{"id":40343,"date":"2025-04-19T09:44:47","date_gmt":"2025-04-19T06:44:47","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40343"},"modified":"2025-04-19T09:44:47","modified_gmt":"2025-04-19T06:44:47","slug":"meditatie-pentru-vigilia-pascala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/04\/19\/meditatie-pentru-vigilia-pascala\/","title":{"rendered":"Medita\u021bie pentru Vigilia Pascala"},"content":{"rendered":"

VIGILIA PASCAL\u0102<\/strong><\/p>\n

19 APRILIE 2025<\/u><\/strong><\/p>\n

\u201eDiminea\u021ba devreme, femeile s-au dus la morm\u00e2nt\u201d. Lc 24,1<\/p>\n

INTERPRETAREA CELEBR\u0102RII<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Nu este o s\u0103rb\u0103toare ca oricare alta. Nu este slujba de Pa\u0219ti devansat\u0103 \u00een noapte. Este o veghe, iar o veghe ne cere s\u0103 fim dispu\u0219i s\u0103 petrecem timpul f\u0103r\u0103 grab\u0103. Celebrarea acestei nop\u021bi ne plaseaz\u0103 \u00een centrul misterului credin\u021bei: Fiul Omului a trebuit s\u0103 fie dat \u00een m\u00e2inile p\u0103c\u0103to\u0219ilor, a trebuit s\u0103 fie r\u0103stignit \u0219i a trebuit s\u0103 \u00eenvieze a treia zi. s\u0103 \u00eencerc\u0103m, a\u0219adar, s\u0103 facem din aceast\u0103 liturghie un moment nou, \u00een care este posibil s\u0103 \u00een\u021belegem surpriza \u0219i uimirea transformate \u00een cel mai des\u0103v\u00e2r\u0219it imn de laud\u0103: \u201eAleluia! Cristos a \u00eenviat!\u201d. Liturgia Vigiliei Pascale graviteaz\u0103 \u00een jurul a patru momente principale<\/p>\n

– focul \u0219i vestirea lui Cristos cel \u00eenviat<\/em>;<\/p>\n

– Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i rememorarea istoriei m\u00e2ntuirii<\/em>;<\/p>\n

– apa \u0219i re\u00eennoirea promisiunilor baptismale<\/em>;<\/p>\n

– p\u00e2inea \u0219i vinul<\/em>, Euharistia ca sacrament al Pa\u0219telui.<\/em><\/p>\n

De\u0219i Cuv\u00e2ntul ocup\u0103 un loc important \u00een cadrul ei, liturghia este fundamental ac\u021biune, o realitate bogat\u0103 \u00een simboluri \u0219i gesturi. Trebuie, a\u0219adar, s\u0103 intr\u0103m \u00een perspectiva ei \u0219i s\u0103 ne l\u0103s\u0103m condu\u0219i de dinamismul ei care face apel la inteligen\u021b\u0103, dar \u0219i la inim\u0103, la simbolism, la \u00eentreaga noastr\u0103 fiin\u021b\u0103. Nu trebuie doar s\u0103 ascult\u0103m, ci \u0219i s\u0103 privim pentru a \u00een\u021belege, prin semne, realitatea pe care cuvintele \u0219i explica\u021biile nu o pot exprima. \u00cen acela\u0219i timp, trebuie s\u0103 ne baz\u0103m pe propria credin\u021b\u0103, care purific\u0103, hr\u0103ne\u0219te \u0219i spore\u0219te participarea la liturghie. Acest lucru se aplic\u0103 \u00eentr-un mod cu totul special Vigilei Pascale.<\/p>\n

