{"id":40324,"date":"2025-04-17T10:00:43","date_gmt":"2025-04-17T07:00:43","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40324"},"modified":"2025-04-17T10:16:25","modified_gmt":"2025-04-17T07:16:25","slug":"maretia-umilintei-meditatie-pentru-joia-sfanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/04\/17\/maretia-umilintei-meditatie-pentru-joia-sfanta\/","title":{"rendered":"\u201eM\u0103re\u021bia umilin\u021bei\u201d – Medita\u021bie pentru Joia Sf\u00e2nt\u0103"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

TRIDUUM-UL PASCAL<\/strong><\/p>\n

Postul Mare se apropie de apogeu, de zilele sfinte \u00een care celebr\u0103m patimile, moartea \u0219i \u00eenvierea Domnului Isus. Este o \u00eent\u00e2lnire care ne a\u0219teapt\u0103, an de an, cu relat\u0103rile \u0219i gesturile sale. C\u0103l\u0103toria de p\u00e2n\u0103 acum ne-a trezit inimile \u0219i trupurile la o via\u021b\u0103 nou\u0103, tocmai pentru a putea tr\u0103i intens Triduum-ul pascal. Cuv\u00e2ntul ne-a deschis ochii la iubirea lui Dumnezeu \u0219i la p\u0103catul nostru. A ajuns la noi o lumin\u0103 binevoitoare care a luminat zonele \u00eentunecate ale existen\u021bei noastre \u0219i ne-a f\u0103cut s\u0103 t\u00e2njim dup\u0103 vindecare. Astfel, am primit milostivirea nem\u0103rginit\u0103 a Tat\u0103lui.<\/p>\n

Postul \u0219i rug\u0103ciunea ne-au activat spiritul: am sim\u021bit foamea \u0219i setea de Prezen\u021ba sa. Solidaritatea concret\u0103 cu cei s\u0103raci \u0219i suferinzi ne-a condus pe c\u0103r\u0103rile drept\u0103\u021bii \u0219i fraternit\u0103\u021bii. Acum suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 primim acea veste care ne face s\u0103 tr\u0103im \u0219i s\u0103 sper\u0103m, acele cuvinte care ne prezint\u0103 o cale a suferin\u021bei \u0219i a mor\u021bii care duce la via\u021b\u0103, pe Cristos care se ofer\u0103 \u0219i se fr\u00e2nge pentru to\u021bi. Lumina sa va lumina \u00eentunericul nostru. Prin focul s\u0103u ne vom aprinde vie\u021bile fragile \u0219i vom izbucni \u00een c\u00e2ntecul de Aleluia.<\/p>\n

\u00cen prezent, ceea ce odinioar\u0103 se numea \u201eTriduum-ul sf\u00e2nt\u201d sau \u201ecele trei zile sfinte\u201d este numit \u201eTriduum-ul pascal\u201d. Acesta presupune: \u00een Joia Mare<\/strong>, Liturghia de sear\u0103 \u201e\u00een amintirea Cinei Domnului\u201d; \u00een Vinerea Mare<\/strong>, dup\u0103-amiaza, posibil \u00een jurul orei trei, celebrarea Patimilor Domnului; \u0219i, \u00een noaptea din S\u00e2mb\u0103ta Mare<\/strong>, punctul culminant, adic\u0103 Vigilia Pascal\u0103<\/em><\/strong>.\u00a0<\/u><\/strong><\/p>\n

JOIA SF\u00c2NT\u0102<\/u><\/strong><\/p>\n

17 APRILIE 2025<\/strong><\/p>\n

M\u0102RE\u021aIA UMILIN\u021aEI<\/strong><\/p>\n

\u00cen acea sear\u0103, c\u00e2nd, \u00een genunchi, Isus spal\u0103 picioarele, fr\u00e2nge p\u00e2inea \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te potirul, el face gesturi profetice. El deschide un nou orizont, ofer\u0103 sensul vie\u021bii sale \u0219i o conduce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u00een perfect\u0103 fidelitate fa\u021b\u0103 de planul lui Dumnezeu. El accept\u0103 s\u0103 fie condamnat pentru a trezi p\u0103m\u00e2ntul la un duh nou. El se pune \u00een genunchi pentru a r\u0103sturna temeliile \u0219i ordinea lumii. El \u00ee\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru ca Vestea cea Bun\u0103 s\u0103 continue s\u0103 r\u0103sune \u00een inimile oamenilor. Dumnezeu \u00ee\u0219i deschide bra\u021bele ca un tat\u0103 sau o mam\u0103, pentru c\u0103 iertarea \u00eenvinge orice violen\u021b\u0103, mila este cheia fericirii, bl\u00e2nde\u021bea este beatitudine. Adev\u0103rata m\u0103re\u021bie const\u0103 \u00een a te apleca, slujirea este singura cale de a fi mare \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n

