{"id":40285,"date":"2025-04-12T22:07:35","date_gmt":"2025-04-12T19:07:35","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40285"},"modified":"2025-04-13T09:08:07","modified_gmt":"2025-04-13T06:08:07","slug":"iubirea-celor-drepti-meditatie-pentru-duminica-floriilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/04\/12\/iubirea-celor-drepti-meditatie-pentru-duminica-floriilor\/","title":{"rendered":"\u201eIubirea celor drep\u021bi\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica Floriilor"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA FLORIILOR<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>13 APRILIE 2025<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>IUBIREA CELOR DREP\u021aI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00a0Inima Evangheliei \u0219i fundamentul ei: acesta este modul \u00een care este prezentat\u0103 nara\u021biunea Patimilor \u00een toate evangheliile \u0219i este actul care duce la bun sf\u00e2r\u0219it tot ceea ce a f\u0103cut Isus. Cele mai vechi documente ale credin\u021bei cre\u0219tine, inclusiv imnul din Scrisoarea c\u0103tre Filipeni pe care \u00eel g\u0103sim \u00een cea de-<strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, m\u0103rturisesc \u00eenc\u0103 admira\u021bia pentru umilin\u021ba pe care Cristos a suferit-o de bun\u0103voie, l\u0103s\u00e2nd un exemplu sublim de ascultare pentru ceilal\u021bi. \u00cen aceast\u0103 m\u0103rturie sublim\u0103, sunt recapitulate toate vie\u021bile care s-au d\u0103ruit pentru Domnul, a\u0219a cum exemplific\u0103 m\u0103rturisirea misteriosului Slujitor al Domnului care anticipeaz\u0103 durerile suferite de Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>REGELE UMIL \u0218I S\u0102RAC<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cel care \u00eenainteaz\u0103, \u00een mijlocul entuziasmului mul\u021bimii de ucenici, nu are nimic regal \u00een el. El c\u0103l\u0103re\u0219te un m\u0103gar, \u0219i nu un cal, a\u0219a cum ar face un om puternic de pe acest p\u0103m\u00e2nt. \u0218i tocmai de aceea, el nu intimideaz\u0103 pe nimeni, nu na\u0219te team\u0103, nu provoac\u0103 o supunere plin\u0103 de teroare. Mesajul pe care \u00eel transmite este clar: el este un rege al p\u0103cii, nu un domn al r\u0103zboiului. El vine \u00een umilin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cie, nu prin for\u021b\u0103 \u0219i desf\u0103\u0219urarea de for\u021b\u0103. Tocmai din acest motiv el se expune tuturor riscurilor \u0219i pericolelor. \u0218i i se va \u00eent\u00e2mpla s\u0103 fie respins \u0219i dispre\u021buit, s\u0103 se afle la mila celor care exercit\u0103 puterea religioas\u0103 \u0219i militar\u0103, s\u0103 sufere condamnarea, batjocura \u0219i moartea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Totu\u0219i, \u00een mod paradoxal, tocmai acest Mesia, cu stilul s\u0103u umil \u0219i pa\u0219nic, gata s\u0103 \u00ee\u0219i dea via\u021ba \u0219i s\u0103 nu cear\u0103 via\u021ba altora, va trezi bucuria celor care \u00eel iubesc pe Dumnezeu, a s\u0103racilor care sunt capabili s\u0103 recunoasc\u0103 \u00eemplinirea promisiunilor \u0219i care \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu bucurie pe Cel care vine \u201e\u00een numele Domnului\u201d. \u00centr-adev\u0103r, acel \u00eenceput este at\u00e2t de asem\u0103n\u0103tor cu realizarea care se apropie acum.