LITURGIA LUMINII<\/strong><\/p>\n

Ritualul luminii arat\u0103 cum lumina lui Cristos, care se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een glorie, risipe\u0219te \u00eentunericul din inimile \u0219i spiritele noastre. Procesiunea din spatele lum\u00e2n\u0103rii pascale evoc\u0103 c\u0103l\u0103toria poporului lui Dumnezeu condus nu de un nor luminos, ci de Cristos glorios care lumineaz\u0103 via\u021ba fiec\u0103rui om care vine \u00een aceast\u0103 lume (In 1,9) \u0219i a c\u0103rui lumin\u0103 se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te de la vecin la vecin. \u00een biseric\u0103, luminat\u0103 de lum\u00e2n\u0103rile mici aprinse \u0219i de lum\u00e2narea mare pascal\u0103, se \u00eenal\u021b\u0103 cea mai lung\u0103 \u0219i mai liric\u0103 mul\u021bumire din \u00eentreaga liturghie. Se c\u00e2nt\u0103 \u201enoaptea binecuv\u00e2ntat\u0103\u201d, \u201enoaptea harului\u201d, care \u201em\u00e2ntuie\u0219te pe to\u021bi credincio\u0219ii \u00een Cristos\u201d. Expresiile se succed, una dup\u0103 alta, cu o \u00eendr\u0103zneal\u0103 extraordinar\u0103, iar totul se \u00eencheie cu o rug\u0103ciune. Ascult\u00e2nd aceast\u0103 minunat\u0103 c\u00e2ntare, \u00een\u021belegem de ce lum\u00e2narea pascal\u0103 este aprins\u0103 \u00een celebrarea botezului, scufundarea \u00een moartea \u0219i \u00eenvierea lui HCristos, \u0219i \u00een Euharistie, care aminte\u0219te trecerea, \u00eempreun\u0103 cu Hristos, de la moarte la via\u021b\u0103.<\/p>\n

LITURGIA CUV\u00c2NTULUI<\/strong><\/p>\n

Vigilia continu\u0103 cu o lung\u0103 Liturgie a Cuv\u00e2ntului, care rezerv\u0103 un loc excep\u021bional lecturilor din Vechiul Testament. Trebuie, de fapt, s\u0103 \u00eencepem \u201ede la Moise \u0219i de la to\u021bi profe\u021bii\u201d pentru a \u00een\u021belege c\u0103 \u201eera necesar ca Cristos s\u0103 sufere aceste lucruri pentru a intra \u00een slava sa\u201d (Lc 24,26-27). Primele patru lecturi corespund, cel pu\u021bin \u00een parte, tradi\u021biei cre\u0219tine din R\u0103s\u0103rit \u0219i din Apus, care ajunge p\u00e2n\u0103 la tradi\u021bia iudaic\u0103 (Targum palestinian<\/em> din secolul al II-lea \u00ee.Cr.) a \u201ecelor patru nop\u021bi\u201d.<\/p>\n

Prima noapte<\/em><\/strong> a fost cea \u00een care Dumnezeu s-a manifestat pentru a crea lumea. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a fost lumin\u0103 \u0219i a luminat totul: Gen 1:1-2:2. Experien\u021ba a ceea ce a f\u0103cut Dumnezeu pentru poporul s\u0103u ridic\u0103 \u00eentrebarea: \u201eCine este acest Dumnezeu care ne iube\u0219te at\u00e2t de mult?\u201d. R\u0103spunsul vine de la un \u00een\u021belept care, \u00een secolul al VI-lea sau al V-lea \u00ee.Hr., mediteaz\u0103 la modul \u00een care Dumnezeu conduce istoria, dintre care \u00eentoarcerea din exil este cea mai recent\u0103 manifestare. Pentru a \u00een\u021belege, trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem la \u00eenceputul a tot: \u201eLa \u00eenceput\u201d. Dumnezeul din Genez\u0103 creeaz\u0103 cu un singur cuv\u00e2nt: \u201eDumnezeu a zis… \u0219i a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat\u201d. \u00cen Isus, Cuv\u00e2ntul f\u0103cut trup, victoria ordinii asupra haosului, a luminii asupra \u00eentunericului, este definitiv realizat\u0103.<\/p>\n