DIFEREN\u021aA…<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 lume a noastr\u0103, liderii nu au lipsit niciodat\u0103. De obicei, amintirea figurii lor nu dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult sf\u00e2r\u0219itul existen\u021bei lor. Popularitatea trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de uitare, meritele sunt u\u0219or de \u0219ters de pe nisipul pe care au l\u0103sat o amprent\u0103 aparent indelebil\u0103.<\/p>\n

Isus nu a f\u0103cut nimic pentru a fi un lider, \u0219i totu\u0219i, de dou\u0103 mii de ani, duminic\u0103 de duminic\u0103, \u00een toate col\u021burile lumii, exist\u0103 b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care repet\u0103 acele gesturi pe care ni le-a \u00eencredin\u021bat la Cina cea de Tain\u0103.<\/p>\n

Liderii popoarelor cer adesea via\u021ba adep\u021bilor lor, \u00eei lanseaz\u0103 \u00een \u00eentreprinderi \u00een care sunt chema\u021bi s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol tot ceea ce au. Isus, pe de alt\u0103 parte, nu le cere adep\u021bilor s\u0103i s\u0103 \u00ee\u0219i dea via\u021ba pentru el. Nu, Isus \u00ee\u0219i ofer\u0103 via\u021ba pentru ai s\u0103i \u0219i pentru to\u021bi.<\/p>\n

La o privire mai atent\u0103, tocmai acest lucru face diferen\u021ba, o diferen\u021b\u0103 care ne este \u00eencredin\u021bat\u0103 pentru a ne ghida calea, alegerile, atitudinile. Face diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de at\u00e2tea imagini ale lui Dumnezeu care ni-l prezint\u0103 ca fiind puternic \u0219i puternic, at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eenving\u0103 orice rezisten\u021b\u0103 uman\u0103.<\/p>\n

Nu, \u00een Isus este un Dumnezeu foarte diferit care vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103: un Dumnezeu care \u00ee\u0219i asum\u0103 conota\u021biile Slujitorului, un Dumnezeu care \u00eendepline\u0219te ceea ce se dovede\u0219te a fi o sarcin\u0103 nepl\u0103cut\u0103, un Dumnezeu care se apleac\u0103 pentru a-l ridica pe om, a c\u0103rui libertate o respect\u0103 din plin. Este o diferen\u021b\u0103 pentru c\u0103 modul cel mai autentic \u0219i profund de a intra \u00een comuniune cu acest Dumnezeu plin de iubire nu const\u0103 \u00een a face fapte eroice, imposibile pentru cei mai mul\u021bi, \u0219i nici \u00een a se supune unor poc\u0103in\u021be aspre.<\/p>\n

Gestul Euharistiei ni-l d\u0103ruie\u0219te de fapt pe Fiul lui Dumnezeu care se fr\u00e2nge ca p\u00e2inea, care \u00ee\u0219i vars\u0103 s\u00e2ngele pentru eliberarea noastr\u0103. \u0218i m\u00e2nc\u00e2nd Trupul s\u0103u, b\u00e2nd din potirul cu vin, particip\u0103m la opera sa r\u0103scump\u0103r\u0103toare.<\/p>\n

Gest simplu, dar care ne transform\u0103. Gest obi\u0219nuit, dar transfigurat de Cel care ne invit\u0103 s\u0103 \u00eel repet\u0103m pentru a g\u0103si continuu \u00een el lumin\u0103 \u0219i putere.<\/p>\n