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Stilul este acela\u0219i pentru c\u0103 este dictat de iubire: iubirea Cuv\u00e2ntului care se face trup \u0219i devine un om ca noi, iubirea Fiului care \u00ee\u0219i ofer\u0103 via\u021ba \u0219i merge \u00een \u00eent\u00e2mpinarea mor\u021bii pentru a manifesta mila \u0219i duio\u0219ia lui Dumnezeu \u0219i pentru a ne smulge din puterea r\u0103ului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centrebarea care ne atinge, la \u00eenceputul acestei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sfinte, este atunci aceea\u0219i pe care ne-o punem la Cr\u0103ciun. Suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eel primim pe acest rege umil \u0219i s\u0103rac? Suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 accept\u0103m \u201emodul ciudat\u201d \u00een care Dumnezeu a decis s\u0103 se reveleze \u0219i s\u0103 ne m\u00e2ntuiasc\u0103? Sau suntem prizonieri ai categoriilor noastre, ai schemelor noastre mentale care \u00eei atribuie lui Dumnezeu acela\u0219i stil ca \u0219i celor puternici ai p\u0103m\u00e2ntului, care caut\u0103 un triumf care nu are nimic de-a face cu calea umilin\u021bei \u0219i a crucii?<strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PE DRUMUL SPRE JUBILEU<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Speran\u021ba se na\u0219te din iubire<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eSperan\u021ba [&#8230;] se na\u0219te din iubire \u0219i se \u00eentemeiaz\u0103 pe iubirea care izvor\u0103\u0219te din Inima lui Isus str\u0103puns\u0103 pe cruce\u201d (<em>Spes non confundit<\/em>, 3): din acest motiv, ea nu dezam\u0103ge\u0219te, deoarece se \u00eentemeiaz\u0103 pe certitudinea c\u0103 nimic \u0219i nimeni nu va putea vreodat\u0103 s\u0103 ne despart\u0103 de iubirea divin\u0103 (Rom 8,35.37-39). Inutil s\u0103 mai spunem c\u0103 aici ne afl\u0103m \u00een inima celebr\u0103rilor jubiliare. Este vorba de misterul Pa\u0219telui lui Cristos: particip\u00e2nd la el, intr\u0103m \u00eentr-o nou\u0103 logic\u0103 a mor\u021bii \u0219i a \u00eenvierii, \u00eentr-o logic\u0103 a iubirii. Astfel, pornind de la crucea lui Isus, noi, discipolii, putem citi \u00eentr-un mod nou istoria noastr\u0103 personal\u0103 \u0219i a omenirii. \u0218i s\u0103 ne punem \u00een locul lui Cristos, dorind s\u0103 ne comport\u0103m ca el, \u00eencrez\u0103tori c\u0103 via\u021ba noastr\u0103 este \u00een m\u00e2inile Tat\u0103lui. Dac\u0103 pe moment p\u0103rem a fi perdan\u021bii, \u00eenvin\u0219ii, de fapt suntem, ca \u0219i el, adev\u0103ra\u021bii c\u00e2\u0219tig\u0103tori. Pentru c\u0103 mila \u00eenvinge pe termen lung orice nedreptate, bl\u00e2nde\u021bea dezarmeaz\u0103 violen\u021ba, a\u0219a cum Cel Drept, condamnat pe nedrept, a devenit Domnul universului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia intr\u0103rii \u00een Ierusalim:<\/em><\/strong> Isus ajunge \u00een Ierusalim, ora\u0219ul \u00een care \u00ee\u0219i va da via\u021ba, ora\u0219ul \u00eenvierii. Intrarea sa este o \u00eent\u00e2lnire plin\u0103 de bucurie \u00eentre Domnul \u0219i mul\u021bimea exultant\u0103 care \u00eel recunoa\u0219te ca Mesia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Profetul persecutat pl\u0103te\u0219te pentru \u00eendeplinirea misiunii care i-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103. Doar \u00eencrederea \u00een Dumnezeul s\u0103u \u00eel sus\u021bine p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Este rug\u0103ciunea pe care Isus a adresat-o de pe cruce Tat\u0103lui: un act de abandonare \u00een bra\u021bele sale, un ultim gest de solidaritate cu to\u021bi cei oprima\u021bi \u0219i umili\u021bi ai istoriei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Devenind un om ca noi, Isus a devenit slujitorul nostru. Tocmai din acest motiv Tat\u0103l l-a glorificat \u0219i l-a f\u0103cut semn de m\u00e2ntuire pentru to\u021bi cei care cred \u00een el.