{"id":40443,"date":"2025-04-27T05:45:39","date_gmt":"2025-04-27T02:45:39","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40443"},"modified":"2025-04-27T08:47:18","modified_gmt":"2025-04-27T05:47:18","slug":"marturia-credintei-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/04\/27\/marturia-credintei-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eM\u0103rturia credin\u021bei\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a II-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DUMINICA A II-A<\/strong> <strong>A PA\u0218TELUI <\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>27 APRILIE 2025<\/strong><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>M\u0102RTURIA CREDIN\u021aEI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: left;\">Cum r\u0103spundem la \u00eenviere? \u00cen aceast\u0103 duminic\u0103 apar multiple dovezi care reflect\u0103 caracterul multiform al m\u0103rturiei. Ioan (<strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>) prime\u0219te o viziune pascal\u0103 \u00een ziua Domnului, \u00een timp ce se afl\u0103 \u00een exil pe Insula Patmos, iar discipolii (<strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>) o primesc \u00een timp ce se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenfrico\u0219a\u021bi \u00een Ierusalim. C\u00e2nd este primit\u0103, \u00eens\u0103, revela\u021bia divin\u0103 transform\u0103 oamenii: discipolii renun\u021b\u0103 la temerile lor \u0219i devin vestitori curajo\u0219i, Toma (<strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong>) trece brusc de la scepticism la credin\u021ba \u00een Domnul s\u0103u. Dup\u0103 cum reiese din evenimentele din Biserica primar\u0103, schimb\u0103rile sunt rodul a ceea ce este vestit, dar \u0219i a ceea ce este tr\u0103it cu autenticitate.<strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>CREDIN\u021aA<\/strong><strong> LUI TOMA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu to\u021bii suntem gata s\u0103 ne amintim de \u00eendoielile lui Toma, de dorin\u021ba lui de a vedea \u0219i de a atinge. Astfel aproape c\u0103 uit\u0103m de m\u0103rturisirea lui de credin\u021b\u0103: \u201eDomnul meu \u0219i Dumnezeul meu!\u201d. C\u00e2teva cuvinte care constituie, \u00eens\u0103, o recunoa\u0219tere esen\u021bial\u0103. Toma, a\u0219adar, nu ne transmite doar \u00eendoielile sale, ci \u0219i credin\u021ba sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceast\u0103 a doua duminic\u0103 de Pa\u0219te, descoperim cu to\u021bii c\u0103 suntem pu\u021bin Toma. Avem acelea\u0219i \u00eendoieli ca el: am vrea s\u0103 atingem, s\u0103 \u00een\u021belegem, s\u0103 mergem p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Credin\u021ba noastr\u0103 porne\u0219te de departe, din aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de a \u0219ti, de a g\u0103si, din aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de a c\u0103uta.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen orice caz, exist\u0103 ceva ce ne este greu s\u0103 accept\u0103m, ast\u0103zi ca \u0219i atunci. \u0218i anume c\u0103 Cel R\u0103stignit poate \u00eenvia, c\u0103 cel \u00eenvins, cel condamnat poate deveni \u00eenving\u0103tor \u0219i chiar Domn. Noi, precum Toma, r\u0103m\u00e2nem consterna\u0163i \u00een fa\u021ba acestor fapte. De aceea ne \u00eendoim de \u00eenviere. De c\u00e2nd lumea este lume, Dumnezeu a fost descris ca fiind Cel Puternic, Cel Atotputernic, Cel care supune pe to\u021bi oamenii voin\u021bei Sale. Cum este posibil ca tocmai din cea mai amar\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere, din cel mai evident e\u0219ec, Dumnezeu s\u0103 aduc\u0103 m\u00e2ntuirea \u0219i via\u021ba pentru to\u021bi?