PE DRUMUL SPRE JUBILEU<\/strong><\/p>\n

Ce fericire? <\/em><\/p>\n

\u201eCe fericire a\u0219tept\u0103m \u0219i dorim?\u201d, \u00eentreab\u0103 Papa. \u0218i r\u0103spunde: \u201eAvem nevoie de o fericire care s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 definitiv \u00een ceea ce ne \u00eempline\u0219te, adic\u0103 \u00een iubire, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem spune, chiar \u0219i acum: \u00abSunt iubit, deci exist; \u0219i voi exista pentru totdeauna \u00een Iubirea care nu dezam\u0103ge\u0219te \u0219i de care nimic \u0219i nimeni nu m\u0103 poate desp\u0103r\u021bi\u00bb\u201d (Spes non confundit<\/em>, 21). Izvor\u0103\u0219te din a ne sim\u021bi iubi\u021bi, pentru ceea ce suntem, nu pentru ceea ce am putea deveni, cu sl\u0103biciunile noastre \u0219i nu doar pentru punctele noastre forte. De aceea avem nevoie de Euharistie, pentru a ne re\u00eenvia speran\u021ba, pentru a nu pierde certitudinea c\u0103 \u201eistoria omenirii \u0219i istoria fiec\u0103ruia dintre noi nu alearg\u0103 spre un unghi mort sau spre un abis \u00eentunecat, ci este orientat\u0103 spre o \u00eent\u00e2lnire cu Domnul slavei\u201d (Spes non confundit<\/em>, 19)<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI <\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Prin ritualul Pa\u0219telui, evreii nu \u00ee\u0219i amintesc doar de evenimentele din trecut. Ei inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 treac\u0103 ast\u0103zi de la sclavie la libertate.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Cuvintele psalmistului exprim\u0103 recuno\u0219tin\u021ba noastr\u0103. Suntem invita\u021bi la masa Euharistiei, pentru a ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i cu Trupul \u0219i S\u00e2ngele lui Hristos.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> A se oferi pe sine pentru ca al\u021bii s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i. Aceasta este calea trasat\u0103 de Isus \u0219i repropus\u0103 \u00een fiecare Euharistie. Sf\u00e2ntul Paul aminte\u0219te unei comunit\u0103\u021bi sf\u00e2\u0219iate de diviziuni.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> S\u0103 spele picioarele ucenicilor s\u0103i: un gest care surprinde \u0219i scandalizeaz\u0103. Dar valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t multe discursuri.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 relatare nu prezint\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een noaptea ie\u0219irii din Egipt, ci modul \u00een care evreii au comemorat-o \u00een liturghia pascal\u0103. Exist\u0103, de fapt, o anumit\u0103 senin\u0103tate care presupune distan\u021ba \u00een timp \u0219i pacea unei s\u0103rb\u0103tori. Timpul liturgic reune\u0219te trei momente din istorie:<\/p>\n

– timpul istoric al Exodului<\/em>, recognoscibil prin referin\u021be geografice (Egipt) \u0219i nume (Moise \u0219i Aaron). Iat\u0103 o poveste \u00eenscris\u0103 \u00een timp, care ne pune \u00een contact cu ceea ce \u201ea avut loc odat\u0103\u201d;<\/p>\n

– timpul liturgic<\/em>, deoarece acest text seam\u0103n\u0103 cu o colec\u021bie de rubrici actuale. El spune ce trebuie f\u0103cut, regulile care trebuie respectate: momentul potrivit, tipul de animal, alimentele care trebuie consumate, modul de preparare. Acestea sunt prescrip\u021bii care trebuie respectate \u00een celebrarea anual\u0103 a Pa\u0219telui;<\/p>\n

– timpul viitor<\/em>, deoarece numeroasele \u201eviitoruri\u201d pe care le g\u0103sim se deschid spre timpul lecturii (al nostru) \u0219i al s\u0103rb\u0103torilor care vor urma. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti se reunesc pentru a proclama aceast\u0103 poveste, ea este reactualizat\u0103, \u00eemplinit\u0103. Momentul s\u0103rb\u0103torii devine atunci un moment favorabil \u00een care eliberarea este oferit\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 celor care doresc s\u0103 o primeasc\u0103 ast\u0103zi. Repetarea cinei pascale \u00een fiecare an \u00eenseamn\u0103 re\u00eennoirea \u00eencrederii \u00een Dumnezeu M\u00e2ntuitorul.<\/p>\n

