{"id":4045,"date":"2016-02-12T10:51:52","date_gmt":"2016-02-12T10:51:52","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=4045"},"modified":"2020-10-31T19:53:10","modified_gmt":"2020-10-31T17:53:10","slug":"vatican-pariul-rus-al-papei-francisc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2016\/02\/12\/vatican-pariul-rus-al-papei-francisc\/","title":{"rendered":"Vatican: Pariul rus al Papei Francisc"},"content":{"rendered":"

Preg\u0103tirea \u00eent\u00e2lnirii dintre papa Francisc \u0219i patriarhul Chiril este pres\u0103rat\u0103 de semnale elocvente. Dincolo de stereotipuri despre a\u0219a zise \u201esfinte alian\u021be\u201d care denatureaz\u0103 evenimentul, reduc\u00e2ndu-l la o simpl\u0103 chestiune de strategie bisericeasc\u0103 \u201ela nivel \u00eenalt\u201d.<\/strong><\/p>\n

De Gianni Valente – Vatican Insider, 11 februarie 2016 (Cf.http:\/\/goo.gl\/NPYBWk<\/a>\u00a0<\/span>); traducere de ercis.ro, revizuit\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

F\u0103r\u0103 biserici, m\u0103n\u0103stiri, palate apostolice, curii patriarhale. Papa Francisc \u015fi patriarhul rus Chiril se vor \u00eent\u00e2lni \u00een s\u0103lile de a\u015fteptare ale unui aeroport. “Dar aeroportul”, afirm\u0103 Alexander Shchipkov, unul dintre colaboratorii apropia\u0163i ai lui Chiril “este o r\u0103scruce simbolic\u0103. \u015ei c\u00e2nd persoanele se \u00eent\u00e2lnesc la r\u0103scruce, \u00eent\u00e2lnirile lor sunt scurte, dar sincere \u015fi profunde”. Acolo, de obicei, se vorbe\u015fte “cu sinceritate” despre lucruri “care sunt mai importante”.<\/p>\n

Unitatea cre\u015ftinilor – \u015fi nu numai aceea – are, \u00een scurta \u00eent\u00e2lnire cubanez\u0103 dintre episcopul de Roma \u015fi patriarhul de Moscova, o r\u0103scruce inedit\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103rcat\u0103 de viitor. Dar preg\u0103tirea \u015fi zilele ajunului se arat\u0103 deja pres\u0103rate de semnale \u015fi implica\u0163ii mai mult dec\u00e2t elocvente. Demasc\u00e2nd supozi\u0163iile gre\u015fite care se n\u0103pustesc s\u0103 intoxice evenimentul ca o simpl\u0103 chestiune de “politic\u0103 la nivel \u00eenalt” ecleziastic\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 condi\u0163ii<\/strong><\/p>\n

C\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00eel \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze cu orice pre\u021b pe Chiril, papa Francisc nu a pus nicio precondi\u0163ie. “I-am spus (lui Chiril): eu vin acolo unde vrei tu. Tu m\u0103 chemi \u015fi eu vin”. A\u015fa a povestit pontiful \u00eensu\u015fi \u00een zborul care-l aducea la Roma de la Istanbul, la 30 noiembrie 2014. Papa Francisc a aderat la propunerile care veneau de la Moscova referitor at\u00e2t la locul c\u00e2t \u015fi la modalitatea \u00eent\u00e2lnirii, precum \u015fi la con\u0163inuturile declara\u0163iei comune care va fi semnat\u0103 de cei doi. \u00cen acel text, judec\u00e2nd din indiciile strecurate \u015fi de dominicanul Hyacinthe Destivelle, de la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unit\u0103\u0163ii Cre\u015ftinilor, se reg\u0103sesc teme \u015fi accente asupra c\u0103rora se concentreaz\u0103 de mult timp interven\u0163iile publice \u015fi “politice” ale unor exponen\u0163i cu autoritate din Patriarhia de Moscova: preocupare datorit\u0103 seculariz\u0103rii \u015fi deriva etic\u0103 a modernit\u0103\u0163ii, ap\u0103rarea vie\u0163ii, a familiei \u015fi a c\u0103s\u0103toriei heterosexuale, denun\u0163area persecu\u0163iilor cre\u015ftinilor \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, purt\u0103torii de cuv\u00e2nt oficiali ai ortodoxiei ruse au accentuat condamn\u0103rile “decaden\u0163ei morale” occidentale, identificat\u0103 de ei cu fenomene precum legalizarea convie\u0163uirilor homosexuale, \u015fi au propus b\u0103t\u0103liile etice ca teren privilegiat al “alian\u0163ei” cu Biserica Catolic\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, chem\u0103rile insistente ale liderilor ortodoc\u015fi ru\u015fi la ap\u0103rarea cre\u015ftinilor din \u0163\u0103rile arabe au mers \u00een sinergie perfect\u0103 cu agenda medio-oriental\u0103 a lui Putin, cu inten\u0163ia de a revendica rolul – de tip neo-\u0163arist – de protector al cre\u015ftinilor din Orient.<\/p>\n

