{"id":40107,"date":"2025-03-30T06:43:05","date_gmt":"2025-03-30T03:43:05","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=40107"},"modified":"2025-03-30T09:47:40","modified_gmt":"2025-03-30T06:47:40","slug":"darul-lui-dumnezeu-este-o-relatie-reinnoita-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/03\/30\/darul-lui-dumnezeu-este-o-relatie-reinnoita-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201cDarul lui Dumnezeu este o rela\u021bie re\u00eennoit\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a IV-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/span><\/span><\/p>\n

DUMINICA <\/span>A I<\/span>V<\/span> A POSTULUI MARE<\/span><\/p>\n

30<\/span> MARTIE<\/span> 202<\/span>5<\/span><\/p>\n

DARUL LUI DUMNEZEU ESTE O RELA\u021aIE RE\u00ceNNOIT\u0102<\/span><\/span><\/p>\n

Tema reconcilierii, central\u0103 \u00een cea de-<\/span><\/span>a doua lectur\u0103<\/span><\/span> din scrisoarea c\u0103tre Corinteni, devine o cheie interesant\u0103 pentru <\/span><\/span>Evanghelie<\/span><\/span>, cunoscuta parabol\u0103 a fiului risipitor. Divizarea fra\u021bilor, rezultat al unei \u00een\u021belegeri inadecvate a filia\u021biei lor, poate fi recompus\u0103 \u00een lumina iubirii paterne care manifest\u0103 aceea\u0219i afec\u021biune fa\u021b\u0103 de ambii fii ai s\u0103i. S\u0103rb\u0103toarea care se celebreaz\u0103 pentru \u00eentoarcerea acas\u0103 a fiului r\u0103t\u0103cit<\/span><\/span>or<\/span><\/span> este, \u00eentr-un fel, prefigurat\u0103 de \u00eentoarcerea lui Israel \u00een \u021bara promis\u0103 (<\/span><\/span>prima lectur\u0103<\/span><\/span>), dup\u0103 secole amare de exil \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 (Egipt), unde au experimentat greut\u0103\u021bile <\/span><\/span>sclaviei<\/span><\/span> \u0219i neputin\u021ba de a dispune de libertatea lor.<\/span><\/span><\/p>\n

O IUBIRE F\u0102R\u0102 MARGINI<\/span><\/span><\/p>\n

de Roberto <\/span><\/span>Laurita<\/span><\/span><\/p>\n

S\u0103 fim sinceri: acest tat\u0103 din parabol\u0103 ne surprinde de fiecare dat\u0103 cu comportamentul s\u0103u total imprevizibil. La \u00eentoarcerea fiului care plecase de acas\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i <\/span><\/span>cheltuise <\/span><\/span>jum\u0103tate din avere, ne-am fi a\u0219teptat cel pu\u021bin la o mustrare, la o pedeaps\u0103 temporar\u0103, la o pedeaps\u0103 care s\u0103-l fac\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama de r\u0103ul pe care l-a provocat prin atitudinea sa. Dar nu<\/span><\/span>!<\/span><\/span> N<\/span><\/span>ici m\u0103car nu-l a\u0219teapt\u0103 \u00een pragul u\u0219ii: alearg\u0103 la el \u0219i se arunc\u0103 la g\u00e2tul lui.<\/span><\/span><\/p>\n

Un astfel de comportament – s\u0103 fim sinceri – este complet nemaiauzit. La fel cum, de altfel, este \u0219i comportamentul s\u0103u cu fiul s\u0103u cel mare. Din nou, el, tat\u0103l, este cel care se ridic\u0103 de la mas\u0103, care vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea fiului s\u0103u, care \u00eei explic\u0103 motivul gesturilor sale.<\/span><\/span><\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, Isus pare s\u0103 \u021bin\u0103 s\u0103 accentueze aceast\u0103 \u201e<\/span><\/span>ciud\u0103\u021benie<\/span><\/span>\u201d care \u00eel distinge pe Tat\u0103l s\u0103u \u0219i care<\/span><\/span> se afl\u0103 la originea alegerilor sale, alegeri pe care <\/span><\/span>fariseii <\/span><\/span>\u0219i c\u0103rturarii continu\u0103 s\u0103 le critice. Ei bine, r\u0103spunsul este unul singur: Isus adopt\u0103 acela\u0219i stil ca Tat\u0103l s\u0103u \u0219i arat\u0103 astfel, f\u0103r\u0103 nicio umbr\u0103 de \u00eendoial\u0103, aceast\u0103 iubire f\u0103r\u0103 margini care spulber\u0103 toate a\u0219tept\u0103rile umane.<\/span><\/span><\/p>\n

Oamenilor le este greu s\u0103 renun\u021be la logica lor. Mai ales c\u00e2nd au ajuns s\u0103 i le atribuie lui Dumnezeu! Portretul pe care \u00eel fac despre el \u00eel prezint\u0103 ca pe un judec\u0103tor drept, unul care \u00ee\u0219i ofer\u0103 iertarea doar dup\u0103 ce p\u0103c\u0103tosul a f\u0103cut peniten\u021b\u0103, unul care \u00eei face s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru r\u0103ul pe care l-au comis \u0219i care nu uit\u0103 u\u0219or r\u0103utatea creaturilor sale \u0219i gre\u0219elile lor.<\/span><\/span> \u00ce<\/span><\/span>ns\u0103 Dumnezeu nu este a\u0219a.<\/span><\/span><\/p>\n

Nu este o coinciden<\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span>\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 duminic\u0103 este <\/span><\/span>\u201e<\/span><\/span>Duminica bucuriei\u201d <\/span><\/span>(Laetare).<\/span><\/span><\/p>\n