Pa\u0219tele este un ritual ancestral.<\/em><\/strong> Riturile care includ ac\u021biuni simbolice nu sunt inven\u021bii arbitrare, ci au r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci. Acest lucru este valabil \u0219i pentru riturile religioase, care sunt elaborate lent din obiceiuri populare \u0219i \u00eenc\u0103rcate cu noi semnifica\u021bii.<\/p>\n

Semi\u021bii nomazi cuno\u0219teau o s\u0103rb\u0103toare celebrat\u0103 noaptea, la luna plin\u0103 de prim\u0103var\u0103, la momentul plec\u0103rii spre p\u0103\u0219unile de var\u0103. Cu azime (ale beduinilor) \u0219i ierburi de de\u0219ert, se m\u00e2nca un miel luat din turm\u0103 \u0219i pr\u0103jit \u00een foc. Plecarea spre transhuman\u021b\u0103 era o zi important\u0103, dar \u0219i una plin\u0103 de pericole. Pentru a le \u00eendep\u0103rta, cuiele cortului erau marcate cu s\u00e2ngele victimei. Leg\u0103tura cu ie\u0219irea din Egipt d\u0103dea un nou sens acestui rit str\u0103vechi. De acum \u00eenainte, Pa\u0219tele trebuia s\u0103rb\u0103torit ca un memorial al marii interven\u021bii a lui Dumnezeu \u00een favoarea poporului s\u0103u, \u00een a\u0219teptarea lui Mesia. Ritualul meticulos codificat presupunea dou\u0103 ritualuri distincte: azimele \u0219i uciderea mielului pascal, amintit de textul nostru. Aceast\u0103 lectur\u0103 este impus\u0103 \u00een seara \u00een care biserica celebreaz\u0103 Cina Domnului. Pe de o parte, pentru c\u0103 acest text a servit drept baz\u0103 pentru ritualul Pa\u0219telui, a\u0219a cum era el practicat \u00een vremea lui Isus. Pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 a v\u0103zut \u00een mielul pascal jertifit prefigurarea jertfei Celui pe care Ioan Botez\u0103torul \u00eel desemnase deja drept \u201eMielul lui Dumnezeu care ridic\u0103 p\u0103catul lumii\u201d (In 1,29), formul\u0103 reluat\u0103 la fiecare Euharistie.<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen cadrul nara\u021biunii Patimilor, to\u021bi evangheli\u0219tii au inclus ultima cin\u0103 pe care Isus a luat-o cu ucenicii s\u0103i. Niciunul dintre ei nu are preten\u021bia de a spune totul: este imposibil, la urma urmei, s\u0103 reconstituim exact desf\u0103\u0219urarea acestei cine, toate gesturile \u0219i cuvintele lui Isus. Diferen\u021bele r\u0103m\u00e2n. Este suficient s\u0103 spunem c\u0103 Ioan omite \u201enara\u021biunea institu\u021bional\u0103\u201d (gestul \u0219i cuvintele rostite asupra p\u00e2inii \u0219i vinului), \u00een timp ce plaseaz\u0103 \u00een ea scena sp\u0103l\u0103rii picioarelor \u0219i lungul discurs al lui Isus, care nu apare \u00een sinoptici \u0219i despre care Luca ofer\u0103 doar un ecou (Lc 22,24-34). Totu\u0219i, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103, de\u0219i exist\u0103 diferen\u021be, acestea nu constituie divergen\u021be contradictorii. Acestea se explic\u0103 prin faptul c\u0103 fiecare evanghelist s-a inspirat din tradi\u021biile anterioare \u0219i le-a integrat \u00een opera sa \u00een func\u021bie de obiectivele sale editoriale.<\/p>\n

Avertismentul lui Paul c\u0103tre cre\u0219tinii din Corint este provocat de tulbur\u0103rile care aveau loc \u00een cadrul adun\u0103rilor euharistice. Paul le reaminte\u0219te ceea ce el a \u201etransmis\u201d dup\u0103 ce, la r\u00e2ndul s\u0103u, a \u201eprimit\u201d din tradi\u021bie. Citit la Sf\u00e2nta Liturghie din Joia Mare, acest text este o valoroas\u0103 m\u0103rturie pe care este bine s\u0103 o reascul\u021bi \u00een seara celebr\u0103rii Cinei Domnului (1Cor 11,23-26). Paul le aminte\u0219te astfel corintenilor de ceea ce el a transmis – \u201etradi\u021bia care vine de la Domnul\u201d. Este o relatare a Cinei a\u0219a cum s-a perpetuat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een liturghia euharistic\u0103.<\/p>\n