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> Pe drumul spre Calvar, Isus merge \u00eenaintea fiec\u0103rui ucenic. El le cere s\u0103 \u00eel urmeze p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u0219i s\u0103 \u00eenfrunte momentul \u00eencerc\u0103rii, f\u0103r\u0103 a-\u0219i pierde credin\u021ba \u00een Tat\u0103l.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul este preluat din unul dintre cele patru imnuri ale <em>Slujitorului Domnului<\/em> din Isaia, o figur\u0103 probabil simbolic\u0103 care \u00eentruchipeaz\u0103 figura trimisului lui Dumnezeu care este chinuit de du\u0219manii s\u0103i \u0219i respins de propriul s\u0103u popor. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 vicisitudinile sale sunt comparate cu cele ale marilor figuri din istoria Israelului, de la Moise la Ilie \u0219i Ieremia, oameni care au dus greutatea misiunii lor p\u00e2n\u0103 la consecin\u021be extreme. Pentru noi, cre\u0219tinii care citim acest text \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Sf\u00e2nt\u0103, referin\u021ba cea mai imediat\u0103 este la Isus, a\u0219a cum a \u00eentrez\u0103rit deja evanghelistul Ioan c\u00e2nd a spus: \u201eIsaia a spus aceasta pentru c\u0103 a v\u0103zut slava lui \u0219i a vorbit despre el\u201d (In 12,41). Proorocul, de fapt, se reg\u0103se\u0219te ca o punte \u00eentre Dumnezeu \u0219i comunitate, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 transmit\u0103 un mesaj care trece prin cuv\u00e2nt (\u201eca s\u0103 spun un cuv\u00e2nt necredinciosului\u201d, Is 50,4), dar mai ales prin m\u0103rturia vie\u021bii. \u00cen Isus, slujirea predic\u0103rii sale \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eemplinirea \u00een Patima pe care o \u00eenfrunt\u0103 de bun\u0103voie. Este u\u0219or de sesizat paralela dintre spatele expus flagelan\u021bilor care se realizeaz\u0103 \u00een biciuirea lui Isus (cf. Mc 15,15) sau \u00een insultele \u0219i scuip\u0103rile pe care le prime\u0219te din partea tor\u021bionarilor s\u0103i (cf. Mc 15,19). Cu toate acestea, este mai dificil s\u0103 g\u0103sim o coresponden\u021b\u0103 \u00een barba smuls\u0103, de\u0219i \u0219i acesta era un gest de batjocur\u0103 \u0219i dispre\u021b, dup\u0103 cum arat\u0103 un episod din via\u021ba lui David. C\u00e2nd regele amoni\u021bilor a murit, el a decis s\u0103 trimit\u0103 c\u00e2\u021biva dintre ambasadorii s\u0103i pentru a-\u0219i consola fiul, dar acesta a crezut c\u0103 sunt spioni \u0219i i-a trimis \u00eenapoi cu hainele \u0219i b\u0103rbile t\u0103iate \u00een dou\u0103. Pentru a-i scuti de o mare ru\u0219ine, David a aranjat ca ei s\u0103 a\u0219tepte s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la palat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd le vor cre\u0219te b\u0103rbile la loc (2Sam 10,1-5).