De fapt, toate lecturile sunt str\u0103b\u0103tute de tema bucuriei, care \u00ee<\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i are originea \u00eentr-o noutate autentic\u0103. Este bucuria lui Israel care las\u0103 \u00een sf\u00e2r<\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>it \u00een urm\u0103 sclavia din Egipt <\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i traversarea de<\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>ertului <\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i \u00eencepe un nou mod de via<\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span>\u0103 \u00een <\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span>ara promis\u0103, pe care Dumnezeu i-a d\u0103ruit-o <\/span><\/span>(prima lectur\u0103).<\/span><\/span><\/p>\n

Este bucuria tat\u0103lui care <\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i-a reg\u0103sit fiul care murise <\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i, \u00een timp ce \u00eei red\u0103 demnitatea pierdut\u0103, merge chiar p\u00e2n\u0103 la a organiza un banchet festiv <\/span><\/span>(Evanghelia).<\/span><\/span><\/p>\n

Este bucuria celor care se las\u0103 \u00eemp\u0103ca<\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span>i cu Dumnezeu <\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i accept\u0103 o iertare pe care nu au meritat-o, ci este har pur care cere doar s\u0103 fie recunoscut pentru a transforma existen<\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span>a <\/span><\/span>(a doua lectur\u0103).<\/span><\/span><\/p>\n

La urma urmei, protagonistul – nu putem uita acest lucru – este \u00eentotdeauna Dumnezeu: Dumnezeu care \u00ee<\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i <\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span>ine promisiunile; Dumnezeu care surprinde prin mil<\/span><\/span>ostivirea<\/span><\/span> sa; Dumnezeu care nu se las\u0103 biruit de p\u0103catul omului, ci, datorit\u0103 lui Cristos, vindec\u0103 <\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span>i realizeaz\u0103 reconcilierea.<\/span><\/span><\/p>\n

Dumnezeu <\/span><\/span>e <\/span><\/span>at\u00e2t de m<\/span><\/span>ilostiv<\/span><\/span> \u00eenc\u00e2t pare excesiv. Dumnezeu se bucur\u0103 c\u00e2nd ne \u00eentoarcem \u00een casa sa \u0219i nu ne repro\u0219eaz\u0103 gre\u0219elile \u0219i condi\u021bia noastr\u0103 nepotrivit\u0103. De ce? Pentru c\u0103 are o inim\u0103 bun\u0103, incomensurabil de bun\u0103, total diferit\u0103 de a noastr\u0103. Aceasta este <\/span><\/span>vestea<\/span><\/span>, relevant\u0103 pentru to\u021bi, care ne ajunge prin parabola de ast\u0103zi.<\/span><\/span><\/p>\n

Ce poate fi mai frumos \u0219i mai <\/span><\/span>duios<\/span><\/span> dec\u00e2t aceast\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are care ne face s\u0103 sim\u021bim c\u0103ldura \u0219i <\/span><\/span>m\u00e2ng\u00e2ierea<\/span><\/span> lui Dumnezeu?<\/span><\/span><\/p>\n

PE DRUMUL SPRE JUBILEU<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eL\u0103sa\u021bi-v\u0103 \u00eemp\u0103ca\u021bi cu Dumne<\/span><\/span>z<\/span><\/span>eu\u201d<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eReticen\u021ba <\/span><\/span>fratelui mai mare<\/span><\/span> ne-a ar\u0103tat din abunden\u021b\u0103 c\u0103 aceast\u0103 reconciliere nu este u\u0219oar\u0103, deoarece implic\u0103 o con<\/span><\/span>–<\/span><\/span>versiune: schimbarea propriei viziuni, a modului de g\u00e2ndire \u0219i de ac\u021biune. \u0218i asta nu este pu\u021bin lucru. Dar nu acesta este scopul <\/span><\/span>J<\/span><\/span>ubileului? \u201eS\u0103 deschid\u0103 larg Poarta Sf\u00e2nt\u0103 pentru a oferi <\/span><\/span>experien\u021ba vie a iubirii lui Dumnezeu, care treze\u0219te \u00een inim\u0103 speran\u021ba cert\u0103 a m\u00e2ntuirii \u00een Cristos\u201d (<\/span><\/span>Spes<\/span><\/span> non <\/span><\/span>confundit<\/span><\/span>, 6). <\/span><\/span>A<\/span><\/span>cest lucru se poate \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 exist\u0103 \u201eoaze de spiritualitate unde se poate \u00eemprosp\u0103ta drumul credin\u021bei \u0219i se poate bea din izvoarele speran\u021bei, mai ales prin apropierea de sacramentul reconcilierii, punctul de plecare de ne\u00eenlocuit al unui adev\u0103rat drum de convertire\u201d (<\/span><\/span>Spes<\/span><\/span> non <\/span><\/span>confundit<\/span><\/span>, 5).<\/span><\/span><\/p>\n

