{"id":40545,"date":"2025-05-04T09:56:29","date_gmt":"2025-05-04T06:56:29","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40545"},"modified":"2025-05-04T09:58:33","modified_gmt":"2025-05-04T06:58:33","slug":"experimentati-prezenta-celui-inviat-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/05\/04\/experimentati-prezenta-celui-inviat-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eExperimenta\u021bi prezen\u021ba Celui \u00cenviat\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a III-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DUMINICA A III-A<\/strong> <strong>A PA\u0218TELUI <\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>4 MAI 2025<\/strong><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>EXPERIMENTA\u021aI PREZEN\u021aA CELUI \u00ceNVIAT<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Unde \u00eel putem vedea pe Dumnezeu? R\u0103spunsurile din liturghia de ast\u0103zi sunt multe \u0219i variate tocmai datorit\u0103 contextelor diferite pe care le tr\u0103im. C\u0103l\u0103toria \u00een alt\u0103 lume a vizionarului din Apocalips\u0103 \u00eel conduce la contemplarea tronului de pe care Dumnezeu \u0219i Mielul conduc lumea (<strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>). Dar pentru ucenicii din barc\u0103 (<strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong>), viziunea Fiului lui Dumnezeu care era deja \u00een act nu a fost fructuoas\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu l-au recunoscut ca Domn. Dincolo de aceste experien\u021be particulare, Domnul se face vizibil \u00een lume prin iubire, fa\u021b\u0103 de care Biserica primar\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie o m\u0103rturie credibil\u0103 (<strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>), at\u00e2t prin exemplu, c\u00e2t \u0219i prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>O NOU\u0102 COMUNIUNE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dup\u0103 Cina de Tain\u0103, \u00een intervalul scurt de c\u00e2teva ore, situa\u021bia s-a precipitat. Tr\u0103darea lui Iuda, arestarea, procesul \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, r\u0103stignirea. Isus era mort, iar trupul s\u0103u f\u0103r\u0103 via\u021b\u0103 era depus \u00eentr-un morm\u00e2nt nu departe de Calvar.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ceea ce se \u00eent\u00e2mplase i-a aruncat pe cei care l-au iubit pe Isus \u0219i l-au urmat \u00een durere \u0219i consternare. Cei \u0219apte care s-au \u00eentors \u00een Galileea, unde totul \u00eencepuse, purtau cu siguran\u021b\u0103 \u00een ei o gr\u0103mad\u0103 de amintiri: cuvintele \u0219i faptele \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului \u0219i, mai ales, experien\u021ba unei comuniuni care le marcase existen\u021ba timp de trei ani.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Am\u0103r\u0103ciune? Regrete? Triste\u021be? Acel morm\u00e2nt gol, lipsit de trupul lui Isus, a pus cu siguran\u021b\u0103 o \u00eentrebare tulbur\u0103toare&#8230; dar este nevoie de mai mult dec\u00e2t at\u00e2t pentru a crede \u0219i a spera din nou.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul evanghelic pe care \u00eel citim \u00een aceast\u0103 duminic\u0103 ne ofer\u0103 o imagine chiar a \u201etrecerii\u201d care are loc de-a lungul crestei dureroase a acelor zile. Este o adev\u0103rat\u0103 \u201emanifesta\u021bie\u201d, o experien\u021b\u0103 care deschide ochii min\u021bii \u0219i ai inimii. Cel care st\u0103 pe \u021b\u0103rm este \u00eenc\u0103 un str\u0103in \u0219i este, mai mult, un nevoia\u0219, unul care cere ceva de m\u00e2ncare. Sfatul de a arunca mrejele \u00een partea dreapt\u0103 ajunge la oamenii care au trudit \u00een zadar \u0219i s-au \u00eentors cu m\u00e2na goal\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tocmai succesul nesperat al capturii lor deschide ochii unuia dintre ei \u0219i \u00eel determin\u0103 pe Petru s\u0103 nu piard\u0103 timpul \u0219i