Scaunul Apostolic de la Roma, la r\u00e2ndul s\u0103u, nu merge pe tonuri de cruciad\u0103 anti-modern\u0103 p\u0103trunse de homofobie care se g\u0103sesc totu\u015fi \u00een unele interven\u0163ii ale liderilor ru\u015fi. Iar legat de Orientul Mijlociu, privirea realist\u0103 a Sf\u00e2ntului Scaun referitor la conflictul sirian a sabotat desigur \u00een fapte “cordonul sanitar” pe care unele cercuri occidentale voiau s\u0103-l \u00eentind\u0103 \u00een jurul Rusiei lui Putin. \u00cens\u0103, \u00een mod constant, \u00een predicile papei Francisc cu privire la martiriul cre\u015ftinilor medio-orientali nu e urm\u0103 a limbajului de “R\u0103zboi Sf\u00e2nt” folosit de exponen\u0163i ai Patriarhiei de Moscova pentru a binecuv\u00e2nta bombele ruse\u015fti \u00eempotriva “r\u0103ului” jihadist.<\/p>\n

Declara\u0163ia comun\u0103 va r\u0103m\u00e2ne ca atestat documentar al \u00eent\u00e2lnirii din Cuba, dar nu merit\u0103 s\u0103 o supraevalu\u0103m drept cheie interpretativ\u0103 a acestui eveniment. Papa Francisc a aderat f\u0103r\u0103 ezit\u0103ri la perspectiva de a semna un text predispus conform sensibilit\u0103\u0163ii Moscovei, numai s\u0103 faciliteze \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea cu patriarhul Chiril. Pe el \u00eel intereseaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea \u015fi ceea ce se va putea na\u015fte din \u00eent\u00e2lnire. Restul – \u0163ara aleas\u0103 pentru \u00eent\u00e2lnire, loca\u021bia indedit\u0103, declara\u0163ia comun\u0103 – este secundar.<\/p>\n

“Busola” unit\u0103\u0163ii depline<\/strong><\/p>\n

Episcopul de Roma a spus \u00een mai multe ocazii prin cuvinte incontestabile ce a\u015ftept\u0103ri \u00eel \u00eensufle\u0163esc cu privire la fra\u0163ii din Bisericile ortodoxe. La 30 noiembrie 2014, vorbind la Fanar \u00een fa\u0163a patriarhului ecumenic Bartolomeu, papa Francisc a spus c\u0103 pentru a ajunge la unitatea deplin\u0103 cu cre\u015ftinii ortodoc\u015fi Biserica Catolic\u0103 “nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 impun\u0103 vreo exigen\u0163\u0103, dec\u00e2t aceea a m\u0103rturisirii credin\u0163ei comune”. \u015ei anul trecut, \u00een mesajul trimis patriarhului ecumenic pentru s\u0103rb\u0103toarea patronal\u0103 a sf\u00e2ntului Andrei, papa a repetat c\u0103 \u00eentre catolici \u015fi ortodoc\u015fi “nu mai exist\u0103 niciun obstacol \u00een calea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii euharistice care s\u0103 nu poat\u0103 fi dep\u0103\u015fit prin rug\u0103ciune, purificarea inimilor, dialog \u015fi afirmarea adev\u0103rului”.<\/p>\n