Fiecare parohie trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 ofere aceste \u201eoaze\u201d, adev\u0103rate puncte de r\u0103corire \u00een mijlocul de\u0219erturilor vie\u021bii. Fiecare cre\u0219tin, \u00een acest sens, se va l\u0103sa transformat pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Aceasta este povestea m\u00e2ntuirii noastre, \u00een care Isus, fiul cel mai mare, nu a pretins recunoa\u0219tere \u0219i privilegii. Dimpotriv\u0103, a devenit <\/span><\/span>sclavul <\/span><\/span>nostru, a luat asupra sa p\u0103catele noastre pentru ca via\u021ba noastr\u0103 a tuturor, a fiilor risipitori, s\u0103 fie transformat\u0103, recreat\u0103,\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/span><\/span><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/span><\/span> Dumnezeu \u0219i-a \u021binut promisiunile. Acum poporul evreu intr\u0103 \u00een \u021bara care i-a fost dat\u0103 \u0219i \u00eencepe o via\u021b\u0103 nou\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/span><\/span> Domnul ascult\u0103 rug\u0103ciunea celor s\u0103raci \u0219i nu-i p\u0103r\u0103se\u0219te pe cei care \u00ee\u0219i pun \u00eencrederea \u00een El.<\/span><\/span><\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/span><\/span> A deveni creaturi noi: imposibil? Nu, doar permite\u021bi-v\u0103 s\u0103 fi\u021bi transforma\u021bi de mila lui Dumnezeu.<\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia:<\/span><\/span> Un tat\u0103 care continu\u0103 s\u0103 surprind\u0103. \u0218i doi fii care nu l-au \u00een\u021beles. Aceast\u0103 poveste este \u0219i povestea noastr\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/span><\/span> \u200b\u200bIosue<\/span> 5,9a.10-12<\/span><\/p>\n

\u00cen zilele acelea, Dumnezeu i-a spus lui Iosue: \u201eAst\u0103zi am \u00eendep\u0103rtat de la voi ocara Egiptului\u201d. <\/span>10 <\/span>Fiii lui Israel \u015fi-au fixat tab\u0103ra la Ghilgal. Au celebrat Pa\u015ftele \u00een ziua a paisprezecea a lunii \u00eent\u00e2i, spre sear\u0103, \u00een stepa Ierihonului. <\/span>11 <\/span>\u00cen ziua urm\u0103toare Pa\u015ftelui, au m\u00e2ncat din roadele \u0163\u0103rii azime \u015fi spice pr\u0103jite: chiar \u00een ziua aceea. <\/span>12 <\/span>Mana a \u00eencetat \u00een ziua urm\u0103toare Pa\u015ftelui c\u00e2nd au m\u00e2ncat din roadele \u0163\u0103rii; fiii lui Israel nu au mai avut man\u0103. Au m\u00e2ncat din produsele \u0163\u0103rii Canaanului \u00een anul acela.<\/span><\/p>\n

Pasajul care ne este propus din cartea <\/span><\/span>lui <\/span><\/span>Iosu<\/span><\/span>e<\/span><\/span> este considerat de obicei un produs al operei deuteronomiste, adic\u0103 acel proiect istoric \u0219i teologic care porne\u0219te de la Deuteronom \u0219i cuprinde mai multe c\u0103r\u021bi istorice ulterioare. Ideea de baz\u0103 a acestei scrieri graviteaz\u0103 \u00een jurul unui concept de baz\u0103: fidelitatea fa\u021b\u0103 de leg\u0103m\u00e2ntul cu Domnul va aduce prosperitate \u0219i bun\u0103stare \u021b\u0103rii, \u00een timp ce \u00eenc\u0103lcarea poruncilor sale va aduce ruina. \u00cen acest proiect teologic, repeti\u021biile sunt destul de frecvente \u0219i servesc drept reamintire a faptului c\u0103 m\u00e2ntuirea nu const\u0103 \u00een evenimente unice din istorie, ci este o c\u0103l\u0103torie spiritual\u0103 care reverbereaz\u0103 \u00een experien\u021ba credincio\u0219ilor din diferite genera\u021bii. Astfel, nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 scena trecerii Iordanului aminte\u0219te \u00een mod clar de mai celebra trecere a M\u0103rii Ro\u0219ii. Odat\u0103 ajun\u0219i \u00een \u021aara Promis\u0103, israeli\u021bii au f\u0103cut un pas decisiv \u00een maturizarea lor, au devenit adul\u021bi \u0219i responsabili, astfel c\u0103 darul providen\u021bial al manei care \u00eei \u00eentre\u021binea \u00een de\u0219ert \u00eenceteaz\u0103 \u0219i ei \u00eencep s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din roadele pe care \u021bara le ofer\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

La fel ca <\/span><\/span>fiul <\/span><\/span>risipitor din parabola evanghelic\u0103, care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te identitatea dup\u0103 ce lucreaz\u0103 pentru al\u021bii, Israelul se \u00een\u021belege pe sine dup\u0103 anii de sclavie din Egipt \u0219i r\u0103t\u0103cirile prin de\u0219ert. Identitatea \u0219i angajamentul sunt cele dou\u0103 teme majore care se desprind din acest pasaj \u00een care circumcizia \u0219i Pa\u0219tele sunt men\u021bionate ca evenimente preg\u0103titoare pentru luarea \u00een posesie a \u021b\u0103rii. Israeli\u021bii vor putea locui pe p\u0103m\u00e2ntul pe care li-l d\u0103 Dumnezeu dac\u0103 se comport\u0103 \u00een maniera demn\u0103 care li se cere \u0219i vor putea face acest lucru dac\u0103 p\u0103streaz\u0103 o memorie eficient\u0103 a identit\u0103\u021bii lor ca popor ales de Domnul pentru a fi obiectul iubirii sale speciale.<\/span><\/span><\/p>\n