A doua noapte<\/em><\/strong> a fost cea \u00een care Dumnezeu s-a manifestat lui Abraham, i-a promis un p\u0103m\u00e2nt \u0219i urma\u0219i, dar l-a \u0219i pus la \u00eencercare: Gen 22,1-18. Relatarea testului la care Dumnezeu l-a supus pe Avraam, cer\u00e2ndu-i s\u0103-\u0219i imoleze fiul, este oarecum \u0219ocant\u0103, chiar dac\u0103 \u0219tim \u00een anti-climax c\u0103 Isaac nu va fi imolat. Totul \u00eencepe cu o ini\u021biativ\u0103 nea\u0219teptat\u0103 din partea lui Dumnezeu, cu promisiunea unei descinderi care are ceva din imposibil. \u0218i totu\u0219i Sara concepe \u0219i \u00eel na\u0219te pe Isaac. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu \u00eei cere patriarhului trebuie plasat \u00een aceast\u0103 tram\u0103: Avraam este chemat s\u0103 ofere dovada suprem\u0103 a credin\u021bei sale, iar acest lucru arat\u0103 c\u0103 \u00eemplinirea promisiunilor este asigurat\u0103, din moment ce Dumnezeu a spus acest lucru. Acest fapt le aminte\u0219te cre\u0219tinilor de ceea ce Dumnezeu va \u00eemplini \u00een Fiul s\u0103u. Acum \u0219tim acest lucru: Isus este Mielul pe care Dumnezeu l-a p\u0103strat \u00een rezerv\u0103, Fiul promisiunii care se \u00eempline\u0219te o dat\u0103 pentru totdeauna prin moartea \u0219i \u00eenvierea sa, o moarte care r\u0103m\u00e2ne un test pentru credin\u021b\u0103.<\/p>\n

A treia noapte<\/em><\/strong> a fost cea \u00een care Dumnezeu s-a manifestat \u00eempotriva egiptenilor \u0219i \u00een favoarea lui Israel, eliber\u00e2ndu-i din sclavie \u0219i f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 treac\u0103 Marea Ro\u0219ie: Ex 14,15-15,1. Nu putem s\u0103rb\u0103tori Pa\u0219tele f\u0103r\u0103 s\u0103 recitim relatarea acelei nop\u021bi memorabile \u00een care Dumnezeu \u0219i-a eliberat poporul din sclavia asupritorilor. Plecarea din Egipt este primul mare eveniment \u00eenregistrat \u00een memoria colectiv\u0103 a poporului evreu. Acesta se refer\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 la el pentru a g\u0103si sensul existen\u021bei lor \u0219i pentru a-\u0219i re\u00eenvia speran\u021ba. \u0218i \u00eel celebreaz\u0103 cu credin\u021b\u0103, din genera\u021bie \u00een genera\u021bie. Este Pa\u0219tele, s\u0103rb\u0103torit \u00een fiecare an, c\u00e2nd se m\u0103n\u00e2nc\u0103 azime \u0219i miel, \u00eentr-o mas\u0103 ritual\u0103 \u00een care tat\u0103l familiei le explic\u0103 copiilor semnifica\u021bia. Adunarea reia c\u00e2ntecul lui Moise pentru a celebra victoria lui Cristos care ne elibereaz\u0103 din robia p\u0103catului \u0219i a mor\u021bii.<\/p>\n

A patra noapte<\/em><\/strong> va fi cea \u00een care lumea va fi dizolvat\u0103. Jugurile de fier vor fi rupte \u0219i genera\u021biile de neevlavio\u0219i anihilate. Este o noapte stabilit\u0103 \u0219i rezervat\u0103 pentru m\u00e2ntuirea tuturor genera\u021biilor lui Israel: Is 54:5-14. Este a patra mare etap\u0103 a istoriei m\u00e2ntuirii \u0219i este anun\u021bat\u0103 de un cuv\u00e2nt al Domnului, transmis de profetul s\u0103u \u00een ceea ce se nume\u0219te \u201ecartea m\u00e2ng\u00e2ierii\u201d. Dumnezeu \u00eensu\u0219i este cel care vorbe\u0219te: cu infinit\u0103 bl\u00e2nde\u021be se apropie de poporul s\u0103u \u0219i cu accente de tandre\u021be \u00eei murmur\u0103 la ureche: \u201eSo\u021bul t\u0103u este creatorul t\u0103u, Domnul o\u0219tirilor este numele lui; r\u0103scump\u0103r\u0103torul t\u0103u este Sf\u00e2ntul lui Israel, el este numit Dumnezeul \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt. El este cel care a creat Israelul \u0219i \u00eel recreeaz\u0103 continuu. C\u0103ci Dumnezeu este unit cu poporul s\u0103u printr-o leg\u0103tur\u0103 de iubire, pe care nimic nu o poate distruge.<\/p>\n