s\u0103 se arunce \u00een mare pentru a ajunge la \u021b\u0103rmul unde se afl\u0103 Isus. El i-a numit \u201ecopila\u0219i\u201d. Le-a indicat unde s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendrepte munca. A preg\u0103tit pentru ei un foc de c\u0103rbuni cu pe\u0219te \u0219i p\u00e2ine, i-a invitat \u0219i i-a servit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Iat\u0103, acum, acea ran\u0103 teribil\u0103 provocat\u0103 de moartea sa a fost recompus\u0103. Comuniunea cu El este restabilit\u0103. <em>A m\u00e2nca cu El<\/em> \u00eenseamn\u0103 a redescoperi o nou\u0103 intimitate. De aici vine credin\u021ba \u00een R\u0103stignitul \u00eenviat. Aceast\u0103 certitudine nu \u00eei \u00eenchide \u00een memoria trecutului, ci \u00eei propulseaz\u0103 \u00een viitor, \u00een misiune.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O misiune care se bazeaz\u0103 pe iubire: o iubire primit\u0103 \u00eentr-un mod gratuit la care ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103. O iubire care nu se opre\u0219te la fragilit\u0103\u021bile noastre, la e\u0219ecurile noastre, ci ne vindec\u0103 cu iertarea ei, ne sus\u021bine cu o prezen\u021b\u0103 delicat\u0103 \u0219i duioas\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI <\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Puterea \u00eenvierii care atrage mereu noi ucenici este m\u0103surat\u0103 de drama persecu\u021biei. Corpul eclezial este chemat, asemenea lui Isus, s\u0103 poarte semnele patimilor \u00een fidelitate fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, f\u0103r\u0103 niciun compromis cu puternicii istoriei \u00een preten\u021bia lor de a anula puterea Pa\u0219telui.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Bucuria c\u00e2ntat\u0103 \u00een psalm este bucuria celor care au experimentat \u00eenvierea, a celor care au trecut de la pl\u00e2ngere la dans, a celor care au fost \u00eenvia\u021bi din mor\u021bi. Bucuria lui Cristos este bucuria celor boteza\u021bi uni\u021bi \u00een aceea\u0219i c\u00e2ntare de laud\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Viziunea care este dezv\u0103luit\u0103 vizionarului devine calea de a \u00een\u021belege istoria \u0219i de a-i redescoperi fundamentul. Toat\u0103 crea\u021bia \u0219i toat\u0103 realitatea converg spre tronul Mielului jertfit: \u00een semnele patimilor glorioase totul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te adev\u0103rata lumin\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> Pe malul M\u0103rii Tiberiadei se re\u00eennoie\u0219te acea \u00eent\u00e2lnire cu Domnul \u00een care Petru \u0219i apostolii pot descoperi sensul misiunii lor. \u00cen acea rela\u021bie reconstruit\u0103 \u00een m\u0103re\u021bia unui miracol, fiecare \u00ee\u0219i redescoper\u0103 propria identitate \u0219i devine un martor iubitor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Perioada idilic\u0103 a bisericii din Ierusalim, cea \u00een care credincio\u0219ii se bucurau de pace \u00een exterior \u0219i de comuniune \u00een interior, s-a \u00eencheiat cur\u00e2nd, iar \u00een pasajul de fa\u021b\u0103 apostolii trebuie s\u0103 se confrunte cu autorit\u0103\u021bile iudaice, a\u0219a cum a f\u0103cut \u0219i Isus \u00eenaintea lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dialogul dintre Petru \u0219i Sinedriu are marele merit de a expune \u00eentr-un mod clar \u0219i direct dezacordul \u00een care cre\u0219tinii pot fi implica\u021bi mai devreme sau mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103, \u0219i anume conflictul dintre \u00eendatoririle religioase \u0219i cele civile. \u00cen realitate, aceasta nu este o problem\u0103 exclusiv\u0103 a credincio\u0219ilor lui Cristos, de vreme ce \u0219i Socrate se aflase \u00eentr-o situa\u021bie similar\u0103 \u00een fa\u021ba tribunalului din Atena \u0219i f\u0103cuse alegeri asem\u0103n\u0103toare. Chinul cre\u0219tinilor nu ar fi fost at\u00e2t de acut dac\u0103 ace\u0219tia ar fi