Totu\u0219i, cel mai interesant aspect al acestui pasaj r\u0103m\u00e2ne concluzia sa, \u00een care se afirm\u0103 c\u0103 intrarea \u00een \u021aara Promis\u0103 coincide cu \u00eencetarea darului de man\u0103. Trebuie amintit c\u0103, la \u00eenceput, israeli\u021bii erau curio\u0219i \u0219i entuziasma\u021bi de aceast\u0103 hran\u0103 care venea din cer. \u00centr-o etap\u0103 ulterioar\u0103, ei s-au declarat obosi\u021bi \u0219i ame\u021bi\u021bi de o hran\u0103 pe care o considerau prea u\u0219oar\u0103 (N<\/span><\/span>u<\/span><\/span>m 21<\/span><\/span>,<\/span><\/span>5). \u00centr-o a treia etap\u0103, mana a devenit un obicei, o provizie convenabil\u0103 pentru care nu trebuiau s\u0103 trudeasc\u0103 \u0219i care a generat o form\u0103 de asisten\u021bialism care \u00ee\u0219i avea ra\u021biunea de a fi doar \u00een timpul precarit\u0103\u021bii tr\u0103ite de nomazi \u00een de\u0219ert. Dar acum, c\u00e2nd li se ofer\u0103 \u0219ansa de a cultiva p\u0103m\u00e2ntul, nu mai exist\u0103 scuze \u0219i trebuie s\u0103 se apuce de munc\u0103 \u0219i de trud\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/span><\/span> \u200b2<\/span>Corinteni <\/span>5,17-21<\/span><\/p>\n

Fra\u0163ilor, dac\u0103 cineva este \u00een Cristos, este o creatur\u0103 nou\u0103: cele vechi au trecut, iat\u0103, au devenit noi! <\/span>18<\/span>Iar toate vin de la Dumnezeu, care ne-a \u00eemp\u0103cat cu sine prin Cristos \u015fi ne-a d\u0103ruit slujirea reconcilierii, <\/span>19<\/span>a\u015fa cum Dumnezeu era \u00een Cristos \u00eemp\u0103c\u00e2nd lumea cu sine, ne\u0163in\u00e2nd cont de gre\u015felile lor \u015fi pun\u00e2nd \u00een noi cuv\u00e2ntul reconcilierii. <\/span>20<\/span>A\u015fadar, noi suntem \u00eemputernici\u0163i ai lui Cristos ca \u015fi ai lui Dumnezeu care v\u0103 \u00eendeamn\u0103 prin noi. V\u0103 rug\u0103m pentru Cristos: \u00eemp\u0103ca\u0163i-v\u0103 cu Dumnezeu! <\/span>21<\/span>Pe cel care nu a cunoscut p\u0103catul el l-a f\u0103cut p\u0103cat de dragul nostru, pentru ca noi s\u0103 devenim justificarea lui Dumnezeu \u00een el.<\/span><\/p>\n

\n

Suntem familiariza\u021bi cu refrenul care \u00eel \u00eenso\u021be\u0219te pe autorul c\u0103r\u021bii Qohelet: \u201eNu este nimic nou sub soare\u201d (1<\/span><\/span>,<\/span><\/span>9). \u0218i aici Paul ne surprinde vorbind despre lucruri vechi care au trecut \u0219i lucruri noi care s-au n\u0103scut; cum este posibil acest lucru? R\u0103spunsul este ferm, toate acestea vin de la Dumnezeu. Ceea ce oamenii nu au putut realiza, Dumnezeu a realizat \u00een Cristos. \u0218i, mai presus de toate, a fost peste puterile noastre s\u0103 fim \u00eemp\u0103ca\u021bi. Aceast\u0103 expresie trebuie s\u0103-i fi frapat pe destinatarii s\u0103i, deoarece verbul grecesc <\/span><\/span>katall\u00e1ss\u014d<\/span><\/span> nu apar\u021binea \u00een mod normal limbajului religios \u0219i cultic, ci era legat de sfera politic\u0103 \u0219i exprima dep\u0103\u0219irea unei du\u0219m\u0103nii care separase doi oameni sau dou\u0103 popoare. \u00cen principiu, se poate fi de acord cu defini\u021bia reconcilierii ca refacerea unei prietenii rupte. Cu toate acestea, \u00een afacerile omene\u0219ti, responsabilitatea de a reconstrui este a celui care a provocat ruptura, \u00een timp ce aici vedem c\u0103 lucrurile stau altfel \u0219i c\u0103 Dumnezeu este cel care coase ruptura \u201ef\u0103r\u0103 a-i \u00eenvinui pe oameni pentru gre\u0219elile lor\u201d (v. 19). Aceast\u0103 reconciliere a \u00eenceput \u00een trecut (dup\u0103 cum implic\u0103 utilizarea unui verb istoric, \u201ene-a \u00eemp\u0103cat\u201d, v. 18) cu evenimentul Cristos, dar \u00eenc\u0103 a\u0219teapt\u0103 ratificarea sa de c\u0103tre fiecare credincios. Spre deosebire de iertare, care ar putea fi, de asemenea, unilateral\u0103, reconcilierea necesit\u0103 ca ambele p\u0103r\u021bi s\u0103 fie implicate \u00een proces, de\u0219i nu \u00eentotdeauna \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. <\/span><\/span>Exorta\u021bia lui Pa<\/span><\/span>u<\/span><\/span>l are sens doar dac\u0103 se presupune c\u0103 eficien\u021ba individual\u0103 a acestei oferte depinde de r\u0103spunsul personal pe care fiecare persoan\u0103 trebuie s\u0103 \u00eel dea, un r\u0103spuns care nu poate fi doar formal, ci implic\u0103 un angajament coerent de-a lungul vie\u021bii. O posibil\u0103 alegere negativ\u0103 cu siguran\u021b\u0103 nu poate \u0219terge valoarea a ceea ce Cristos a f\u0103cut pentru noi, dar o face nefolositoare \u00een via\u021ba individului.<\/span><\/span><\/p>\n