Pasajul se \u00eencheie cu un apel c\u0103tre Ierusalim: gloria sa va fi ca cea a unei mame ai c\u0103rei copii sunt bijuteriile sale. Profe\u021bia \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eemplinirea \u00een Pa\u0219tele Domnului Isus.<\/p>\n

Dup\u0103 cele patru nop\u021bi, g\u0103sim alte trei lecturi care au rezonan\u021be baptismale clare. Cele trei oracole profetice<\/em><\/strong> care urmeaz\u0103 ne invit\u0103, de fapt, s\u0103 contempl\u0103m opera \u00eemplinit\u0103 a lui Cristos \u00eentr-un mod mai imediat, dintr-o perspectiv\u0103 sacramental\u0103.<\/p>\n

Primul oracol.<\/em><\/strong> Is 55,1-11. Acest text este concluzia \u201ec\u0103r\u021bii de consolare pentru Israel\u201d. A venit timpul s\u0103 ne potolim setea, s\u0103 ne hr\u0103nim cu lucruri bune, s\u0103 \u201ec\u0103ut\u0103m pe Domnul c\u00e2t timp poate fi g\u0103sit\u201d. \u0218i toate acestea sunt la \u00eendem\u00e2na oricui, chiar \u0219i a celor care nu au bani. Ceea ce frapeaz\u0103 aici este importan\u021ba acordat\u0103 Cuv\u00e2ntului. Acesta r\u0103m\u00e2ne \u00een prim-plan \u00een cele cincisprezece capitole ale c\u0103r\u021bii \u0219i el este cel care ia ini\u021biativa, prin el se realizeaz\u0103 m\u00e2ntuirea, pentru c\u0103 el \u00eempline\u0219te ceea ce spune \u0219i proclam\u0103. Cre\u0219tinii nu pot uita ultimele cuvinte ale lui Isus pe cruce: \u201eTotul este \u00eemplinit\u201d (Ioan 19:30). Acum \u0219tim la cine trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem, cine ne poate potoli setea.<\/p>\n

Al doilea oracol.<\/em><\/strong> Bar 3,9-15.32-4,4. Iat\u0103 acum un imn c\u0103tre \u00cen\u021belepciunea care \u201ea ap\u0103rut pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i a tr\u0103it printre oameni\u201d. R\u0103ul din noi \u0219i din jurul nostru are o singur\u0103 cauz\u0103 \u0219i explica\u021bie: \u00eendep\u0103rtarea de c\u0103ile lui Dumnezeu, de sursa \u00cen\u021belepciunii. Aceasta r\u0103m\u00e2ne dincolo de \u00eendem\u00e2na oamenilor \u0219i, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, ne d\u0103m seama c\u0103 \u0219tiin\u021ba uman\u0103 – oric\u00e2t de sublim\u0103 ar fi ea – nu d\u0103 \u00cen\u021belepciunea. R\u0103m\u00e2nem cu propria noastr\u0103 foame… Cartea poruncilor lui Dumnezeu, Legea, este \u00cen\u021belepciunea Domnului care ne este transmis\u0103.<\/p>\n

Al treilea oracol.<\/em><\/strong> Ez 36,16-17.18-28. Ultima dintre lecturile Vechiului Testament este preluat\u0103 din cartea lui Ezechiel. Dumnezeu \u00eensu\u0219i evoc\u0103 ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat: idolatria \u0219i corup\u021bia deveniser\u0103 radicale. Nu trebuie c\u0103utate \u00een alt\u0103 parte cauzele deport\u0103rii. Dar p\u0103g\u00e2nii nu \u00een\u021belegeau a\u0219a: \u201eUnde este Dumnezeul vostru? Unde este pretinsa lui omnipoten\u021b\u0103?\u201d. Dumnezeu nu r\u0103m\u00e2ne insensibil \u00een fa\u021ba acestor blasfemii \u0219i, prin urmare, ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i \u00eei adun\u0103 pe ai s\u0103i, risipi\u021bi \u00een toate \u021b\u0103rile. Acest lucru, \u00eens\u0103, nu se poate \u00eent\u00e2mpla f\u0103r\u0103 purificare. \u0218i cum inima \u00eens\u0103\u0219i este cea care a fost p\u00e2ng\u0103rit\u0103, Dumnezeu va \u00eendep\u0103rta inima \u201ede piatr\u0103\u201d \u0219i va pune \u00een locul ei o inim\u0103 \u201ede carne\u201d. \u00cen aceste noi creaturi, Dumnezeu va pune Duhul S\u0103u, care le va regenera.<\/p>\n