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen definitiv, a crede \u00eenseamn\u0103 a avea \u00eencredere, sau mai bine zis \u201ea te \u00eencrede\u201d \u00een Cristos, a-\u021bi pune via\u021ba nu \u00een m\u00e2inile pricepute, puternice sau sigure ale unui conduc\u0103tor, ci \u00een m\u00e2inile Celui care s-a l\u0103sat r\u0103stignit pe cruce. M\u00e2ini pline de iubire \u0219i duio\u0219ie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Precum Toma, \u0219i noi ajungem s\u0103-L recunoa\u0219tem \u00een Omul de pe cruce pe Fiul lui Dumnezeu, Domnul istoriei, Domnul nostru. \u00cen acel moment dispar temerile noastre, anxiet\u0103\u021bile noastre, nevoia noastr\u0103 de a ne sim\u021bi mereu \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i proteja\u021bi. \u0218i vedem \u00een sf\u00e2r\u0219it puterea iubirii, o iubire care pare slab\u0103, doar pentru c\u0103 este ne\u00eenarmat\u0103. O iubire care accept\u0103 s\u0103 sufere \u0219i chiar s\u0103 piar\u0103, pentru a merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Precum Toma, nici noi nu avem nevoie de multe cuvinte: esen\u021bialul se spune repede. M\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 devine abandonul \u00eencrez\u0103tor \u00een c\u0103l\u0103uzirea Celui care a deschis, \u00eenaintea noastr\u0103 \u0219i pentru noi, calea vie\u021bii.<\/p>\n<ul>\n<li><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Relatarea din Faptele Apostolilor arat\u0103 semnele \u00eenvierii, ceea ce permite s\u0103 atingem cu m\u00e2na puterea vie\u021bii Domnului Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Contemplarea milostivirii lui Dumnezeu, care \u00een Fiul s\u0103u Isus \u00eenviat din mor\u021bi devine piatra de temelie a vie\u021bii lumii, face s\u0103 izvorasc\u0103 din inim\u0103 c\u00e2ntarea victoriei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> \u00cen ziua Domnului, apostolul Ioan este r\u0103pit de Duhul Sf\u00e2nt \u00een contemplarea revela\u021biei istoriei \u0219i a lumii care se \u00eempline\u0219te \u00een Fiul omului, Cel Viu, Cel care are putere asupra mor\u021bii \u0219i asupra iadului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> Domnul \u00cenviat se manifest\u0103 apostolilor s\u0103i \u00eenchi\u0219i \u00een fric\u0103 \u0219i ne\u00eencredere. Le d\u0103ruie\u0219te Duhul Sf\u00e2nt pentru ca ei s\u0103 fie martori ai Pa\u0219telui \u0219i \u00eel \u00eenso\u021be\u0219te pe apostolul Toma \u00een c\u0103l\u0103toria sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prezen\u021ba rezumatelor, adic\u0103 a unor scurte texte care sintetizeaz\u0103 o serie de evenimente, este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 tipic\u0103 a nara\u021biunii lui Luca \u0219i se reg\u0103se\u0219te at\u00e2t \u00een Evanghelia sa, c\u00e2t \u0219i \u00een Faptele Apostolilor. Prin acest instrument se ofer\u0103 posibilitatea de a condensa anumite fapte f\u0103r\u0103 a repeta \u00een detaliu desf\u0103\u0219urarea lor, c\u00e2\u0219tig\u00e2ndu-se astfel timp \u00een ritmul narativ, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 trece mai repede la p\u0103r\u021bile considerate mai semnificative. \u00cen acela\u0219i timp, rezumatele sunt \u0219i un mijloc de a reafirma continuitatea semnelor miraculoase, care nu se petreceau \u00een mod excep\u021bional, ci cu regularitate. Luca ne confirm\u0103 astfel ideea c\u0103 puterea lui Dumnezeu ac\u021bioneaz\u0103 nu numai \u00een circumstan\u021bele descrise \u00een detaliu, ci \u0219i \u00een multe evenimente similare care sunt omise, dar contribuie la r\u0103sp\u00e2ndirea evangheliz\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe \u00centre succes \u0219i opozi\u021bie.<\/strong> Dac\u0103 printre scopurile Faptelor Apostolilor se num\u0103r\u0103 \u0219i explicarea rapid\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndirii cuv\u00e2ntului lui Isus, stilul de via\u021b\u0103 al primilor credincio\u0219i \u0219i frecven\u021ba vindec\u0103rilor sunt doi factori care contribuie \u00een mod semnificativ la cre\u0219terea num\u0103rului credincio\u0219ilor. \u00cen compara\u021bie cu cele dou\u0103 rezumate anterioare din Fap 2,42-47 \u0219i 4,32-35, acest pasaj insist\u0103 mai pu\u021bin asupra dinamicii interne a comunit\u0103\u021bii \u0219i mai mult asupra reac\u021biilor pe care le genereaz\u0103 \u00een exterior.