EVANGHELIA<\/span> \u200bLuca <\/span>15,1-3.11-32<\/span><\/p>\n

\u00cen acel timp, to\u0163i vame\u015fii \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fii se apropiau de Isus ca s\u0103-l asculte. <\/span>2 <\/span>Fariseii \u015fi c\u0103rturarii \u00eens\u0103 murmurau, spun\u00e2nd: <\/span>\u201e<\/span>Acesta \u00eei prime\u015fte pe p\u0103c\u0103to\u015fi \u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103 cu ei<\/span>\u201d<\/span>. <\/span>3 <\/span>Atunci, le-a spus aceast\u0103 parabol\u0103: <\/span>11 <\/span>\u201e<\/span>Un om avea doi fii. <\/span>12 <\/span>Cel mai t\u00e2n\u0103r dintre ei i-a spus tat\u0103lui: \u00abTat\u0103, d\u0103-mi partea de avere ce mi se cuvine!\u00bb Iar el le-a \u00eemp\u0103r\u0163it averea. <\/span>13 <\/span>\u015ei, nu dup\u0103 multe zile, fiul cel mai t\u00e2n\u0103r \u015fi-a adunat toate \u015fi a plecat de acas\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103. Acolo \u015fi-a risipit averea \u00eentr-o via\u0163\u0103 de desfr\u00e2u. <\/span>14 <\/span>Dup\u0103 ce a cheltuit toate, a venit o mare foamete \u00een \u0163ara aceea, iar el a \u00eenceput s\u0103 duc\u0103 lips\u0103. <\/span>15 <\/span>Atunci s-a dus \u015fi s-a aciuat la unul dintre cet\u0103\u0163enii acelei \u0163\u0103ri care l-a trimis la c\u00e2mp s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 porcii. <\/span>16<\/span> \u015ei ar fi dorit s\u0103 se sature cu ro\u015fcovele pe care le m\u00e2ncau porcii, dar nimeni nu-i d\u0103dea. <\/span>17 <\/span>Atunci, venindu-\u015fi \u00een fire, a spus: \u00abC\u00e2\u0163i zilieri ai tat\u0103lui meu au p\u00e2ine din bel\u015fug, iar eu mor aici de foame! <\/span>18 <\/span>Ridic\u00e2ndu-m\u0103, m\u0103 voi duce la tat\u0103l meu \u015fi-i voi spune: ‘Tat\u0103, am p\u0103c\u0103tuit \u00eempotriva cerului \u015fi \u00eenaintea ta; <\/span>19 <\/span>nu mai sunt vrednic s\u0103 fiu numit fiul t\u0103u. Ia-m\u0103 ca pe un zilier al t\u0103u!’\u00bb <\/span>20 <\/span>\u015ei, ridic\u00e2ndu-se, a mers la tat\u0103l s\u0103u. Pe c\u00e2nd era \u00eenc\u0103 departe, tat\u0103l l-a v\u0103zut, i s-a f\u0103cut mil\u0103 \u015fi, alerg\u00e2nd, l-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi l-a s\u0103rutat. <\/span>21 <\/span>Atunci, fiul i-a spus: \u00abTat\u0103, am p\u0103c\u0103tuit \u00eempotriva cerului \u015fi \u00eenaintea ta; nu mai sunt vrednic s\u0103 fiu numit fiul t\u0103u\u00bb. <\/span>22 <\/span>\u00cens\u0103 tat\u0103l a spus c\u0103tre servitorii s\u0103i: \u00abAduce\u0163i repede haina cea dint\u00e2i \u015fi \u00eembr\u0103ca\u0163i-l! Da\u0163i-i un inel \u00een deget \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u00een picioare! <\/span>23 <\/span>Aduce\u0163i vi\u0163elul cel \u00eengr\u0103\u015fat \u015fi t\u0103ia\u0163i-l: s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u015fi s\u0103 ne bucur\u0103m, <\/span>24 <\/span>c\u0103ci acest fiu al meu era mort, \u015fi a revenit la via\u0163\u0103, era pierdut, \u015fi a fost g\u0103sit!\u00bb \u015ei au \u00eenceput s\u0103 se veseleasc\u0103. <\/span>25 <\/span>\u00cens\u0103 fiul lui mai mare era la c\u00e2mp. C\u00e2nd a venit \u015fi s-a apropiat de cas\u0103, a auzit c\u00e2ntece \u015fi dansuri. <\/span>26<\/span> Atunci, chem\u00e2ndu-l pe unul dintre servitori, l-a \u00eentrebat ce este aceasta. <\/span>27 <\/span>El i-a spus: \u00abFratele t\u0103u a venit, iar tat\u0103l t\u0103u, pentru c\u0103 l-a rec\u0103p\u0103tat s\u0103n\u0103tos, a t\u0103iat vi\u0163elul cel \u00eengr\u0103\u015fat\u00bb. <\/span>28 <\/span>Dar el s-a m\u00e2niat \u015fi nu voia s\u0103 intre. \u00cens\u0103 tat\u0103l s\u0103u a ie\u015fit \u015fi-l implora. <\/span>29 <\/span>El, r\u0103spunz\u00e2nd, i-a zis tat\u0103lui s\u0103u: \u00abIat\u0103, de at\u00e2\u0163ia ani te slujesc \u015fi niciodat\u0103 n-am \u00eenc\u0103lcat porunca ta! Dar mie nu mi-ai dat niciodat\u0103 m\u0103car un ied ca s\u0103 m\u0103 bucur cu prietenii mei. <\/span>30 <\/span>\u00cens\u0103, c\u00e2nd a venit acest fiu al t\u0103u care \u015fi-a devorat averea cu desfr\u00e2natele, ai t\u0103iat pentru el vi\u0163elul cel \u00eengr\u0103\u015fat\u00bb. <\/span>31 <\/span>Atunci, el i-a spus: \u00abFiule, tu e\u015fti cu mine \u00eentotdeauna \u015fi toate ale mele sunt ale tale. <\/span>32 <\/span>Dar trebuia s\u0103 ne bucur\u0103m \u015fi s\u0103 ne veselim, pentru c\u0103 acest frate al t\u0103u era mort, \u015fi a revenit la via\u0163\u0103, era pierdut, \u015fi a fost g\u0103sit!\u00bb”<\/span><\/p>\n