\u00cen acest moment, dup\u0103 Gloria<\/em><\/strong>, citim pasajul din Epistola c\u0103tre Romani, care se refer\u0103 explicit la botez, la trecerea de la moartea p\u0103catului la via\u021ba pentru Dumnezeu (Rom 6,3b-11). Este greu de exprimat mai realist faptul c\u0103 soarta omenirii este legat\u0103 \u00een mod concret de Pa\u0219tele lui Cristos, de moartea \u0219i \u00eenvierea sa. Cristos nu numai c\u0103 a murit, dar a \u0219i \u00eenviat pentru to\u021bi. Aceasta este ceea ce cre\u0219tinii \u201e\u0219tiu\u201d cu o certitudine a credin\u021bei. Cu toate acestea, ei nu trebuie s\u0103 uite c\u0103, datorit\u0103 botezului, au deja parte la Pa\u0219tele lui Cristos. Pentru a le reaminti acest lucru, Paul evoc\u0103 ritualul botezului \u00een forma practicat\u0103 atunci, prin scufundare total\u0103 \u00een ap\u0103. Prin urmare, persoana botezat\u0103 sim\u021bea o senza\u021bie de sufocare urmat\u0103 imediat de o revenire la via\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd respira din nou ie\u0219ind din ap\u0103. \u00cen orice caz, aceast\u0103 moarte-\u00eenviere baptismal\u0103, oric\u00e2t de real\u0103 ar fi, r\u0103m\u00e2ne o promisiune sacramental\u0103 care se va realiza pe deplin la Pa\u0219tele nostru, c\u00e2nd vom trece de la moarte la o \u00eenviere care va sem\u0103na cu a sa.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\u25b6 \u201eAminti\u021bi-v\u0103 ce va spus…\u201d.<\/em><\/strong> Luca a scris o oper\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi: Evanghelia \u0219i Faptele Apostolilor. Relatarea \u00eenvierii lui Isus este simultan punctul culminant \u0219i centrul acesteia. Totul, \u00een prezentarea sa, pare s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00eentr-o singur\u0103 zi \u0219i \u00eentr-un singur loc, Ierusalimul: descoperirea morm\u00e2ntului gol, anun\u021barea \u00eenvierii de c\u0103tre \u00eengeri, ne\u00eencrederea ucenicilor, apari\u021bia Celui \u00cenviat pentru a-i convinge c\u0103 este viu, trimiterea lor \u00een misiune \u00eenso\u021bit\u0103 de promisiunea Duhului \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00een\u0103l\u021barea Domnului. Acesta este, \u00een mod evident, un artificiu literar. La \u00eenceputul c\u0103r\u021bii Faptele Apostolilor, unde reia firul evenimentelor, Luca vorbe\u0219te despre patruzeci de zile \u00een care Isus le-a dat apostolilor dovada \u00eenvierii sale \u0219i ultimele sale \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi despre \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu (Fap 1,1-5). Cu toate acestea, \u00eenainte de a ajunge la a doua sa carte – cu predicarea Evangheliei de c\u0103tre apostoli \u0219i via\u021ba bisericii – Luca rezum\u0103 evenimentele anterioare. Prin urmare, relatarea sa poart\u0103 amprenta preocup\u0103rii \u0219i geniului s\u0103u (Lc 24,1-12).<\/p>\n