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acestea sunt \u00eencerc\u0103rile la care sunt expu\u0219i slujitorii Domnului. Cu toate acestea, munca lor este valoroas\u0103, deoarece serve\u0219te la redarea curajului celor ne\u00eencrez\u0103tori \u0219i a identit\u0103\u021bii, chiar a m\u00e2ndriei, celor care \u0219i-au pierdut orice stim\u0103 de sine. Trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 aceast\u0103 parte a c\u0103r\u021bii profetului Isaia este plasat\u0103 \u00een perioada exilului, c\u00e2nd puterea babilonienilor p\u0103rea invincibil\u0103. Apoi au venit per\u0219ii care i-au \u00eenvins \u0219i le-au permis israeli\u021bilor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, \u00eempotriva tuturor \u0219anselor. Dac\u0103 asem\u0103n\u0103m aceast\u0103 situa\u021bie cu slujirea lui Isus, \u00eel putem vedea ca pe cel care \u00eei aduce cu adev\u0103rat acas\u0103 pe to\u021bi exila\u021bii, adic\u0103 pe cei care s-au \u00eendep\u0103rtat de Dumnezeu prin p\u0103cat. Prin moartea sa suntem \u00eemp\u0103ca\u021bi \u0219i se \u00eempline\u0219te profe\u021bia lui Ioan Botez\u0103torul, care a cerut ca drumul de \u00eentoarcere s\u0103 fie preg\u0103tit, c\u0103r\u0103rile s\u0103 fie netede \u0219i drumul drept. Deja cu alte ocazii, israeli\u021bii au t\u00e2njit dup\u0103 o reunire final\u0103, iar \u00een timpul Macabeilor, Ionatan \u0219i-a imaginat c\u0103 aceasta ar putea fi realizat\u0103 prin rebeliune armat\u0103 \u0219i ajutorul lui Dumnezeu \u00een lupte (\u201eAdun\u0103-i pe cei \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi, elibereaz\u0103-i pe cei care sunt sclavi \u00een m\u00e2inile na\u021biunilor, prive\u0219te cu bun\u0103voin\u021b\u0103 pe cei dispre\u021bui\u021bi \u0219i pe cei ultragia\u021bi; s\u0103 \u0219tie na\u021biunile c\u0103 tu e\u0219ti Dumnezeul nostru. Pedepse\u0219te-i pe cei care ne asupresc \u0219i ne insult\u0103 cu trufie\u201d &#8211; 2Mac 1,27-28). Acum, \u00eens\u0103, aceast\u0103 cale trece \u00een mod nea\u0219teptat prin Calvar.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong> <strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em>Splendidul imn cristologic pe care Paul ni-l transmite \u00een <em>Scrisoarea c\u0103tre Filipeni<\/em> are caracteristici particulare care trebuie luate \u00een considerare \u00een predicare. De fapt, \u00een timp ce apostolul insist\u0103 \u00een mod regulat asupra valorii m\u00e2ntuitoare a crucii lui Cristos, aici accentul nu este pus pe motivul pentru care Isus \u00ee\u0219i ofer\u0103 via\u021ba, ci pe dinamica umilirii de sine care \u00eel determin\u0103 pe Fiul lui Dumnezeu s\u0103 se smereasc\u0103 \u00eentr-o dubl\u0103 cobor\u00e2re: mai \u00eent\u00e2i asum\u00e2ndu-\u0219i condi\u021bia uman\u0103 \u0219i apoi d\u0103ruindu-se celei mai infame mor\u021bi, cea de sclav. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, se pierde ceva din caracterul unic \u0219i irepetabil al jertfei lui Cristos, deoarece nu se men\u021bioneaz\u0103 explicit c\u0103 moartea sa aduce sf\u00e2r\u0219itul puterii mor\u021bii. Paul \u00ee\u0219i asum\u0103 acest risc \u00een mod con\u0219tient, deoarece ceea ce este important pentru el \u00een acel moment este aspectul exemplar al acestei alegeri de \u00eenjosire. Scriind unei comunit\u0103\u021bi \u00een care unii aveau tendin\u021ba de a dori s\u0103 fie st\u0103p\u00e2ni pe ceilal\u021bi \u0219i s\u0103-\u0219i etaleze propriile merite, apostolul subliniaz\u0103 c\u0103 exact cel care ar fi avut toate motivele s\u0103 se pun\u0103 pe un piedestal ca exemplu a ales, dimpotriv\u0103, calea abjec\u021biei \u0219i a renun\u021bat la privilegiile sale juste pentru binele tuturor. Prin urmare, dac\u0103 cel care avea calit\u0103\u021bile necesare pentru a se \u00een\u0103l\u021ba nu a ales aceast\u0103 cale, ci i-a permis Tat\u0103lui s\u0103 \u00eel \u00eenal\u021be, cu at\u00e2t mai mult trebuie filipenii s\u0103 lase deoparte calit\u0103\u021bile lor presupuse pentru a realiza binele colectiv.