optat de la bun \u00eenceput pentru o cale de ac\u021biune orientat\u0103 spre conflictul cu puterile umane. Problema este \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een fa\u021ba loialit\u0103\u021bii absolute fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, bine exprimat\u0103 prin imaginea imposibilit\u0103\u021bii de a sluji la doi st\u0103p\u00e2ni \u00een acela\u0219i timp (cf. Lc 16,13), teologii Noului Testament au predicat cu alte ocazii necesitatea respectului fa\u021b\u0103 de autoritatea civil\u0103 \u0219i a supunerii fa\u021b\u0103 de reprezentan\u021bii acesteia (cf. 1Pt 2,13-14).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00censu\u0219i Paul \u00eei recomand\u0103 lui Tit cum s\u0103 \u00eei instruiasc\u0103 pe credincio\u0219ii din Creta: \u201eAminte\u0219te-le s\u0103 fie supu\u0219i autorit\u0103\u021bilor conduc\u0103toare, s\u0103 se supun\u0103\u201d (Tit 3,1). Tema este \u00eens\u0103 dezvoltat\u0103 mai pe larg \u00een cea mai cunoscut\u0103 dintre epistolele pauline, \u00een Rom 13,1-7. Toate acestea ar duce la presupunerea unei loialit\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de stat care nu cunoa\u0219te excep\u021bii, \u00een timp ce, \u00een schimb, Faptele Apostolilor ofer\u0103 o perspectiv\u0103 foarte diferit\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cum ie\u0219im din aceast\u0103 situa\u021bie? P\u0103rin\u021bii bisericii au \u00eencercat s\u0103 ocoleasc\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare pun\u00e2nd accentul nu pe putere \u00een sine, ci pe cei care o exercit\u0103, adesea \u00eentr-un mod abuziv sau nedemn. Propunerea pare oarecum simplist\u0103 \u0219i nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 surprind\u0103 natura problematic\u0103 a situa\u021biilor \u00een care cerin\u021bele celor dou\u0103 sfere ar putea fi ambele legitime. Mai util este \u00eendemnul lui Paul din Romani 12,2, care \u00eei invit\u0103 pe credincio\u0219i s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 bine toate aspectele problemelor \u201epentru a putea discerne voia lui Dumnezeu, ceea ce este bun, pl\u0103cut \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219it\u201d. Solu\u021biile potrivite sunt rareori universale, ci necesit\u0103 o examinare atent\u0103 care s\u0103 ia \u00een considerare situa\u021biile \u0219i s\u0103 le judece pe baza Evangheliei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Viziunea tronului lui Dumnezeu \u0219i al Mielului este una dintre cele mai incisive scenarii din cartea Apocalipsei \u0219i este o explozie de culori \u0219i sunete. M\u0103re\u021bia sa este amplificat\u0103 de un num\u0103r enorm de personaje care contribuie la lauda divinit\u0103\u021bii. C\u00e2ntecul adresat Mielului accentueaz\u0103 aceast\u0103 solemnitate deoarece enumer\u0103 \u0219apte atribute (\u201eputere \u0219i bog\u0103\u021bie, \u00een\u021belepciune \u0219i t\u0103rie, onoare, glorie \u0219i binecuv\u00e2ntare\u201d) care \u00eei sunt recunoscute: \u0219apte este num\u0103rul plin\u0103t\u0103\u021bii \u0219i aceast\u0103 idee este confirmat\u0103 de aclamarea universal\u0103 adresat\u0103 Lui \u0219i doar lui Dumnezeu de c\u0103tre toate creaturile. \u0218i nu putea fi altfel, deoarece crea\u021bia \u00een totalitatea sa manifest\u0103 c\u0103 \u201eDomnul a f\u0103cut cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul \u0219i marea \u0219i tot ce este \u00een ele\u201d (Ex 20,11).