Ceea ce facem noi, primii cre\u0219tini f\u0103ceau deja \u00een acela\u0219i mod, \u201e\u00een amintirea\u201d Domnului. Secolele au trecut, dar datorit\u0103 Euharistiei suntem, ca \u0219i ei, prin acela\u0219i rit sacramental, contemporani ai lui Cristos, al c\u0103rui trup \u0219i s\u00e2nge \u00eel \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im. Particip\u0103m de fiecare dat\u0103 la \u201enoul leg\u0103m\u00e2nt\u201d, pe care l-a anun\u021bat profetul (Ier 31,31-34) \u0219i pe care l-a instituit Cristos. Particip\u0103m la jertfa r\u0103scump\u0103r\u0103toare a \u201eSlujitorului Suferind\u201d (Is 53,10-12). \u00cen acela\u0219i timp, Euharistia, celebrat\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 va veni\u201d, este speran\u021ba \u00een revenirea glorioas\u0103 a Domnului. Prin urmare, ea se afl\u0103 \u00een centrul misterului Bisericii \u0219i al credin\u021bei. Modul \u00een care se celebreaz\u0103 judec\u0103 comunitatea, deoarece biserica formeaz\u0103 Euharistia. Totu\u0219i, \u00een acela\u0219i timp, deoarece Euharistia formeaz\u0103 biserica, Euharistia dezv\u0103luie fiec\u0103rei comunit\u0103\u021bi biserice\u0219ti ceea ce este \u0219i ceea ce trebuie s\u0103 devin\u0103 atunci c\u00e2nd celebreaz\u0103 \u201etaina credin\u021bei\u201d.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Solemnitatea nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 impresioneze. Ea dezv\u0103luie imediat caracterul excep\u021bional \u0219i deosebit de important al celor ce urmeaz\u0103, care este miza real\u0103 a scenei sp\u0103l\u0103rii picioarelor \u0219i, \u00een general, a Patimilor. Ioan subliniaz\u0103 modul \u00een care Isus st\u0103p\u00e2ne\u0219te evenimentele (\u201ecunosc\u00e2nd\u201d), sensul pe care \u00eel d\u0103 acestora (\u201eiubindu-i pe ai s\u0103i… i-a iubit p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201d) \u0219i ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat \u00een Patim\u0103 (lupta dintre Dumnezeu \u0219i Satana). Suntem astfel preg\u0103ti\u021bi s\u0103 dep\u0103\u0219im dimensiunea pur anecdotic\u0103 a evenimentelor pentru a le \u00een\u021belege sensul profund: din partea Tat\u0103lui \u0219i a lui Isus, o manifestare a iubirii \u00eempins\u0103 la extrem, realizat\u0103 \u00een deplin\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, iar din partea lui Iuda, o manipulare atribuit\u0103 diavolului.<\/p>\n

Scena este dominat\u0103 de iubire \u0219i se adreseaz\u0103 discipolilor care au crezut. \u0218i totu\u0219i, nu este deloc naiv\u0103, deoarece la \u00eenceput autorul introduce men\u021bionarea diavolului, care a intrat \u00een inima lui Iuda.<\/p>\n

Isus \u201ea iubit p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it\u201d.<\/em><\/strong> Aceasta \u00eenseamn\u0103 a iubi p\u00e2n\u0103 la moarte \u0219i p\u00e2n\u0103 la extremele iubirii. \u00cencep\u00e2nd cu capitolul 13, el \u00ee\u0219i rezerv\u0103 iubirea \u201epentru ai s\u0103i\u201d (In 13,34-35; 15,12.17). Aceasta nu este o restric\u021bie, ci desemneaz\u0103 iubirea specific\u0103 a credincio\u0219ilor unii pentru al\u021bii, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een iubirea Fiului pentru Tat\u0103l. Introducerea solemn\u0103 \u00eel preg\u0103te\u0219te pe cititor s\u0103 citeasc\u0103 sp\u0103larea picioarelor nu ca un simplu gest de ospitalitate, ci ca un gest profetic, care este simbolul iubirii duse p\u00e2n\u0103 la moarte.<\/p>\n

