sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103? Evangheliile ne arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 \u00eencredere s-a maturizat doar \u00een unii \u0219i cu mari rezerve. \u00cen capitolul precedent din Ioan, lungul episod al vindec\u0103rii orbului din na\u0219tere arat\u0103 marea diferen\u021b\u0103 care exist\u0103 \u00eentre a vedea \u0219i a \u00een\u021belege: nu to\u021bi cei care au v\u0103zut semnele s\u0103v\u00e2r\u0219ite de Isus le-au \u00een\u021beles \u0219i, prin urmare, nu to\u021bi au crezut \u00een El.<\/p>\n

Acum, reflec\u021bia pare s\u0103 se mute pe planul auditiv: nu to\u021bi cei care au ascultat cuvintele lui Isus s-au l\u0103sat convin\u0219i de adev\u0103rul lor \u0219i, prin urmare, nu to\u021bi \u00eel urmeaz\u0103. Cei care \u00eel urmeaz\u0103, \u00eens\u0103, devin oile sale \u0219i se bucur\u0103 de beneficiile protec\u021biei sale. Aspectul urm\u0103rii are o importan\u021b\u0103 considerabil\u0103 \u00een aceast\u0103 evanghelie. De la \u00eenceput a fost important s\u0103-l recunoasc\u0103 pe Isus \u0219i s\u0103-l urmeze. Cei doi ucenici ai lui Ioan, c\u0103rora i-a fost indicat ca fiind Mielul lui Dumnezeu, decid s\u0103-l urmeze (1,36). Lui Filip, \u00een schimb, invita\u021bia \u00eei este adresat\u0103 \u00een mod direct: \u201eUrmeaz\u0103-m\u0103!\u201d (1,43). Cu toate acestea, urmarea nu poate fi imaginat\u0103 ca un drum simplu \u0219i \u00eentotdeauna practicabil. \u00cen cadrul discursurilor de r\u0103mas bun, Isus \u00eei spune lui Petru c\u0103 nu-l poate urma imediat, dar c\u0103 o va face mai t\u00e2rziu (13,36). \u00cemplinirea acestei promisiuni va avea loc \u00een capitolul final, unde Isus \u00eel \u00eentreab\u0103 de trei ori pe Petru despre dragostea lui fa\u021b\u0103 de El \u0219i apoi \u00eel invit\u0103 s\u0103-l urmeze (21,19).\uf0fe<\/p>\n

O posesie neposesiv\u0103<\/strong>. Aspectul care ne frapeaz\u0103 cel mai mult \u00een acest scurt pasaj evanghelic este frecven\u021ba adjectivului posesiv al meu: \u201eOile mele…\u201d, \u201eascult\u0103 vocea mea…\u201d, \u201enimeni nu le va smulge din m\u00e2na mea…\u201d. Dac\u0103 nu exist\u0103 niciun dubiu c\u0103 aceste oi apar\u021bin lui Isus, este \u00eens\u0103 legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum a intrat \u00een posesia lor. \u00cen via\u021ba de zi cu zi, se poate ajunge s\u0103 de\u021bii ceva \u00een diferite moduri: cump\u0103r\u00e2nd, fur\u00e2nd, mo\u0219tenind sau primind \u00een dar etc. Putem exclude cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 Isus a furat oile din turm\u0103, definindu-se ca p\u0103storul care se deosebe\u0219te de ho\u021bul care vine s\u0103 fure, s\u0103 ucid\u0103 \u0219i s\u0103 distrug\u0103 (In 10,10). \u00cen teologia lui Paul, ideea de achizi\u021bie ar avea o logic\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 el aminte\u0219te c\u0103 credincio\u0219ii au fost cump\u0103ra\u021bi cu un pre\u021b scump, cu s\u00e2ngele lui Cristos (1Cor 6,20). \u00cen perspectiva lui Ioan, \u00eens\u0103, Tat\u0103l este cel care i-a d\u0103ruit Fiului aceast\u0103 turm\u0103. Oile sunt, a\u0219adar, ale Lui \u00een toate sensurile, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Isus este despotic fa\u021b\u0103 de ele. Modelul pe care \u00eel adopt\u0103 este acela\u0219i pe care Petru \u00eel va propune la r\u00e2ndul s\u0103u conduc\u0103torilor Bisericii: \u201eP\u0103stori\u021bi turma lui Dumnezeu care v\u0103 este \u00eencredin\u021bat\u0103 […] nu ca st\u0103p\u00e2ni ai celor \u00eencredin\u021ba\u021bi vou\u0103, ci f\u0103c\u00e2ndu-v\u0103 modele pentru turm\u0103\u201d (1Pt 5,2-3).<\/p>\n