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aici observ\u0103m cum \u00eenceputurile Bisericii din Ierusalim urmeaz\u0103 \u00een linii mari \u00eenceputurile misiunii publice a lui Isus \u00een Galileea: admira\u021bia mul\u021bimilor \u0219i succesul ob\u021binut prin vindec\u0103ri par s\u0103 promit\u0103 un viitor str\u0103lucit, \u00een timp ce entuziasmul ini\u021bial va sc\u0103dea \u00een fa\u021ba unei ostilit\u0103\u021bi \u0219i a unei ne\u00eencrederi cresc\u00e2nde. \u00cen ambele cazuri, autorit\u0103\u021bile religioase joac\u0103 un rol negativ, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eempiedice predicarea, dar mesajul fundamental al lui Luca este c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea Cuv\u00e2ntului nu poate fi oprit\u0103 de ini\u021biativa uman\u0103, deoarece se bucur\u0103 de sprijinul Duhului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Rug\u0103ciunea Bisericii \u0219i r\u0103spunsul lui Dumnezeu.<\/strong> Mai este un punct interesant. Luca este considerat pe bun\u0103 dreptate marele teolog al rug\u0103ciunii din Noul Testament \u0219i adesea nu omite s\u0103 sublinieze r\u0103spunsul divin la cererea formulat\u0103 (de exemplu, el este singurul care vorbe\u0219te despre un \u00eenger care vine s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2ie pe Isus dup\u0103 rug\u0103ciunea sa din Ghetsemani, ca r\u0103spuns al Tat\u0103lui la rug\u0103mintea Fiului, cf. Lc 22,43). \u00cen capitolul 4 din Faptele Apostolilor, comunitatea din Ierusalim a \u00een\u0103l\u021bat o rug\u0103ciune c\u0103tre Dumnezeu, cer\u00e2ndu-I s\u0103-\u0218i \u00eentind\u0103 m\u00e2na pentru ca s\u0103 se fac\u0103 vindec\u0103ri (4,30). Acest rezumat confirm\u0103 c\u0103 rug\u0103ciunea a fost ascultat\u0103, deoarece se fac multe semne \u0219i minuni prin apostoli (5,12) \u0219i to\u021bi cei bolnavi sau chinui\u021bi de duhuri necurate sunt vindeca\u021bi (5,16).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A doua lectur\u0103 din aceste duminici ale timpului pascal este preluat\u0103 din cartea Apocalipsului Sf. Ioan, un text care eman\u0103 continuu mesajul \u00eenvierii. De\u0219i este adev\u0103rat c\u0103 orientarea acestei c\u0103r\u021bi este spre lucrurile viitoare, fundamentul acestei speran\u021be este \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00eentr-un eveniment care a avut deja loc, victoria Mielului asupra mor\u021bii. Acest aspect este bine prezent \u00een pasajul de ast\u0103zi, \u00een care Isus se descrie drept \u201eCel viu\u201d (1,18). Acest titlu nu este doar o trimitere la o prerogativ\u0103 divin\u0103 (cf. de exemplu Dan 6,27: \u201eel este Dumnezeul cel viu, care r\u0103m\u00e2ne \u00een veac\u201d), ci ne aminte\u0219te \u0219i c\u0103 Cristos tr\u0103ie\u0219te dup\u0103 ce a trecut prin moarte. Or, tocmai \u00een lumina acestei experien\u021be, el \u00ee\u0219i poate \u00eentinde m\u00e2na dreapt\u0103 peste Ioan cel \u00eempietrit \u0219i \u00eel poate re\u00eenvia, adic\u0103 trece de la o via\u021b\u0103 strivit\u0103 de fric\u0103 la una f\u0103r\u0103 fric\u0103. A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori \u00een Vechiul Testament, \u00eent\u00e2lnirea cu str\u0103lucirea divin\u0103 poate fi letal\u0103, dar aici Isus \u00ee\u0219i folose\u0219te puterea nu pentru a anihila, ci pentru a d\u0103rui via\u021b\u0103. Prin \u00eenvierea sa, Cristos a ob\u021binut cheile, adic\u0103 st\u0103p\u00e2nirea, asupra mor\u021bii \u0219i a lumii subterane. Aceast\u0103 imagine trebuie s\u0103 fi fost familiar\u0103 oamenilor de origine p\u0103g\u00e2n\u0103, deoarece diferitele mitologii atribuiau aceast\u0103 putere diferitelor zeit\u0103\u021bi (Minos, Pluto, Hecate, Anubis etc.). Apocalipsul exclude ca lumea subteran\u0103 s\u0103 se afle sub controlul altcuiva dec\u00e2t al Dumnezeului viu care a atribuit aceast\u0103 putere Fiului: \u00eentruc\u00e2t moartea nu l-a putut re\u021bine, el este cel care o \u021bine acum sub cheie. Cu acest pasaj, se adaug\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 la polemica acestei c\u0103r\u021bi \u00eempotriva presupuselor puteri ale acestei lumi, care, \u00een realitate, sunt doar aparente.