\u201e\u00cenainte de s\u0103rb\u0103toarea Pa\u0219telui\u201d.<\/em><\/strong> Ne-am a\u0219tepta ca Ioan s\u0103 descrie, la fel ca celelalte evanghelii, institu\u021bia euharistiei. \u00cen schimb, \u00eent\u00e2lnim relatarea sp\u0103l\u0103rii picioarelor, realizat\u0103 de Isus ca un ritual care nu este lipsit de solemnitate. Ritualul pascal nu includea sp\u0103larea picioarelor. Mai mult, conform midrash<\/em>-ului din Ex 21,2, sclavul evreu nu era obligat s\u0103 spele picioarele st\u0103p\u00e2nului s\u0103u. Ritualul este decriptat de Evanghelie \u00eentr-o manier\u0103 meticuloas\u0103, z\u0103bovind asupra fiec\u0103rui gest, ca \u00eentr-o scen\u0103 cu \u00eencetinitorul dintr-un film, pentru a permite cititorului s\u0103 asimileze \u00eentreaga for\u021b\u0103 a gestului efectuat de Isus care \u201e\u00ee\u0219i d\u0103 jos\u201d hainele \u0219i apoi \u201ele ia \u00eenapoi\u201d. Cele dou\u0103 verbe grece\u0219ti fac aluzie la moartea acceptat\u0103 liber \u0219i la \u00eenviere. Leg\u0103tura cu moartea lui Isus este confirmat\u0103 de rezisten\u021ba lui Petru.<\/p>\n

Lupta de a crede.<\/em><\/strong> Petru m\u0103rturise\u0219te o atitudine tipic\u0103 dificult\u0103\u021bii de a crede. \u00cen sinoptici, el manifest\u0103 aceea\u0219i reac\u021bie de respingere \u00een fa\u021ba perspectivei unui Mesia suferind: \u00een Mc 8,33, Isus \u00eel respinge ca pe un satan. La transfigurare, el ar dori s\u0103 se opreasc\u0103 la viziunea gloriei \u0219i s\u0103 evite trecerea prin patim\u0103 (Lc 9,28-36). Petru arat\u0103 c\u0103 nu a \u00een\u021beles: refuzul s\u0103u, totu\u0219i, \u00eel putem \u00een\u021belege pentru c\u0103 \u201eva \u00een\u021belege mai t\u00e2rziu\u201d, dup\u0103 cum \u00eei spune Isus. Subliniind c\u0103 sp\u0103larea picioarelor nu este op\u021bional\u0103, ci este condi\u021bia pentru a participa la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie, Isus arat\u0103 clar c\u0103 acest gest simbolic are valoare mai presus de toate \u0219i exclusiv datorit\u0103 celui care \u00eel \u00eendepline\u0219te: Isus trebuie s\u0103 realizeze ce simbolizeaz\u0103 acest gest, iar Petru trebuie s\u0103 \u00eel accepte. A fi sp\u0103lat \u00eenseamn\u0103 pentru Petru (\u0219i pentru ucenic) s\u0103 accepte acest mesianism al suferin\u021bei \u0219i s\u0103 se angajeze cu el pe drumul spre moarte. Aceast\u0103 tain\u0103 va fi \u00een\u021beleas\u0103 de ucenici abia mai t\u00e2rziu, dup\u0103 \u00eenviere \u0219i darul Duhului. A te al\u0103tura lui \u00een moarte face parte din experien\u021ba \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n

\u201eV-am dat un exemplu\u201d. <\/em><\/strong>Motivul slujirii fra\u021bilor, imit\u00e2ndu-l pe Cristos, \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een actul unic al lui Isus \u0219i extrage din acesta o lec\u021bie pentru practica cre\u0219tinilor care sunt chema\u021bi s\u0103 \u201ese spele picioarele unii altora\u201d, adic\u0103 s\u0103 se comporte cu umilin\u021b\u0103 a\u0219a cum a f\u0103cut-o el, Domnul \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul. Astfel, din sp\u0103larea picioarelor se pot desprinde trei interpret\u0103ri, legate \u00eentre ele: \u00een primul r\u00e2nd, o trimitere la actul unic al mor\u021bii lui Isus, reprezentat prin acest gest simbolic; apoi, o aplicare la botez, ca purificare \u0219i intrare \u00een comunitatea credincio\u0219ilor, chema\u021bi s\u0103-l urmeze pe Isus; \u00een sf\u00e2r\u0219it, un apel la imitarea \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului \u00een iubirea \u0219i slujirea sa umil\u0103 fa\u021b\u0103 de fra\u021bi.<\/p>\n