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Triumfalismul Apocalipsei poate fi enervant pentru mentalitatea noastr\u0103 contemporan\u0103, dar trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem bine perspectiva din care aceast\u0103 carte celebreaz\u0103 victoria lui Cristos. Moartea Sa pe cruce a fost o dezonoare profund\u0103 \u00eentr-o societate \u00een care onoarea era principala valoare. De aceea, Apocalipsa nu se poate mul\u021bumi cu o r\u0103scump\u0103rare par\u021bial\u0103, ci trebuie s\u0103 contrabalanseze aceast\u0103 ofens\u0103 cu cea mai \u00eenalt\u0103 demnitate posibil\u0103. \u00cen ochii lumii, Isus a fost Mesia cel \u00eenvins. \u00cen ochii lui Dumnezeu, el este \u00eenving\u0103torul care i-a biruit pe cei puternici. Viziunile revelatoare din Apocalips\u0103 au rolul de a le ar\u0103ta credincio\u0219ilor c\u0103 perspectiva din care Dumnezeu prive\u0219te lumea nu este aceea\u0219i cu cea din care o prive\u0219te cineva de jos, conform logicii lume\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Anul liturgic C prezint\u0103 succesiv \u00een primele trei duminici de Pa\u0219ti cele trei mari apari\u021bii ale Domnului \u00cenviat din Evanghelia dup\u0103 Ioan. \u00cen consecin\u021b\u0103, atunci c\u00e2nd ascult\u0103m 21,14, care spune: \u201eEra a treia oar\u0103 c\u00e2nd Isus se ar\u0103ta ucenicilor, dup\u0103 ce \u00eenviase din mor\u021bi\u201d, num\u0103r\u0103toarea este destul de u\u0219oar\u0103. Desigur, relat\u0103rile se adun\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t nu se ia \u00een considerare apari\u021bia Mariei Magdalena! Sf\u00e2ntul Toma vede \u00een ele un fel de progresie: \u00een prima, Isus \u00ee\u0219i arat\u0103 puterea prin d\u0103ruirea Duhului Sf\u00e2nt; \u00een a doua, el arat\u0103 identitatea Celui \u00eenviat cu Cel r\u0103stignit; \u00een a treia, el arat\u0103 adev\u0103rata natur\u0103 a trupului uman \u00eenviat, m\u00e2nc\u00e2nd cu ucenicii. Prin urmare, fiecare apari\u021bie se refer\u0103 la un aspect diferit al Celui \u00cenviat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Este el, dar nu este el.<\/strong> Printre elementele care revin \u00een aceste povestiri exist\u0103 unul care cap\u0103t\u0103 nuan\u021be diferite de fiecare dat\u0103 \u0219i anume dificultatea de a-l recunoa\u0219te pe Isus. Maria Magdalena, poate \u0219i pentru c\u0103 este re\u021binut\u0103 de lacrimi \u0219i durere, \u00eel confund\u0103 cu paznicul gr\u0103dinii (In 20,15) \u0219i doar atunci c\u00e2nd este chemat\u0103 pe nume \u00eel identific\u0103. Ucenicii \u00eentor\u0219i la casa lor au nevoie ca Isus s\u0103 le arate m\u00e2inile \u0219i coasta lui ca s\u0103 izbucneasc\u0103 \u00een bucurie (20,20) \u0219i este aceea\u0219i dovad\u0103 pe care Isus i-o ofer\u0103 lui Toma (20,27). Pe Lacul Galileei, recunoa\u0219terea are loc abia dup\u0103 pescuitul prodigios (21,7). Toate acestea contribuie la \u00eent\u0103rirea ideii c\u0103 Cel \u00cenviat are o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are care nu corespunde cu Isus pe care oamenii \u00eel cuno\u0219teau anterior \u0219i, prin urmare, trebuie f\u0103cut un pas pentru a-l recunoa\u0219te. Cu toate acestea, este interesant faptul c\u0103 aceste semne nu sunt de acela\u0219i tip. Dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Enrico Mazza \u00een cartea sa <em>El era de nerecunoscut<\/em>, unele gesturi de identificare nu pot func\u021biona dec\u00e2t pentru un anumit destinatar, deoarece sunt legate de experien\u021ba personal\u0103 a lui Isus pe care au dob\u00e2ndit-o. Acest lucru este cu siguran\u021b\u0103 valabil pentru Maria Magdalena, care se simte abordat\u0103 pe nume, dar \u0219i pentru ucenicii din Emaus care \u201e\u00eel recunoscuser\u0103 la fr\u00e2ngerea p\u00e2inii\u201d (Lc 24,35). Diferit este \u00eens\u0103 cazul apari\u021biilor ucenicilor f\u0103r\u0103 \u0219i cu Toma, unde semnul r\u0103nilor patimilor este o dovad\u0103 obiectiv\u0103 care permite identificarea lui Isus, un lucru care are o valoare intrinsec\u0103 independent\u0103 de perspicacitatea subiectului care \u00eel interpreteaz\u0103 \u0219i de experien\u021ba sa personal\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu toate acestea, ultima apari\u021bie, cea din Evanghelia de ast\u0103zi, se situeaz\u0103 undeva \u00eentre aceste categorii. Pe de o parte, suntem tenta\u021bi s\u0103 spunem c\u0103 miracolul este un semn obiectiv al puterii lui Isus \u0219i, prin urmare, ucenicul iubit este doar mai rapid dec\u00e2t ceilal\u021bi \u00een aceast\u0103 tranzi\u021bie de la anonimat la figura lui Isus. Dar, pe de alt\u0103 parte, trebuie spus c\u0103 Isus nu este singurul care poate face minuni \u0219i, prin urmare, a spune cu certitudine \u201eEl este Domnul!