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nici zeii p\u0103g\u00e2ni nu domnesc peste lumea subteran\u0103, nici \u00eemp\u0103ratul nu domne\u0219te peste fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, ci Dumnezeu este cel care domne\u0219te peste \u00eentregul univers.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este mult\u0103 triste\u021be \u00een acest detaliu, u\u0219ile \u00eencuiate \u201ede frica de iudei\u201d (v. 19) ca \u0219i cum Maria Magdalena ar fi uitat s\u0103 transmit\u0103 mesajul \u00eenvierii. Ucenicii sunt informa\u021bi, dar \u00eenc\u0103 nu sunt transforma\u021bi. Isus apare \u00een via\u021ba acestor oameni r\u0103t\u0103ci\u021bi cu un salut \u0219i un gest. Urarea de pace \u00eei readuce \u00eenapoi \u00een timpul \u00een care dialoga cu ei \u00eenainte de a fi arestat, r\u0103nile r\u0103stignirii amintind de evenimentul la care nu au putut participa. Este prezent tot Isus, cel privat \u0219i cel public. Odat\u0103 ce a fost recunoscut, Isus poate continua s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 promisiunea, darul Duhului Sf\u00e2nt (cf. 14,27).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe\u00a0 Cei absen\u021bi au \u00eentotdeauna dreptate?<\/strong> Povestea lui Toma este probabil cea mai celebr\u0103 poveste a apari\u021biei \u00cenviatului, un pasaj bine structurat, care calibreaz\u0103 cu \u00een\u021belepciune informa\u021biile care trebuie date cititorului \u0219i cele care pot fi omise. Cercetarea noastr\u0103 va \u00eencerca s\u0103 aprofundeze modul \u00een care evanghelistul prezint\u0103 datele, consider\u00e2nd aceste no\u021biuni preliminare un instrument necesar pentru a evalua comportamentul apostolului \u0219i implica\u021biile sale pentru credincio\u0219ii de ast\u0103zi. Prima chestiune care apare evident\u0103 este absen\u021ba sa ini\u021bial\u0103: faptul c\u0103 Toma nu era cu ceilal\u021bi (v. 24) trebuie considerat o vin\u0103? Detaliul c\u0103 discipolii erau \u00eenchi\u0219i de fric\u0103 de iudei (v. 19) ar putea juca \u00een favoarea lui Toma, care pare mai sigur pe sine \u0219i dispus s\u0103-\u0219i asume riscul de a fi arestat. Evanghelistul nu exprim\u0103 \u00een mod deschis repro\u0219ul s\u0103u pentru absen\u021ba lui Toma (\u0219i nici Isus \u00een continuare), dar amintindu-l pe Toma ca \u201eunul dintre cei doisprezece\u201d las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 se a\u0219tepta ca el s\u0103 fie cu ceilal\u021bi. Prin urmare, Toma pare a fi \u00een afara locului s\u0103u, iar deta\u0219area sa nemotivat\u0103 de restul grupului este o responsabilitate personal\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0\uf0fe\u00a0 Semnele: motive sau limite ale credin\u021bei?<\/strong> A doua \u00eendoial\u0103 se refer\u0103 la condi\u021biile pe care le pune pentru a accepta m\u0103rturia colegilor s\u0103i. \u0218i \u00een acest caz, unii minimalizeaz\u0103 cererile sale, afirm\u00e2nd c\u0103, \u00een fond, el nu cere altceva dec\u00e2t s\u0103 participe la aceea\u0219i experien\u021b\u0103 vizual\u0103 tr\u0103it\u0103 de ceilal\u021bi. Aceast\u0103 interpretare optimist\u0103 nu \u021bine \u00eens\u0103 seama de greutatea triplei cereri care este formulat\u0103: numai prima l-ar pune pe picior de egalitate cu ceilal\u021bi, \u00een timp ce dorin\u021ba de a-\u0219i pune degetul \u00een semnul cuielor \u0219i de a-\u0219i pune m\u00e2na \u00een coasta lui Isus este o preten\u021bie lipsit\u0103 de respect, care dep\u0103\u0219e\u0219te ceea ce este necesar \u0219i pare mai degrab\u0103 reac\u021bia exagerat\u0103 a unui om pu\u021bin dispus s\u0103 cedeze. Dac\u0103 observ\u0103m timpul verbelor, discipolii \u201e\u00eei spuneau\u201d c\u0103 Isus ap\u0103ruse, unde imperfectul pare s\u0103 exprime insisten\u021ba cu care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l conving\u0103 repet\u00e2nd de mai multe ori faptul, \u00een timp ce replica lui Toma este exprimat\u0103 printr-o ac\u021biune precis\u0103, \u201edar el a spus\u201d. De altfel, chiar \u0219i pozi\u021bia final\u0103 emfatic\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii sale (\u201e&#8230;eu nu cred\u201d) arat\u0103 c\u0103 el \u00eensu\u0219i consider\u0103 improbabil ca aceste condi\u021bii s\u0103 se \u00eendeplineasc\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cererile sale nu sunt cu adev\u0103rat rezonabile \u0219i exprim\u0103 frustrarea pentru pierderea unei \u00eent\u00e2lniri importante. A treia \u00eendoial\u0103 pe care trebuie s\u0103 o lu\u0103m \u00een considerare este greutatea mustr\u0103rii lui Isus fa\u021b\u0103 de el. C\u00e2t de sever\u0103 este aceast\u0103 mustrare? Contextul \u00een acest caz este \u00een favoarea lui Toma, care scap\u0103 u\u0219or, datorit\u0103 \u0219i unei profesii de credin\u021b\u0103 clare (\u201eDomnul meu \u0219i Dumnezeul meu\u201d), care \u00eei permite s\u0103 recupereze o mare parte din terenul pierdut. Indulgen\u021ba pe care o arat\u0103 fa\u021b\u0103 de el arat\u0103 c\u0103 Isus nu este deosebit de tulburat de \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea lui Toma, care este \u00eentr-un fel justificat\u0103 de circumstan\u021be. Putem compara aceast\u0103 mustrare cu cea mult mai dur\u0103 adresat\u0103 celor Unsprezece \u00een Mc 16,14 (\u201ei-a mustrat pentru necredin\u021ba \u0219i \u00eempietrirea inimii lor, pentru c\u0103 nu au crezut pe cei care au v\u0103zut c\u0103 a \u00eenviat\u201d): \u00een cuvintele adresate lui Toma nu exist\u0103 aceea\u0219i mustrare, care ar fi fost perfect justificabil\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 el nu d\u0103duse crezare m\u0103rturiei concordante a ucenicilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Valoarea semnelor.<\/strong> \u00cen acest moment suntem \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een sf\u00e2r\u0219it dac\u0103 Toma constituie un exemplu pozitiv sau negativ de ucenicie. Al patrulea evanghelist cultiv\u0103 o atitudine ambigu\u0103 fa\u021b\u0103 de semne, care persist\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it. Pe de o parte, ele apar ca o concesie a ceva de care se poate (trebuie?) s\u0103 se renun\u021be; pe de alt\u0103 parte, ele sunt singurul mijloc prin care unii ajung s\u0103 cread\u0103 \u00een Isus. Dac\u0103 aceast\u0103 ambivalen\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne nerezolvat\u0103, este pentru c\u0103 evanghelistul pare mult mai preocupat de rezultatul final dec\u00e2t de mijloacele prin care este ob\u021binut. Excelen\u021ba unei credin\u021be bazate pe m\u0103rturie \u0219i nu pe viziune este evident\u0103, dar este clar c\u0103 multe depind de faptul c\u0103 aceasta este singura posibilitate care va fi accesibil\u0103 de acum \u00eenainte pentru comunitatea credincio\u0219ilor. Credin\u021ba bazat\u0103 pe semne nu este lipsit\u0103 de valoare, deoarece semnele \u00een sine nu oblig\u0103 la credin\u021b\u0103 \u0219i chiar adversarii lui Isus au recunoscut puterea lui de a le \u00eemplini, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 le schimbe atitudinea fa\u021b\u0103 de el. Versetele care \u00eencheie sec\u021biunea din Evanghelia de ast\u0103zi \u2013 \u0219i care ini\u021bial trebuiau s\u0103 constituie finalul \u00eentregii Evanghelii \u2013 recupereaz\u0103 pe deplin valoarea semnelor \u00een perspectiva credin\u021bei. Dac\u0103 ele au fost scrise pentru a trezi sau a alimenta credin\u021ba, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 validitatea lor nu este pus\u0103 \u00een discu\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe\u00a0 De la scepticism la credin\u021b\u0103.