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Analogia dintre Isus \u0219i membrii bisericii devine \u0219i mai remarcabil\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te r\u0103splata final\u0103. Dac\u0103 chiar \u0219i pentru Cristos, care era deja de natur\u0103 divin\u0103, a existat o recompens\u0103 care i-a conferit un statut mai \u00eenalt dec\u00e2t cel pe care \u00eel avea la \u00eenceput (acordarea numelui de \u201eDomn\u201d), cu at\u00e2t mai mult pentru credincio\u0219i recompensa final\u0103 \u00eei va ridica mult mai sus dec\u00e2t ceea ce sunt acum. \u00cen mod clar, \u00een aceast\u0103 duminic\u0103, c\u00e2nd comemor\u0103m Patimile Domnului, acest pasaj ne \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 relu\u0103m misterul crucii \u00een dublul s\u0103u aspect: cel al umilirii voluntare, dar \u0219i cel al glorific\u0103rii lui Dumnezeu, potrivit unei terminologii asem\u0103n\u0103toare cu cea a lui Ioan (\u201eL-am glorificat \u0219i-l voi glorifica iar\u0103\u0219i\u201d, In 12,28).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><strong> \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nara\u021biunea Patimilor constituie inima Evangheliei \u0219i, de asemenea, cea mai veche baz\u0103 a acesteia, care a fost utilizat\u0103 de to\u021bi evangheli\u0219tii cu mici diferen\u021be. Pentru a evalua abordarea proprie a lui Luca, am putea examina scenele sau detaliile care sunt specifice acestui evanghelist \u00een compara\u021bie cu ceilal\u021bi evangheli\u0219ti, dar am ajunge s\u0103 ne pierdem \u00eentr-o list\u0103 care nu este de mare folos celor care trebuie s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 o omilie. \u00cen schimb, vom \u00eencerca s\u0103 investig\u0103m categoriile pe care Luca le-a folosit pentru a prezenta cititorilor s\u0103i figura lui Isus \u00een acest moment actual al existen\u021bei sale, care, totu\u0219i, nu este f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u00eentregul parcurs al capitolelor anterioare.<\/p>\n<ul>\n<li><strong><em>Moartea celui drept.<\/em><\/strong> Luca \u021bine \u00een mod deosebit s\u0103 \u00eel prezinte pe Isus ca prototip al Celui Drept. At\u00e2t de important devine acest aspect \u00eenc\u00e2t centurionul de la picioarele crucii nu judec\u0103, ca \u00een Marcu \u0219i Matei, c\u0103 Isus este \u00eentr-adev\u0103r Fiul lui Dumnezeu, ci exprim\u0103 un punct de vedere diferit: \u201eCu adev\u0103rat, omul acesta era drept\u201d (Lc 23,47). Cu toate acestea, este o chestiune de \u00een\u021belegere \u00een ce sens trebuie \u00een\u021beleas\u0103 neprih\u0103nirea sa, deoarece, la o privire imediat\u0103, sentin\u021ba centurionului nu putea exprima dec\u00e2t nevinov\u0103\u021bia lui Isus fa\u021b\u0103 de acuza\u021biile aduse \u00eempotriva sa. Pentru a \u00een\u021belege coordonatele \u00een care se situeaz\u0103 judecata evanghelistului, este \u00een schimb necesar s\u0103 ne \u00eentoarcem c\u00e2\u021biva pa\u0219i \u00een urm\u0103. Am putea spune c\u0103 dreptatea lui Isus se opune nedrept\u0103\u021bii autorit\u0103\u021bilor religioase care l-au condamnat. Chiar \u00eenainte de judecata inechitabil\u0103, au existat ocazii \u00een care Isus a denun\u021bat eroarea detractorilor s\u0103i: \u201eVai de voi, farisei, care pl\u0103ti\u021bi