\n

Predica despre parabola <\/span><\/span>fiului <\/span><\/span>risipitor este complex\u0103 din mai multe motive, dar cel pu\u021bin dou\u0103 nu pot fi trecute cu vederea. Primul este c\u0103 puterea emo\u021bional\u0103 a pove\u0219tii dep\u0103\u0219e\u0219te orice \u00eencercare st\u00e2ngace de a o reprezenta publicului, ca \u0219i cum comentariul ar putea ad\u0103uga ceva important. A doua este c\u0103 vastitatea ideilor pe care le ofer\u0103 face imposibil\u0103 abordarea tuturor acestora \u00een spa\u021biul scurt disponibil. Trebuie f\u0103cute alegeri, iar contextul liturgic al Postului Mare impune un accent prioritar pe aspectul peniten\u021bial \u0219i de convertire pe care \u00eel sugereaz\u0103 episodul. O mic\u0103 problem\u0103: <\/span><\/span>pasajul liturgic <\/span><\/span>omite vv. 4-10 din Luca cap. 15, care sunt cele \u00een care apare explicit lexicul peniten\u021bial <\/span><\/span>(<\/span><\/span>\u201e<\/span><\/span>Va fi bucurie \u00een cer pentru un singur p\u0103c\u0103tos care se converte\u0219te…\u201d<\/span><\/span> [v. 7], \u201eexist\u0103 bucurie \u00eenaintea lui Dumnezeu pentru un singur p\u0103c\u0103tos care se converte\u0219te\u201d [v. 10]). Extinderea temei convertirii la cea de-a treia povestire devine, prin urmare, mai problematic\u0103, chiar dac\u0103 este adesea considerat\u0103 de la sine \u00een\u021beleas\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Predicatorul se va fi aflat deja \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri invit\u00e2ndu-\u0219i auditoriul s\u0103 urmeze exemplul t\u00e2n\u0103rului care \u00ee\u0219i revine \u00een fire \u0219i decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een casa tat\u0103lui s\u0103u. Punctul slab al acestei op\u021biuni este c\u0103, \u00een text, elementele care vorbesc \u00een favoarea unei poc\u0103in\u021be reale din partea fiului cel mic sunt foarte pu\u021bine. Pentru ca cineva s\u0103 poat\u0103 vorbi de o poc\u0103in\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103, ar trebui s\u0103 existe o denun\u021bare precis\u0103 a vinov\u0103\u021biei, care s\u0103 ia \u00een considerare \u0219i durerea provocat\u0103 altora, \u0219i un scop solid pentru viitor. Atunci c\u00e2nd un penitent se apropie de sacramentul confesiunii, preotul ar trebui s\u0103 verifice tocmai aceste aspecte \u00eenainte de a acorda absolvirea. Dar b\u0103iatul nu pare foarte \u00eenclinat s\u0103 se lase judecat: \u0219i-a aplicat singur o pedeaps\u0103 – reducerea la o stare servil\u0103 prin renun\u021barea la privilegiile sale de fiu – \u0219i inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-\u0219i pun\u0103 tat\u0103l \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit, sper\u00e2nd s\u0103 calmeze prin aceast\u0103 umilin\u021b\u0103 resentimentele previzibile ale unui om a c\u0103rui demnitate p\u0103rinteasc\u0103 o consider\u0103 ofensat\u0103. Chiar \u0219i formula pe care o folose\u0219te pentru a se acuza sun\u0103 sinistru de echivoc. Ce \u00eenseamn\u0103: \u201eAm p\u0103c\u0103tuit \u00eempotriva cerului \u0219i \u00eenaintea ta\u201d (v. 18)?<\/span><\/span><\/p>\n