\u25b6 Ierusalimul: un loc special.<\/em><\/strong> Acolo \u00eencepe totul (Lc 1,5-22: anun\u021barea na\u0219terii lui Ioan Botez\u0103torul); o \u00eentreag\u0103 parte a Evangheliei const\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toria lui Isus la Ierusalim (9,51-19,13), unde \u00ee\u0219i exercit\u0103 ultima sa slujire (19,14-22,38). \u0218i, \u00een cele din urm\u0103, de la Ierusalim \u00eencepe misiunea, datorit\u0103 cobor\u00e2rii Duhului Sf\u00e2nt (Fap 2), \u0219i se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 prima comunitate cre\u0219tin\u0103 (Fap 2,1-47). La fel ca ceilal\u021bi trei evangheli\u0219ti, Luca relateaz\u0103 descoperirea morm\u00e2ntului gol \u201e\u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, diminea\u021ba devreme\u201d, de c\u0103tre femei, care aduc cu ele miresmele pe care le preg\u0103tiser\u0103.<\/p>\n

Ele constat\u0103 c\u0103 \u201epiatra fusese \u00eendep\u0103rtat\u0103 de pe morm\u00e2nt\u201d \u0219i observ\u0103 c\u0103 trupul lui Isus nu mai este acolo. Doi \u00eengeri se prezint\u0103 \u00een fa\u021ba lor. Femeile p\u0103streaz\u0103 o atitudine umil\u0103: \u201eprinse de fric\u0103\u201d, ca Maria la vestire (Lc 1,29). \u0218i, la invita\u021bia mesagerilor cere\u0219ti, ele \u00ee\u0219i amintesc de cuvintele rostite de Isus \u201ec\u00e2nd era \u00eenc\u0103 \u00een Galileea\u201d (Lc 9,22) \u0219i pornesc, f\u0103r\u0103 ezitare, s\u0103 \u201evesteasc\u0103 aceasta celor Unsprezece \u0219i tuturor celorlal\u021bi\u201d.<\/p>\n

\u25b6 \u00cen evanghelia sa, ca \u0219i \u00een Faptele apostolilor, femeile joac\u0103 un mare rol. <\/em><\/strong>La fel ca Maria (2,19), ele p\u0103streaz\u0103 cuvintele care le sunt adresate. A\u0219a trebuie s\u0103 fie credincio\u0219ii: ascult\u0103tori aten\u021bi ai Cuv\u00e2ntului, mai ales ai Cuv\u00e2ntului rostit de Domnul, pentru c\u0103 \u00een el se afl\u0103 fundamentul credin\u021bei \u0219i mai ales al credin\u021bei \u00een \u00eenviere, care este cheia \u0219i d\u0103 sens vie\u021bii noastre. Este ca \u0219i cum Luca ne-ar spune:<\/p>\n

C\u00e2nd sunte\u021bi \u00een \u00eentuneric, ca aceste femei, c\u00e2nd nu mai \u0219ti\u021bi unde sunte\u021bi, cu capul \u00eentors spre aceast\u0103 piatr\u0103 rece a morm\u00e2ntului, aminti\u021bi-v\u0103 cuvintele pe care Iisus le-a spus c\u00e2nd a predicat pe p\u0103m\u00e2nt: acolo ve\u021bi g\u0103si sensul vie\u021bii voastre \u0219i v\u0103 ve\u021bi descoperi misiunea fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi (\u00c9. Charpentier, Christ est ressuscit\u00e9<\/em>, \u00een Cahiers \u00c9vangile<\/em> 3 [1973] 51 nota 74).<\/p>\n

Prin urmare, evanghelistul ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 c\u0103utarea trupului mort al lui Isus este f\u0103r\u0103 rost. De acum \u00eenainte, ceea ce conteaz\u0103 este Cel viu care este cu Dumnezeu \u0219i care, datorit\u0103 noii sale condi\u021bii, r\u0103m\u00e2ne misterios, dar cu adev\u0103rat prezent printre noi cu Cuv\u00e2ntul \u0219i p\u00e2inea sa.<\/p>\n

LITURGIA BAPTISMAL\u0102<\/strong><\/p>\n

Vigilia include o liturgie baptismal\u0103. Aceasta poate fi celebrat\u0103 \u00een dou\u0103 forme.<\/p>\n