zeciuial\u0103 pe ment\u0103, pe roini\u021b\u0103 \u0219i pe toate ierburile \u0219i l\u0103sa\u021bi deoparte dreptatea \u0219i iubirea lui Dumnezeu\u201d (Lc 11,42). Aceast\u0103 atitudine de \u00eendrept\u0103\u021bire este aceea\u0219i care este criticat\u0103 \u00een parabola fariseului \u0219i a vame\u0219ului (Lc 18,9-14), care se adreseaz\u0103 celor care au preten\u021bia de a fi drep\u021bi \u0219i \u00eei dispre\u021buiesc pe ceilal\u021bi, \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103 g\u0103sim asocierea dintre absen\u021ba drept\u0103\u021bii \u0219i cea a carit\u0103\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen schimb, lucrarea public\u0103 a lui Isus \u00eencepe \u00een sinagoga din Nazaret, unde proclam\u0103 dreptatea lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de prizonieri \u0219i s\u0103raci, un act de mil\u0103 \u0219i clemen\u021b\u0103 (Lc 4,16-30). \u0218tim c\u0103 \u00eentreaga oper\u0103 a lui Isus este o apropiere de cei care doresc dreptate, dar nu sunt asculta\u021bi de autorit\u0103\u021bi: pe cruce va muri tocmai pentru c\u0103 a vrut s\u0103 \u00eei salveze pe al\u021bii \u0219i nu pe sine (Lc 23,35). Pentru cei care recunosc aceast\u0103 atitudine, por\u021bile m\u00e2ntuirii se deschid, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ultimul moment, ca \u00een cazul bunului t\u00e2lhar care recunoa\u0219te c\u0103 Isus \u201enu a gre\u0219it cu nimic\u201d (Lc 23,41).<\/p>\n<ul>\n<li><strong><em>O iubire f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/em><\/strong> Tema intrinsec legat\u0103 de dreptate, cea a compasiunii, apare \u0219i ea de mai multe ori. Luca este singurul dintre evangheli\u0219ti care \u00eei atribuie un miracol lui Isus \u00een timpul Patimilor sale, atunci c\u00e2nd acesta vindec\u0103 urechea servitorului marelui preot \u00een timpul arest\u0103rii din Ghetsemani (Lc 22,50). Gestul s\u0103v\u00e2r\u0219it nu st\u00e2rne\u0219te nicio recuno\u0219tin\u021b\u0103 din partea persoanei beneficiare, ci este un semn al bun\u0103voin\u021bei universale a lui Isus. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i rug\u0103ciunea de pe cruce \u00een care acesta invoc\u0103 iertarea celor care l-au dat la moarte f\u0103r\u0103 s\u0103 con\u0219tientizeze dimensiunea real\u0103 a faptei lor: \u201eTat\u0103, iart\u0103-le lor c\u0103 nu \u0219tiu ce fac\u201d (Lc 23,34). Tema ignoran\u021bei este fundamental\u0103 pentru Luca \u0219i va fi reluat\u0103 \u00een cel de-al doilea volum al operei sale, <em>Faptele Apostolilor<\/em>, unde Petru &#8211; de\u0219i acuz\u0103 autorit\u0103\u021bile \u0219i poporul din Ierusalim c\u0103 au condamnat la moarte un om nevinovat &#8211; recunoa\u0219te c\u0103 acest lucru a fost f\u0103cut \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103: \u201e\u0218tiu c\u0103 a\u021bi ac\u021bionat \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, ca \u0219i conduc\u0103torii vo\u0219tri\u201d (Fap 3,17). \u00cen plus, Luca este \u0219i singurul care afirm\u0103 c\u0103 mul\u021bimile, dup\u0103 ce au asistat la r\u0103stignirea lui Isus, au plecat acas\u0103 b\u0103t\u00e2ndu-se cu pumnii \u00een piept, gest care pare s\u0103 exprime cel pu\u021bin un sentiment de vinov\u0103\u021bie pentru cele \u00eent\u00e2mplate, de\u0219i nu este suficient pentru a vorbi de convertire (Lc 23,48). \u0218i totu\u0219i, de la aceast\u0103 lic\u0103rire se poate porni din nou \u0219i primele succese ale predic\u0103rii apostolilor