\u2611 <\/span>Spre<\/span><\/span> o defini\u021bie a vinov\u0103\u021biei.<\/span><\/span> Cercet\u0103torii \u00een\u0219i\u0219i nu par s\u0103 aib\u0103 o viziune clar\u0103 asupra vinei \u00een cauz\u0103. Pentru unii, ea se refer\u0103 la cererea de a primi \u00een avans partea sa de mo\u0219tenire, deoarece prin acest gest s-ar fi decretat dinainte moartea p\u0103rintelui. Este adev\u0103rat c\u0103 solicitarea a fost poate nesimpatic\u0103 \u0219i oarecum nepotrivit\u0103, dar nu era contrar\u0103 legii, iar tat\u0103l \u00eensu\u0219i a consim\u021bit la aceasta f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, ceea ce nu ar fi f\u0103cut dac\u0103 l-ar fi f\u0103cut complice la un act ilegal. Documenta\u021bia (s\u0103rac\u0103) pe care o de\u021binem vorbe\u0219te, de asemenea, \u00een favoarea liceit\u0103\u021bii, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eel putem acuza de lips\u0103 de tact \u0219i de nerecuno\u0219tin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de p\u0103rinte, dar nu a ac\u021bionat p\u0103c\u0103tos. Al\u021bii cred c\u0103 se face aluzie la comportamentul s\u0103u \u00een timpul petrecut \u00een \u021bara \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te sprijinul \u00een v. 13, unde se spune c\u0103 a tr\u0103it dizolvat. \u00cen v. 30, fratele mai mare precizeaz\u0103 c\u0103 \u0219i-a risipit averea cu prostituate. Dar chiar trebuie s\u0103 ascult\u0103m calomniile unui om cuprins de furie? Din moment ce contactul <\/span><\/span>fiului <\/span><\/span>risipitor cu familia sa a \u00eencetat, dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, din ziua plec\u0103rii sale, de unde \u0219tie el cum \u0219i-a cheltuit banii? Insinuarea este credibil\u0103, dar nu este dovedit\u0103. O alternativ\u0103 mai plauzibil\u0103 este c\u0103 el a p\u0103c\u0103tuit <\/span><\/span>\u00een gestionarea mo\u0219tenirii. Bunurile apar\u021bineau copiilor, dar tat\u0103l trebuia s\u0103 p\u0103streze uzufructul pentru a se \u00eentre\u021bine. Risipind bunurile, fiul cel mic a comis o fapt\u0103 grav\u0103, deoarece, risipind bunurile care au servit la \u00eentre\u021binerea p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, el nu a mai fost \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 porunca a patra, care impunea copiilor obliga\u021bia de a se \u00eengriji material de p\u0103rin\u021bii lor.<\/span><\/span><\/div>\n

\u200bAceast\u0103 ipotez\u0103 r\u0103spunde bine autoacuza\u021biei <\/span><\/span>fiului <\/span><\/span>risipitor, care spune c\u0103 a p\u0103c\u0103tuit \u00eentr-adev\u0103r \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i \u00eempotriva tat\u0103lui s\u0103u. Problema r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 c\u0103 Luca folose\u0219te un limbaj care nu reflect\u0103 o con\u0219tientizare deplin\u0103 a acestor obiceiuri. \u00cen momentul plec\u0103rii, t\u00e2n\u0103rul a plecat \u201eadun\u00e2ndu-\u0219i toate bunurile\u201d (v. 13), o expresie care sugereaz\u0103 o eliminare complet\u0103 a bunurilor pentru care nu trebuie s\u0103 dea socoteal\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere aceast\u0103 dificultate de a identifica un p\u0103cat anume, se poate emite ipoteza prudent\u0103 c\u0103 t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u0219i deduce con\u0219tiin\u021ba de a fi p\u0103c\u0103tuit din condi\u021bia actual\u0103 \u00een care se afl\u0103. Abandonat de toat\u0103 lumea, \u00eenrobit de un p\u0103g\u00e2n care \u00eel dispre\u021buie\u0219te, dornic s\u0103 m\u0103n\u00e2nce hrana animalelor, cine ar putea fi mai r\u0103u dec\u00e2t el? Nu reprezint\u0103 aceasta pedeapsa pe care Dumnezeu o aplic\u0103 unui p\u0103c\u0103tos? Atunci c\u00e2nd prietenii lui Io<\/span><\/span>b<\/span><\/span> \u00eel g\u0103sesc acoperit cu r\u0103ni din cap p\u00e2n\u0103 \u00een picioare, ei trag cu u\u0219urin\u021b\u0103 concluzia c\u0103 aceast\u0103 situa\u021bie este cu siguran\u021b\u0103 consecin\u021ba unui p\u0103cat ocult. Dac\u0103 accept\u0103m aceast\u0103 solu\u021bie, trebuie s\u0103 admitem c\u0103 vinov\u0103\u021bia este examinat\u0103 mai mult din punctul de vedere subiectiv al personajului dec\u00e2t din perspectiva obiectiv\u0103 a pove\u0219tii \u0219i, prin urmare, nu este punctul ei esen\u021bial.<\/span><\/span><\/p>\n

\u2611 <\/span>Scopul principal al povestirii.<\/span><\/span> Cadrul editorial oferit de Lc 15,1-3 ne poate ajuta s\u0103 recompunem tabloul din viziunea lucan\u0103. Dac\u0103 relatarea parabolic\u0103 trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een lumina ministerului lui Isus, punctul central este oferta gratuit\u0103 a harului \u0219i nu poc\u0103in\u021ba individual\u0103. \u00cen Evanghelii, de obicei nu p\u0103c\u0103to\u0219ii sunt cei care \u00eel caut\u0103 pe Isus, ci invers. Proclamarea milei lui Dumnezeu este cu siguran\u021b\u0103 mai relevant\u0103 pentru mesajul acestei povestiri dec\u00e2t convertirea presupus\u0103 a risipitorului, motiv pentru care ar trebui s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een predic\u0103. Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 reac\u021bia p\u0103c\u0103tosului nu este important\u0103, deoarece darul divin gratuit trebuie s\u0103 fie \u00eenso\u021bit de un r\u0103spuns adecvat. Ca \u0219i \u00een cazul lui Zaheu, Fiul Omului a venit s\u0103 caute \u0219i s\u0103 salveze ceea ce era pierdut, dar este necesar s\u0103 fie g\u0103sit \u0219i vindecat. Centrarea reflec\u021biei pe oferta harului pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii comportamentul ambilor fii, nu doar al celui care a p\u0103r\u0103sit acoperi\u0219ul tat\u0103lui s\u0103u. Dac\u0103, de fapt, m\u0103rturisirea vinov\u0103\u021biei ar fi fost punctul principal, povestirea s-ar fi putut \u00eencheia cu u\u0219urin\u021b\u0103 cu <\/span><\/span>v. 24. \u00cen schimb, nara\u021biunea continu\u0103 prin punerea \u00een discu\u021bie a fratelui mai mare \u0219i a presupusei sale nevinov\u0103\u021bii.<\/span><\/span><\/div>\n