Unitatea sacramental\u0103 deplin\u0103, \u015fi nu numai ratificarea de “sfinte alian\u0163e” \u00eempotriva du\u015fmanilor comuni, reprezint\u0103 orizontul spre care cre\u015ftinii sunt chema\u0163i s\u0103 mearg\u0103. \u015ei numai merg\u00e2nd \u00eempreun\u0103 – a\u015fa crede papa Francisc – vor c\u0103dea ostilit\u0103\u0163ile \u015fi echivocurile, \u015fi ne vom da seama mai devreme sau mai t\u00e2rziu c\u0103 suntem deja uni\u0163i. “Unitatea – a spus episcopul de Roma la 25 ianuarie 2014 – nu va veni ca o minune la sf\u00e2r\u015fit: unitatea vine pe drum, o face Duhul Sf\u00e2nt pe drum… Ea se face pe acest drum, cu fiecare pas, \u015fi nu o facem noi: o face Duhul Sf\u00e2nt, care vede bun\u0103voin\u0163a noastr\u0103”.<\/p>\n

Ut unum sint pus\u0103 \u00een practic\u0103<\/strong><\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, pentru a u\u015fura drumul, papa Francisc realizeaz\u0103 \u00een faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite “forma de exercitare a primatului” deschis\u0103 “la o situa\u0163ie nou\u0103” care a fost evocat\u0103 \u00een enciclica wojtylian\u0103 Ut unum sint drept cotitur\u0103 ecumenic\u0103 cerut\u0103 de timpul prezent, dup\u0103 Conciliul al II-lea din Vatican. Actualul succesor al lui Petru nu impune propriile “linii” de g\u00e2ndire, las\u0103 s\u0103 cad\u0103 orice precondi\u0163ie teologic\u0103 \u015fi orice revendicare de proeminen\u0163\u0103 jurisdic\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de prima\u0163ii din Bisericile din Orient. Apar arhivate \u015fi tacticile preocupate s\u0103 “gestioneze” diferen\u0163ele \u015fi rivalit\u0103\u0163ile dintre diferitele articul\u0103ri ale ortodoxiei. Biserica din Roma a renun\u0163at pentru totdeauna la orice imaginar\u0103 “politic\u0103 a celor dou\u0103 co\u015furi” care trebuie aplicat\u0103 dualismului cronic dintre Patriarhia de Moscova \u015fi “Biserica mam\u0103” din Constantinopol: papa Francisc a avut grij\u0103 s\u0103 avertizeze prin scrisoare pe “fratele Bartolomeu” despre \u00eent\u00e2lnirea pe care o va avea cu “fratele Chiril”, c\u00e2nd lipseau \u00eenc\u0103 ni\u015fte zile p\u00e2n\u0103 la anun\u0163ul oficial. Aceea\u015fi grij\u0103 este rezervat\u0103 de episcopul de Roma tuturor conduc\u0103torilor Bisericilor din Orient, f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de “greutatea” lor politic\u0103, urm\u00e2nd criteriile acelei ecleziologii “sinodale” pe care pontiful argentinian vrea s-o favorizeze \u015fi \u00een s\u00e2nul Bisericii catolice. Pentru papa Bergoglio, re\u0163eaua tot mai larg\u0103 de prietenie cu conduc\u0103torii celorlalte Biserici nu se m\u0103soar\u0103 cu m\u0103sura raporturilor de for\u0163\u0103: \u015fi intersectarea cu Chiril nu va fi at\u00e2t o \u00eent\u00e2lnire cu liderul entit\u0103\u0163ii “celei mai mari” din ortodoxie, c\u00e2t mai ales \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea cu conduc\u0103torul unei Biserici de sfin\u0163i \u015fi de martiri, care a p\u0103strat credin\u0163a \u00een deceniile ateismului for\u0163at, d\u0103ruind \u00eentregii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163i comori de credin\u0163\u0103 \u015fi de spiritualitate inestimabile. \u015ei care acum, chiar \u015fi prin ambiguit\u0103\u0163i \u015fi umbre, vede o re\u00eenflorire ne\u00eendoielnic\u0103, ce nu poate s\u0103 nu-l \u00eembucure pe episcopul de Roma \u015fi pe to\u0163i ceilal\u0163i cre\u015ftini.<\/p>\n