O revela\u021bie \u00een ac\u021biune.<\/em><\/strong> Ceea ce, potrivit judec\u0103\u021bii umane, poate p\u0103rea \u201emortificant\u201d pentru Isus, este o surs\u0103 de beatitudine pentru discipol (In 13,17).<\/p>\n

Prin sp\u0103larea picioarelor ucenicilor \u201e\u00eenainte de s\u0103rb\u0103toarea Pa\u0219telui\u201d, Isus le-a ar\u0103tat ce trebuie s\u0103 fac\u0103: \u201eV-am dat un exemplu\u201d. Aceasta este o \u201erevela\u021bie \u00een ac\u021biune\u201d a misterului lui Dumnezeu, al lui Isus \u0219i al Pa\u0219telui s\u0103u. \u201eDumnezeu este iubire\u201d (1In 4,8.16). Este o definire a lui Dumnezeu care nu este abstract\u0103, ci foarte concret\u0103: \u201eIat\u0103 cum am recunoscut iubirea: Isus \u0219i-a dat via\u021ba pentru noi\u201d (1In 3,16). El a f\u0103cut acest lucru \u00een mod liber \u0219i \u00een deplin\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, pentru c\u0103 a vrut s\u0103 fie slujitorul semenilor s\u0103i. Este ceea ce a vrut s\u0103 arate sp\u0103l\u00e2nd picioarele ucenicilor \u00een ceasul \u00een care a trecut din lumea aceasta la Tat\u0103l, \u00een timp ce \u0219tia foarte bine cine \u00eel va tr\u0103da.<\/p>\n

Sp\u0103larea picioarelor \u0219i Euharistia.<\/em><\/strong> De\u0219i termenul nu este folosit aici, pentru Ioan sp\u0103larea picioarelor poate fi considerat\u0103 ca unul dintre \u201esemnele\u201d care marcheaz\u0103 Evanghelia a IV-a \u0219i ca un \u201esemn\u201d al Patimilor. \u00cen ea, de fapt, vedem cum Isus nu s-a dezbr\u0103cat doar de hainele sale, ci de \u00eentregul s\u0103u \u201eeu\u201d, asum\u00e2ndu-\u0219i \u201econdi\u021bia de rob\u201d (Fil 2,7-11). Acolo el apare ca \u201eDomnul \u0219i St\u0103p\u00e2nul\u201d care \u00eei atrage pe to\u021bi la sine (In 12,32). Ioan nu spune acest lucru, dar ascult\u0103torii s\u0103i de ast\u0103zi \u0219tiu, atunci c\u00e2nd celebreaz\u0103 Joia Sf\u00e2nt\u0103, c\u0103 \u00een acel moment Isus a instituit Euharistia. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, sp\u0103larea picioarelor exprim\u0103 ceea ce spun sinopticii \u0219i Paul atunci c\u00e2nd transmit nara\u021biunea instituirii. Euharistia este sacramentul iubirii lui Dumnezeu \u0219i a lui Cristos \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, al carit\u0103\u021bii fraterne a cre\u0219tinilor. Din acest punct de vedere, celebrarea anual\u0103 a Cinei Domnului invit\u0103 la con\u0219tientizarea a ceea ce este Euharistia, a ceea ce implic\u0103 \u0219i cere participarea la sacramentul Pa\u0219telui \u0219i al Noului Leg\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\n

\n

\n

\n

\n

\n

\n

\n

\n

\n

Hits: 122<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. TRIDUUM-UL PASCAL Postul Mare se apropie de apogeu, de zilele sfinte \u00een care celebr\u0103m patimile, moartea \u0219i \u00eenvierea […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32554,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[392],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40324"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40324"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40325,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40324\/revisions\/40325"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}