\u201d dep\u0103\u0219e\u0219te o simpl\u0103 deduc\u021bie matematic\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Completarea intrigii.<\/strong> Aceste elemente nu fac dec\u00e2t s\u0103 confirme particularitatea extraordinar\u0103 a acestui capitol de \u00eencheiere a Evangheliei dup\u0103 Ioan, un apendice care \u00eendepline\u0219te multe func\u021bii \u0219i rezolv\u0103 unele \u00eentreb\u0103ri r\u0103mase deschise. Continuitatea cu evenimentele narate \u00een capitolele precedente este garantat\u0103 de reluarea anumitor teme dragi evanghelistului, cum ar fi rolul special al \u201eucenicului pe care \u00eel iubea Isus\u201d \u0219i abunden\u021ba extraordinar\u0103 a darului oferit de Isus, care se potrive\u0219te cu \u00eenmul\u021birea generoas\u0103 a p\u00e2inilor \u0219i mai ales cu cele \u0219ase amfore de ap\u0103 transformat\u0103 \u00een vin din Cana Galileei. Unii au v\u0103zut, de asemenea, un fel de includere \u00eentre invita\u021bia pe care Isus o adreseaz\u0103 primilor ucenici care \u00eel p\u0103r\u0103sesc pe Ioan Botez\u0103torul pentru a-l urma (\u201eveni\u021bi \u0219i vede\u021bi\u201d In 1,39) \u0219i cea pe care o adreseaz\u0103 ucenicilor din barc\u0103 (\u201eveni\u021bi \u0219i m\u00e2nca\u021bi\u201d In 21,12). \u0218i apoi, bine\u00een\u021beles, acel foc aprins din 21,9 care se refer\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc la cel aprins pentru a se \u00eenc\u0103lzi \u00een curtea marelui preot din 18,18, un loc de memorie indigest\u0103 pentru bietul Petru. Aceast\u0103 continuitate cu slujirea anterioar\u0103 este fundamental\u0103 pentru o comunitate care \u00ee\u0219i pune mari \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe \u00centreb\u0103ri ale comunit\u0103\u021bii<\/strong>. Prima este, evident, cum s\u0103 dep\u0103\u0219im absen\u021ba unei prezen\u021be fizice a lui Isus al\u0103turi de urma\u0219ii s\u0103i. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, nu este irelevant faptul c\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area din capitolul 21 &#8211; spre deosebire de cele din capitolul anterior &#8211; nu se bazeaz\u0103 pe experien\u021ba vizual\u0103 \u0219i nu folose\u0219te verbe care indic\u0103 vederea. Ceea ce conteaz\u0103 este c\u0103 Cristos se manifest\u0103, dar acest lucru poate avea loc \u0219i \u00een forme mai ascunse dec\u00e2t vederea, de exemplu \u00een practica sacramental\u0103. Diferen\u021ba nu este, a\u0219a cum \u0219i-a imaginat Toma, \u00eentre a fi v\u0103zut sau a nu fi v\u0103zut, ci \u00eentre momentul \u00een care Isus este nerecunoscut (21,4) \u0219i momentul \u00een care apare con\u0219tiin\u021ba c\u0103 cel din fa\u021ba lor este Domnul (21,12).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219adar, cum este posibil s\u0103 p\u0103streze vie prezen\u021ba lui Cristos \u00een mijlocul lor? Evanghelia de ast\u0103zi ofer\u0103 c\u00e2teva r\u0103spunsuri concrete: ascultarea cuv\u00e2ntului s\u0103u, \u00eemp\u0103r\u021birea fratern\u0103 a mesei, practicarea serioas\u0103 a iert\u0103rii etc. Iar din punctul de vedere al lui Petru, aceast\u0103 experien\u021b\u0103 de <em>flashback<\/em> este cu at\u00e2t mai traumatizant\u0103 cu c\u00e2t reconstituirea scenei crimei \u00eei ofer\u0103 o amintire dureroas\u0103, dar \u0219i o posibilitate de r\u0103scump\u0103rare. Ca urmare, pentru comunitatea cre\u0219tin\u0103 care celebra Euharistia, aceast\u0103 mas\u0103 a reconcilierii a devenit un memento puternic pentru a tr\u0103i acel moment ca o oportunitate de a-\u0219i confirma dragostea pentru Cristos \u0219i dorin\u021ba de a-\u0219i ierta fra\u021bii \u0219i surorile care, prin sl\u0103biciune, ar fi putut tr\u0103da cauza.