Prima, atunci c\u00e2nd apa este binecuv\u00e2ntat\u0103 \u00een vederea botezurilor care vor avea loc imediat. \u00cen cea de-a doua, \u00eens\u0103, are loc binecuv\u00e2ntarea apei \u0219i, dup\u0103 profesiunea de credin\u021b\u0103 baptismal\u0103, stropirea adun\u0103rii. Binecuv\u00e2ntarea apei baptismale aminte\u0219te de marile momente din istoria m\u00e2ntuirii \u00een care apa a jucat un rol: la \u00eenceput, c\u00e2nd Duhul lui Dumnezeu a pus \u00een ea puterea care sfin\u021be\u0219te; la Potop, c\u00e2nd a prefigurat moartea fa\u021b\u0103 de p\u0103cat \u0219i na\u0219terea unei noi drept\u0103\u021bi; la trecerea M\u0103rii Ro\u0219ii \u0219i botezul lui Isus; la cruce, c\u00e2nd partea deschis\u0103 a lui Cristos a f\u0103cut s\u0103 curg\u0103 s\u00e2nge \u0219i ap\u0103 \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u00e2nd Cel \u00cenviat i-a trimis pe ucenici s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 boteze. Prin renun\u021b\u0103rile \u0219i promisiunile baptismale, adeziunea credincio\u0219ilor la Cristos este re\u00eennoit\u0103, decizia lor de a-l urma, de a continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 uni\u021bi cu el.<\/p>\n

Dubla mi\u0219care (renun\u021b\/cred) exprim\u0103 ceea ce caracterizeaz\u0103 Leg\u0103m\u00e2ntul: o \u00eencredere total\u0103 \u00een Dumnezeu \u0219i alegerea de a nu se l\u0103sa sedus de idoli, de p\u0103cat, de spiritul r\u0103ului. Stropirea adun\u0103rii nu corespunde unui ritual de purificare, ci botezului. Este o sp\u0103lare a m\u00e2ntuirii, regener\u00e2nd la o via\u021b\u0103 nou\u0103, o via\u021b\u0103 marcat\u0103 de libertate \u0219i speran\u021b\u0103.<\/p>\n

LITURGIA EUHARISTIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Spre altar, spre masa euharistic\u0103, converg acum ochii \u0219i inimile adun\u0103rii. Acolo particip\u0103m \u00een mod concret la Pa\u0219tele lui Cristos, prin \u201ememorialul-le\u201d mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii sale. \u00cei mul\u021bumim Tat\u0103lui care l-a \u00eenviat pe Isus, repet\u0103m gesturile pe care ni le-a d\u0103ruit – trupul oferit \u0219i s\u00e2ngele v\u0103rsat pentru mul\u021bime – pentru a deveni un singur trup \u00een Duhul. rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru atest\u0103 identitatea noastr\u0103 de copii, de fra\u021bi dispu\u0219i s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 darurile sale. Gestul p\u0103cii ne invit\u0103 s\u0103 accept\u0103m \u0219i s\u0103 transmitem mai departe acel dar pe care Isus l-a ob\u021binut pentru noi cu un pre\u021b mare, pre\u021bul vie\u021bii sale. \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea cu singura p\u00e2ine ne face s\u0103 devenim un singur trup, trupul lui Cristos. exist\u0103 un context de speran\u021b\u0103 \u0219i bucurie care se infiltreaz\u0103 prin solemnitatea gesturilor \u0219i intensitatea cuvintelor. Niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum participarea la mas\u0103 nu a \u00eensemnat anticiparea timpurilor noi, c\u00e2nd vom fi invita\u021bi la banchetul Mielului.<\/p>\n

NU V\u0102 TEME\u021aI!<\/strong><\/p>\n

Acestea sunt primele cuvinte ale \u00eengerului c\u0103tre femei \u0219i constituie o invita\u021bie de a privi cu \u00eencredere \u0219i speran\u021b\u0103 la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, pentru c\u0103 este opera iubirii lui Dumnezeu.<\/p>\n

Da, \u00eenvierea lui Isus nu a fost \u00een niciun caz un eveniment planificat, cu at\u00e2t mai pu\u021bin unul a\u0219teptat. \u00cenvierea ia prin surprindere \u0219i, prin urmare, poate st\u00e2rni team\u0103, un sentiment de nedumerire. \u00centr-adev\u0103r, ceea ce oamenii prev\u0103zuser\u0103 este dat peste cap.<\/p>\n