din Ierusalim vor fi posibile datorit\u0103 accept\u0103rii propunerii de a se converti \u0219i de a se boteza \u00een numele celui pe care voiser\u0103 s\u0103-l r\u0103stigneasc\u0103 (Fap 2,38), prefer\u00e2nd un criminal. Luca ne ofer\u0103 o relatare \u00een care planul divin pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103 pare atent planificat. Isus, cunosc\u00e2nd dinainte fragilitatea ucenicilor s\u0103i, se roag\u0103 pentru ei, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 fie apoi preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eei fie martori dup\u0103 \u00eenviere. \u00cen acest sens, este instructiv faptul c\u0103 Luca a dorit s\u0103 transfere \u00een contextul ultimei cine disputa dintre ucenici cu privire la cine dintre ei era cel mai mare (Lc 22,24-30). Subiectul dezbaterii apare \u0219i mai paradoxal atunci c\u00e2nd este comparat cu situa\u021bia \u00een care va ajunge Isus, iar lipsa total\u0103 de sens a \u00eentreb\u0103rii devine mai evident\u0103: m\u0103sura m\u0103re\u021biei nu este dat\u0103 de rolul pe care \u00eel ocup\u0103 cineva, ci de iubirea pe care o arat\u0103 efectiv.<\/li>\n<li><strong><em>D\u0103ruirea Duhului.<\/em><\/strong> O diferen\u021b\u0103 substan\u021bial\u0103 \u00eentre versiunile lui Marcu \u0219i Matei, pe de o parte, \u0219i Luca, pe de alt\u0103 parte, apare \u00een relatarea ultimelor cuvinte ale lui Isus \u00eenainte de moarte. Mul\u021bi autori cred c\u0103 Luca a considerat c\u0103 strig\u0103tul din Psalmul 21 &#8211; \u201eDumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai p\u0103r\u0103sit?\u201d &#8211; este nepotrivit &#8211; \u0219i, prin urmare, ar fi \u00eenlocuit-o cu o expresie psaltic\u0103 mai potrivit\u0103: \u201eTat\u0103, \u00een m\u00e2inile tale \u00eemi \u00eencredin\u021bez duhul\u201d. Aici nu ne oprim pentru a discuta plauzibilitatea unei expresii \u00een detrimentul celeilalte, ci observ\u0103m c\u0103 Luca a \u00eencheiat discursurile lui Isus cu o fraz\u0103 care rezum\u0103 mai multe aspecte ale misiunii sale. \u00cen primul r\u00e2nd, este semnificativ faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 i se adreseaz\u0103 lui Dumnezeu cu numele de Tat\u0103, a\u0219a cum f\u0103cuse anterior \u00een invocarea clemen\u021bei asupra crucificatorilor \u0219i chiar mai devreme \u00een rug\u0103ciunea din Ghetsemani (Lc 22,42). \u00centr-un anumit sens, Isus preia cuvintele psalmului, dar le face ale sale, adic\u0103 le coloreaz\u0103 cu nuan\u021bele rela\u021biei sale speciale cu Tat\u0103l. \u00cen plus, d\u0103ruirea duhului nu este doar o form\u0103 mai elegant\u0103 de a spune c\u0103 Isus moare, ci exprim\u0103 oferirea total\u0103 a sa ca jertf\u0103 pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu. \u0218i este interesant c\u0103 exist\u0103 \u0219i o reflec\u021bie euharistic\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Verbul folosit aici,<em> parat\u03afth\u0113mi<\/em>, este deja utilizat de Luca \u00een 9,16 cu ocazia \u00eenmul\u021birii p\u00e2inilor, c\u00e2nd Isus le d\u0103ruie\u0219te ucenicilor pentru a le \u00eemp\u0103r\u021bi mul\u021bimii. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, exist\u0103 o dorin\u021b\u0103 explicit\u0103 din partea evanghelistului de a face din Isus idealul martirului, adic\u0103 al celui care m\u0103rturise\u0219te prin suferin\u021b\u0103 \u0219i moarte fidelitatea sa absolut\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. Cea mai evident\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a acestui lucru este asem\u0103narea str\u00e2ns\u0103 dintre moartea pe cruce a lui Isus \u0219i cea a lui \u0218tefan ucis cu pietre \u00een Faptele Apostolilor, ambii rug\u00e2ndu-se pentru cei care au provocat-o. Dar este evident c\u0103 exemplaritatea jertfei lui Isus devine o tem\u0103 recurent\u0103 \u00een spiritualitatea cre\u0219tin\u0103, chiar \u0219i \u00een afara operei lucaniene. Este semnificativ faptul c\u0103 acela\u0219i verb <em>parat\u03afth\u0113mi<\/em> este folosit \u0219i de Petru \u00een prima sa scrisoare, atunci c\u00e2nd traseaz\u0103 un model de comportament pentru destinatarii s\u0103i care sufer\u0103 persecu\u021bii: \u201echiar \u0219i cei care sufer\u0103 dup\u0103 voia lui Dumnezeu, s\u0103 \u00ee\u0219i conformeze via\u021ba Creatorului credincios, f\u0103c\u00e2nd binele\u201d (1Pt 4,19). Inten\u021bia lui Luca \u00een compunerea nara\u021biunii sale despre Patimile lui Isus nu este doar de a informa despre \u201eceea ce \u00eel prive\u0219te pe Isus, Nazarineanul, care a fost un profet puternic \u00een fapt\u0103 \u0219i cuv\u00e2nt\u201d, a\u0219a cum rezum\u0103 la rece cei doi ucenici din Emaus \u00een 24,19, ci de a prezenta un profil credibil al lui Isus ca profet al drept\u0103\u021bii \u0219i martor al Evangheliei. Primii destinatari sunt tocmai cititorii s\u0103i care \u00eencep s\u0103 se m\u0103soare cu scandalul persecu\u021biei \u0219i pot fi tenta\u021bi s\u0103 dea \u00eenapoi. Dificult\u0103\u021bile de a fi consecvent cu mesajul proclamat nu sunt ascunse \u0219i misterul r\u0103ului \u0219i al suferin\u021bei sunt totu\u0219i readuse \u00een sfera planului divin. Cel \u00cenviat care apare \u00een fa\u021ba ucenicilor reaminte\u0219te: \u201eNu era oare necesar ca Cristos s\u0103 sufere aceste lucruri pentru a intra \u00een slava sa?\u201d. Cuvinte asem\u0103n\u0103toare sunt adresate de \u00eengeri femeilor din morm\u00e2nt (Lc 24,7) \u0219i nu fac dec\u00e2t s\u0103 reia sensul anun\u021burilor Patimilor r\u0103sp\u00e2ndite de-a lungul Evangheliei. Din p\u0103cate, aceste anticipa\u021bii nu i-au ajutat prea mult pe ucenici s\u0103 \u00eenfrunte cu un alt spirit calvarul din Ghetsemani: \u201eDar ei nu \u00een\u021belegeau nimic din toate acestea; vorbirea lui le era obscur\u0103 \u0219i nu \u00een\u021belegeau ce le spusese\u201d (Lc 18,34). \u00cen schimb, Luca sper\u0103 c\u0103, \u00een lumina patimilor lui Isus &#8211; \u0219i, bine\u00een\u021beles, a \u00eenvierii sale &#8211; credincio\u0219ii vor g\u0103si \u0219i ei puterea m\u0103rturiei.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 565 martie\/aprilie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 85<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA FLORIILOR 13 APRILIE 2025 IUBIREA CELOR DREP\u021aI \u00a0Inima Evangheliei \u0219i fundamentul ei: acesta este modul \u00een care [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36322,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40285"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40285"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40285\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40286,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40285\/revisions\/40286"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40285"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40285"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40285"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}