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe \u00cengrijirea inten\u021biilor.<\/strong> O mare parte din lucrarea lui Isus a fost dedicat\u0103 vindec\u0103rii oamenilor, dar o parte la fel de mare a fost dedicat\u0103 vindec\u0103rii rela\u021biilor. Aici avem un exemplu excelent \u00een acest sens. Petru \u00een\u021belesese importan\u021ba cuvintelor lui Isus potrivit c\u0103rora nu exist\u0103 iubire mai mare dec\u00e2t aceea de a-\u0219i da via\u021ba pentru prietenii s\u0103i (In 15,13). \u00cen dorin\u021ba sa de a-\u0219i oferi via\u021ba pentru Isus, \u0219i a existat o dorin\u021b\u0103 autentic\u0103, care, din p\u0103cate, nu a fost sus\u021binut\u0103 de o apreciere adecvat\u0103 a dificult\u0103\u021bilor implicate \u0219i a fragilit\u0103\u021bilor sale personale. C\u00e2nd aceste neajunsuri vor fi reparate, Petru va fi preg\u0103tit s\u0103 conduc\u0103 comunitatea conform exemplului oferit de Isus ca P\u0103storul cel bun care este gata s\u0103 \u00ee\u0219i dea via\u021ba pentru oile sale (In 10,11). Prin tripla sa porunc\u0103, Isus \u00eei confirm\u0103 lui Petru c\u0103 dragostea sa pentru el nu a \u00eencetat. Dar acum este r\u00e2ndul lui Petru s\u0103 confirme: \u00eel iube\u0219te el cu adev\u0103rat pe Isus mai mult dec\u00e2t ceilal\u021bi ucenici?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centrebarea poate p\u0103rea tenden\u021bioas\u0103, dar, la urma urmei, ea puncteaz\u0103 preten\u021bia lui Simon de a se sim\u021bi mai bun dec\u00e2t ceilal\u021bi \u0219i pe care evanghelistul Marcu o focalizase foarte bine f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 afirme: \u201eDe\u0219i to\u021bi se vor scandaliza, eu nu!\u201d (Mc 14,29). Primele dou\u0103 r\u0103spunsuri ale apostolului sunt sincere, dar \u00eenc\u0103 prea condi\u021bionate de o anumit\u0103 autoreferen\u021bialitate, ca \u0219i cum Petru ar presupune c\u0103 se cunoa\u0219te temeinic \u00een ciuda faptului c\u0103 faptele au dovedit adesea contrariul. Punctul de cotitur\u0103 vine cu al treilea r\u0103spuns, care sun\u0103 ca un fel de renun\u021bare: <strong><em>nu ceea ce cred eu c\u0103 \u0219tiu conteaz\u0103, ci ceea ce \u0219tii tu despre mine, pentru c\u0103 m\u0103 cuno\u0219ti mai bine dec\u00e2t m\u0103 cunosc eu \u00eensumi<\/em><\/strong>. Terapia de a-l vindeca pe Petru de falsa sa siguran\u021b\u0103 a func\u021bionat \u0219i el este acum capabil s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cu demnitate \u00eendatoririle de p\u0103stor \u0219i poate r\u0103spunde pe deplin invita\u021biei lui Isus: \u201eUrmeaz\u0103-m\u0103!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen In 13,37, el fusese dezam\u0103git de a\u0219tept\u0103rile sale \u0219i \u00eentrebase: \u201eDe ce nu te pot urma acum?\u201d. Acum exist\u0103 condi\u021bii reale pentru a face acest lucru. Aceasta nu este doar o cale a maturit\u0103\u021bii umane, ci \u0219i o consecin\u021b\u0103 a primirii acelui Duh pe care Isus l-a suflat peste ucenici (In 20,22) \u0219i care \u00eei permite s\u0103 ierte. Acum, c\u0103 a fost iertat, el va fi mai con\u0219tient de necesitatea de a administra acest dar cu anvergur\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566 aprilie\/iunie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 55<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A III-A A PA\u0218TELUI 4 MAI 2025\u00a0 EXPERIMENTA\u021aI PREZEN\u021aA CELUI \u00ceNVIAT Unde \u00eel putem vedea pe Dumnezeu? [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":40546,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40545"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40545"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40545\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40548,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40545\/revisions\/40548"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40546"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}