<\/strong> Toma apare astfel ca o figur\u0103 de tranzi\u021bie, omul trecerii (reu\u0219ite) de la necredin\u021b\u0103 la credin\u021b\u0103 \u0219i al celei (e\u0219uate) care duce de la a crede prin vedere la a crede prin ascultare. Scepticismul s\u0103u ini\u021bial seam\u0103n\u0103 foarte mult cu cel exprimat de Natanael la \u00eenceputul Evangheliei, c\u00e2nd Filip \u00eei anun\u021b\u0103 c\u0103 a g\u0103sit pe cel despre care vorbeau Scripturile (In 1,45-46). Natanael se \u00eendoie\u0219te c\u0103 din Nazaret poate veni ceva bun, dar acest lucru nu \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea lui Isus. \u00cen acela\u0219i fel, Toma este sceptic fa\u021b\u0103 de m\u0103rturia colegilor s\u0103i, dar r\u0103m\u00e2ne cu ei p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ob\u021bine dovada pe care o c\u0103uta. Insist\u0103m asupra acestui aspect, pentru c\u0103 altfel Toma ajunge s\u0103 devin\u0103 o icoan\u0103 a c\u0103ut\u0103torului solitar care place societ\u0103\u021bii noastre occidentale, omul care ajunge s\u0103 cread\u0103 dup\u0103 un parcurs individual, separat de comunitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u0103 Ioan nu avea \u00een minte nimic asem\u0103n\u0103tor este confirmat de paralelele care se g\u0103sesc \u00eentre primul \u0219i al dou\u0103zecilea capitol al Evangheliei sale. \u00cen ambele exist\u0103 un lan\u021b de transmitere care pune diferite personaje \u00een rela\u021bie \u00eentre ele cu privire la chestiuni care \u00eel privesc pe Isus. La \u00eenceput, Andrei merge s\u0103-l cheme pe Simon \u0219i \u00eel prezint\u0103 lui Isus, apoi Filip face acela\u0219i lucru cu Natanael. \u00cen capitolul pascal, Isus apare Mariei Magdalenei, care apoi merge s\u0103 le vesteasc\u0103 ucenicilor: \u201eL-am v\u0103zut pe Domnul!\u201d (In 20,18), apoi ucenicii \u00eei spun lui Toma: \u201eNoi l-am v\u0103zut pe Domnul!\u201d (In 20,25).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen concluzie, at\u00e2t Natanael, c\u00e2t \u0219i Toma sunt personaje pozitive, cu siguran\u021b\u0103 excentrice \u00een raport cu parcursul liniar, dar destinate s\u0103 ating\u0103 rezultatul final. Cititorul nu este doar invitat s\u0103 se identifice cu ei, ci prime\u0219te de la evanghelist promisiuni care \u00eei lumineaz\u0103 perspectivele. Viitoarea comunitate de credincio\u0219i este cea care va vedea lucruri mai mari dec\u00e2t cele v\u0103zute de discipolii din prima or\u0103 (In 1,50), iar cei care au crezut f\u0103r\u0103 s\u0103-L vad\u0103 pe Cel \u00cenviat sunt obiectul unei fericiri mai mari dec\u00e2t cei care L-au contemplat (In 20,29).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 566 aprilie\/iunie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 29<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A II-A A PA\u0218TELUI 27 APRILIE 2025\u00a0 M\u0102RTURIA CREDIN\u021aEI Cum r\u0103spundem la \u00eenviere? \u00cen aceast\u0103 duminic\u0103 apar [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32663,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40443"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40443"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40443\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40444,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40443\/revisions\/40444"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40443"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40443"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40443"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}