Un nou tip de p\u0103stor.<\/strong> Ceea ce ar trebui s\u0103 reias\u0103 din lectura integral\u0103 a capitolului 10 din Ioan este c\u0103 imaginea p\u0103storului ideal este profund reg\u00e2ndit\u0103 \u00een lumina rela\u021biei speciale dintre Tat\u0103l \u0219i Fiul. Numai c\u00e2nd se ia \u00een considerare leg\u0103tura profund\u0103 de iubire care \u00eei une\u0219te se \u00een\u021belege de ce \u00eentre p\u0103stor \u0219i turm\u0103 exist\u0103 o rela\u021bie at\u00e2t de intens\u0103. Eficacitatea rolului jucat de Isus fa\u021b\u0103 de ai s\u0103i este consecin\u021ba puterii date de Tat\u0103l. De mai multe ori \u00een aceste versete, el aminte\u0219te c\u0103 nimeni nu le poate smulge din m\u00e2na lui. Dar cine ar vrea s\u0103 o fac\u0103? Pentru a r\u0103spunde, trebuie s\u0103 ne referim la In 10,12, unde se spune c\u0103 turma este \u00een pericol c\u00e2nd p\u0103storul pl\u0103tit se retrage, pentru c\u0103 vine lupul care \u201ele r\u0103pe\u0219te \u0219i le risipe\u0219te\u201d. Din p\u0103cate, \u00een traducerea liturgic\u0103 nu este evident c\u0103 Ioan folose\u0219te acela\u0219i verb (harp\u00e1z\u014d) care apare \u00een versetele din Evanghelia de ast\u0103zi. Amenin\u021barea este \u00eentotdeauna lupul, o metafor\u0103 \u00een spatele c\u0103reia nu este u\u0219or de \u00een\u021beles cine este indicat. Uneori, de fapt, aceast\u0103 fiar\u0103 s\u0103lbatic\u0103 este un simbol care reprezint\u0103 violen\u021ba conduc\u0103torilor (de exemplu, Ez 22,27). Uneori ascunde l\u0103comia judec\u0103torilor corup\u021bi (Sof 3,3). Alteori, chiar \u0219i \u00een Noul Testament, amenin\u021barea este intern\u0103 mediului religios: \u00een Mt 7,15, Isus ne invit\u0103 s\u0103 ne ferim de profe\u021bii fal\u0219i, \u201ecare vin la voi \u00eemb\u0103rca\u021bi \u00een piei de oi, dar \u00een interior sunt lupi r\u0103pitori!\u201d.<\/p>\n

M\u00e2na lui Dumnezeu.<\/strong> \u00cen fa\u021ba acestui risc, devine necesar s\u0103 ne putem baza pe cineva care s\u0103 protejeze integritatea celor slabi, iar Isus ne asigur\u0103 c\u0103 nimeni nu poate smulge oile din m\u00e2na lui. Astfel, se reia tema m\u00e2inii lui Dumnezeu, care apare de aproximativ dou\u0103 sute de ori \u00een Vechiul Testament, adesea ca simbol al puterii divine.<\/p>\n

Mai ales \u00een psalmi, ea este \u00een\u021beleas\u0103 ca acel refugiu capabil s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 cu siguran\u021b\u0103 \u0219i care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 spunem: \u201eM\u0103 \u00eenconjuri din spate \u0219i din fa\u021b\u0103 \u0219i pui peste mine m\u00e2na Ta\u201d (Ps 139,5) sau \u201eFie m\u00e2na Ta peste omul de dreapta Ta\u201d (Ps 80,18). Ideea este at\u00e2t de \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00een Evanghelia dup\u0103 Luca, ultimele cuvinte ale lui Isus sunt preluate din Ps 31,6: \u201eTat\u0103, \u00een m\u00e2inile tale \u00eemi \u00eencredin\u021bez duhul meu\u201d (Lc 23,46), semn neechivoc c\u0103 el consider\u0103 acel loc cel mai sigur dintre toate. Dar aceasta este experien\u021ba pe care au tr\u0103it-o multe figuri autoritare din istoria sacr\u0103, inclusiv Moise, care a fost protejat de m\u00e2na lui Dumnezeu pentru a nu fi distrus de gloria lui YHWH care trecea pe l\u00e2ng\u0103 el (Ex 33,22). Aceste c\u00e2teva exemple sunt suficiente pentru a ar\u0103ta c\u0103 conceptul de m\u00e2n\u0103 (divin\u0103) protectoare era destul de comun printre cei care cuno\u0219teau Scripturile \u0219i, prin urmare, c\u00e2nd Isus recurge la aceast\u0103 metafor\u0103, poate presupune cu o anumit\u0103 rezonabilitate c\u0103 conceptul este \u00een\u021beles \u00een mod instinctiv. A fi adev\u0103ra\u021bi p\u0103stori \u00eenseamn\u0103, a\u0219adar, a avea grij\u0103, adic\u0103 a proteja \u0219i a da via\u021ba pentru turm\u0103. Este interesant c\u0103 acest ultim aspect este par\u021bial clarificat deja \u00een capitolul urm\u0103tor, care culmineaz\u0103 cu \u00eenvierea lui Laz\u0103r, c\u0103ruia Isus \u00eei red\u0103 via\u021ba (p\u0103m\u00e2nteasc\u0103), dar ca garan\u021bie a unei alte vie\u021bi (ve\u0219nice), \u00een virtutea faptului c\u0103 El este \u00eenvierea \u0219i via\u021ba (11,25). Misterul pascal nu va face altceva dec\u00e2t s\u0103 confirme aceste cerin\u021be ale lui Isus.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566 aprilie\/iunie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 87<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0 DUMINICA A IV-A A PA\u0218TELUI 11 MAI 2025 \u00a0 VEGHEA\u021aI DE BUNUL P\u0102STOR \u00a0 Primele duminici ale […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":40668,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40667"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40667"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40667\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40669,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40667\/revisions\/40669"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40668"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40667"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40667"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40667"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}