Moartea lui Isus trebuia s\u0103 fie evenimentul final al vie\u021bii sale. Dar lucrurile nu stau chiar a\u0219a. Cel r\u0103stignit se ridic\u0103 din nou. Femeile veniser\u0103 \u00een zori s\u0103 cinsteasc\u0103 trupul unui mort, dar morm\u00e2ntul nu mai con\u021bine acel corp inanimat. Unde trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendrepte acum privirea? Vestea care ajunge la ele d\u0103 o idee despre ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat, interpreteaz\u0103 acel morm\u00e2nt gol \u0219i desemneaz\u0103 locul \u00een care Cel \u00cenviat \u00ee\u0219i \u00eent\u00e2lne\u0219te semenii.<\/p>\n

Nu \u00eentr-un loc simbolic, ferit de priviri indiscrete, unde pot sim\u021bi mai u\u0219or c\u0103ldura unui grup care a supravie\u021buit unei cumplite \u00eencerc\u0103ri.<\/p>\n

Nu \u00eentr-o zon\u0103 sigur\u0103, \u00een interiorul unei cl\u0103diri, pentru a sc\u0103pa de ostilitatea du\u0219manilor. Isus \u00eei a\u0219teapt\u0103 pe ai s\u0103i \u00een Galileea. Acea Galilee care a fost \u00eentotdeauna considerat\u0103 un loc de trecere, de ciocniri \u0219i amestecuri. Acolo, \u00een largul istoriei, \u00eei va \u00eent\u00e2lni pe ai s\u0103i. Anun\u021bul \u00eenvierii sale deschide imediat orizonturile discipolilor: \u00eei cheam\u0103 la misiune, s\u0103 duc\u0103 peste tot Cuv\u00e2ntul s\u0103u, s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor istoriei.<\/p>\n

Acum c\u0103 via\u021ba r\u0103zbate, acum c\u0103 inimile sunt deschise bucuriei \u0219i speran\u021bei, \u00eel putem \u00eent\u00e2lni pe Domnul \u00een fluviul vie\u021bii cotidiene, pe c\u0103ile lumii. Este experien\u021ba pe care o tr\u0103iesc chiar femeile: Isus vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea lor chiar pe drum, drumul care duce la apostoli, cu un mesaj cutremur\u0103tor. a s\u0103rb\u0103tori \u00eenvierea ast\u0103zi \u00eenseamn\u0103 a redescoperi elanul \u0219i \u00eendr\u0103zneala ucenicilor. Abandon\u00e2nd orice team\u0103 \u0219i l\u0103s\u00e2nd speran\u021ba s\u0103 trezeasc\u0103 alegeri, decizii, comportamente noi.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00ceN CENTRUL JUBILEULUI<\/strong><\/p>\n

Semnele speran\u021bei<\/em><\/p>\n

\u201ePe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 ne tragem speran\u021ba din harul lui Dumnezeu\u201d, scrie Papa Francisc, \u00absuntem chema\u021bi s\u0103 o redescoperim \u0219i \u00een semnele timpului pe care Domnul ni le ofer\u0103\u00bb (Spes non confundit<\/em>, 7). Prin urmare, trebuie s\u0103 fim aten\u021bi \u201ela multul bine care este prezent \u00een lume pentru a nu c\u0103dea \u00een tenta\u021bia de a ne considera cople\u0219i\u021bi de r\u0103u \u0219i de violen\u021b\u0103\u201d. \u0218i Papa traseaz\u0103 o cale: \u201eSemnele timpului, care con\u021bin dorin\u021ba inimii umane, care are nevoie de prezen\u021ba m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu, cer s\u0103 fie transformate \u00een semne de speran\u021b\u0103\u201d. Care pot fi aceste semne?\u201e \u00abPace pentru lume\u00bb, o lume care se g\u0103se\u0219te din nou cufundat\u0103 \u00een tragedia r\u0103zboiului (Spes non confundit<\/em>, 8)\u201d.<\/p>\n