\u200bA vorbi despre \u201ep\u0103catul fiului cel mare\u201d pare nepotrivit, deoarece atitudinea sa dispre\u021buitoare este lipsit\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de tat\u0103l s\u0103u \u0219i dispre\u021buitoare fa\u021b\u0103 de fratele s\u0103u, dar nu exist\u0103 o vinov\u0103\u021bie obiectiv\u0103. La o privire mai atent\u0103, totu\u0219i, exist\u0103 precedente semnificative \u00een Evanghelia dup\u0103 Luca care arat\u0103 comportamente similare \u00een contextul fraternit\u0103\u021bii care sunt condamnate de Isus.<\/span><\/span><\/p>\n

\u200bPrimul se g\u0103se\u0219te la sf\u00e2r\u0219itul capitolului 10, unde Isus este primit \u00een casa Martei (\u0219i este probabil, din cauza acestei expresii, c\u0103 este vorba despre <\/span><\/span>sora <\/span><\/span>cea mare) doar pentru a fi chemat la mijloc \u00een rezolvarea disputei din familie. Marta, de fapt, \u00eei cere lui Isus s\u0103 o mustre pe sora ei vinovat\u0103 – dup\u0103 p\u0103rerea ei – de nerespectarea \u00eendatoririlor sale de ospitalitate (Lc 10,40). Pu\u021bin mai departe (12,13), un b\u0103rbat, \u00een acest caz probabil un <\/span><\/span>frate<\/span><\/span> mai mic, cere interven\u021bia lui Isus pentru ca fratele s\u0103u s\u0103 poat\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bi mo\u0219tenirea cu el. \u00cen ambele situa\u021bii, Isus refuz\u0103 s\u0103 ia partea unuia sau altuia. Confrunta\u021bi cu dovada unor rela\u021bii fraterne nes\u0103n\u0103toase, singura solu\u021bie este de a aduce disputan\u021bii fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu dovada unei rela\u021bii care exist\u0103 dincolo de nedrept\u0103\u021bile practicate sau primite.<\/span><\/span><\/p>\n

\u200bFigura patern\u0103 din parabol\u0103 nu \u00eentruchipeaz\u0103 doar persona<\/span><\/span>j<\/span><\/span>ul generos care uit\u0103 r\u0103ul \u0219i ofensa primit\u0103, ci \u0219i pe cel care lucreaz\u0103 activ la repararea rupturii din rela\u021bia r\u0103nit\u0103. <\/span><\/span>T<\/span><\/span>ehnica finalului deschis, adic\u0103 reticen\u021ba \u00een a da o concluzie pove\u0219tii, l\u0103s\u00e2nd dubla posibilitate de participare la osp\u0103\u021b sau de refuz, ilustreaz\u0103 clar c\u0103 figura patern\u0103 este cea care comand\u0103 intriga. Ambii copii manifest\u0103 o rela\u021bie conflictual\u0103 \u00eentre ei, dar \u0219i una nes\u0103n\u0103toas\u0103 cu p\u0103rintele, mai degrab\u0103 \u00eenclinat\u0103 spre o rela\u021bie servil\u0103 dec\u00e2t filial\u0103. Adev\u0103rata recuperare se produce nu at\u00e2t prin recunoa\u0219terea a ceea ce a f\u0103cut cineva, c\u00e2t a ceea ce este. \u00cen mod similar, Isus nu vine s\u0103 denun\u021be p\u0103catele p\u0103c\u0103to\u0219ilor pentru a provoca convertirea lor, ci le aminte\u0219te de marea demnitate \u0219i importan\u021b\u0103 pe care o au \u00een ochii lui Dumnezeu, pentru ca aceasta s\u0103 fie motiva\u021bia de a elimina din via\u021ba lor ceea ce constituie un obstacol \u00een calea tr\u0103irii conform voin\u021bei divine. Lovi<\/span><\/span>tu<\/span><\/span>rile cu biciul ale profe\u021bilor au fost \u00eenlocuite de m\u00e2ng\u00e2ierile Fiului Omului care pot ob\u021bine acelea\u0219i rezultate \u0219i chiar mai mari.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201e<\/span><\/span>Servizio<\/span><\/span> della<\/span><\/span> Parola\u201d, nr. 5<\/span><\/span>6<\/span><\/span>5 <\/span><\/span>martie<\/span><\/span>\/<\/span><\/span>aprilie<\/span><\/span> 202<\/span><\/span>5<\/span><\/span> \u0219i a revistei spaniole \u201e<\/span><\/span>Eucarist\u00eda<\/span><\/span>\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/span><\/span><\/p>\n

Textele biblice sunt preluate din \u201e<\/span><\/span>Lec\u021bionarul<\/span><\/span> Roman <\/span><\/span>vol<\/span><\/span> II. Timpul Postului Mare \u0219i Timpul Pascal\u201d, ap\u0103rut la Editura <\/span><\/span>Sapientia<\/span><\/span> \u00een anul 2013.<\/span><\/span><\/p>\n

Hits: 122<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A IV A POSTULUI MARE 30 MARTIE 2025 DARUL LUI DUMNEZEU ESTE O RELA\u021aIE RE\u00ceNNOIT\u0102 Tema reconcilierii, […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":31398,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40107"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40107"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40107\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40108,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40107\/revisions\/40108"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31398"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40107"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40107"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}