Timpul \u015fi spa\u0163iul unit\u0103\u0163ii<\/strong><\/p>\n

Papa Francisc \u00eei \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe fra\u0163ii ortodoc\u015fi a\u015fa cum sunt: cu limitele lor, bog\u0103\u0163iile lor, conflictualit\u0103\u0163ile \u015fi \u00eenclina\u0163iile lor nu \u00eentotdeauna \u00een acord. Nu are o “linie” a sa de impus. \u015etie bine c\u0103 unitatea nu va veni ca efect al negocierilor doctrinale, ci \u00eencurajeaz\u0103 la fel dialogul teologic at\u00e2t de \u00eendr\u0103git de Ioannis Zizioulas, mitropolit al Patriarhiei ecumenice pu\u021bin agreat de ru\u015fi, pe care Francisc \u00eel define\u015fte “cel mai mare teolog cre\u015ftin \u00een via\u0163\u0103”. \u00cen acela\u015fi mod, \u015ftie bine c\u0103 unitatea dintre cre\u015ftini nu se poate reduce la o “alian\u0163\u0103” neo-rigorist\u0103 \u00eempotriva modernit\u0103\u0163ii. Dar \u00eenso\u0163e\u015fte tot ceea ce poate fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u00een denun\u0163\u0103rile liderilor ortodoc\u015fi ru\u015fi, preocupa\u0163i de derivele seculariz\u0103rii. Pentru Bergoglio, unitatea cu fra\u0163ii \u00een Cristos nu este omologare, ci “diversitate reconciliat\u0103”, realizat\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt, care trebuie descoperit\u0103 de-a lungul drumului. La asta folose\u015fte \u015fi \u00eent\u00e2lnirea din Cuba, dincolo de logicile auto-satisf\u0103c\u0103toare a “mega-evenimentelor” celebrative: pentru el, important era s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Chiril, pentru a merge \u00eempreun\u0103 privind spre viitor. Tot restul este secundar: modalit\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2lnirii, ceremonialul, cuvintele de protocol, \u015fi chiar locul. Un aeroport cubanez este bun ca orice alt loc. Pentru c\u0103 este valabil \u015fi pentru unitatea cre\u015ftinilor principiul bergoglian c\u0103 timpul este superior spa\u0163iului. \u015ei c\u0103 este important “mai mult a demara procese dec\u00e2t a ocupa spa\u0163ii”.<\/p>\n

Hits: 4<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preg\u0103tirea \u00eent\u00e2lnirii dintre papa Francisc \u0219i patriarhul Chiril este pres\u0103rat\u0103 de semnale elocvente. Dincolo de stereotipuri despre a\u0219a zise \u201esfinte alian\u021be\u201d care denatureaz\u0103 evenimentul, reduc\u00e2ndu-l la o simpl\u0103 chestiune de strategie bisericeasc\u0103 \u201ela nivel \u00eenalt\u201d. De Gianni Valente – Vatican Insider, 11 februarie 2016 (Cf.http:\/\/goo.gl\/NPYBWk\u00a0); traducere de ercis.ro, revizuit\u0103   F\u0103r\u0103 biserici, m\u0103n\u0103stiri, palate apostolice, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[28,29],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4045"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4045"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4045\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23818,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4045\/revisions\/23818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}