{"id":39845,"date":"2025-03-01T08:31:17","date_gmt":"2025-03-01T05:31:17","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39845"},"modified":"2025-03-02T00:36:54","modified_gmt":"2025-03-01T21:36:54","slug":"cuvantul-dezvaluie-identitatea-copiilor-lui-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-viii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/03\/01\/cuvantul-dezvaluie-identitatea-copiilor-lui-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-viii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCuv\u00e2ntul dezv\u0103luie identitatea copiilor lui Dumnezeu\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a VIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A VIII-A DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

2 MARTIE 2025<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

CUV\u00c2NTUL DEZV\u0102LUIE IDENTITATEA COPIILOR LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

Limbajul, verbal sau nonverbal, dezv\u0103luie interioritatea fiin\u021bei umane; calitatea rela\u021biei cu ceilal\u021bi este cea care define\u0219te identitatea unei persoane. Prin urmare, este necesar s\u0103 decidem cine vrem s\u0103 fim \u0219i \u00een ce fel de rela\u021bii interpersonale s\u0103 ne angaj\u0103m: autoeduca\u021bia \u00een privin\u021ba lui Dumnezeu \u0219i a aproapele este fundamental\u0103 pentru o existen\u021b\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Isus ne conduce la r\u0103scrucea dintre teologie \u0219i antropologie: omul este cu adev\u0103rat fericit atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i redescoper\u0103 identitatea profund\u0103 de creatur\u0103 ca fiu al lui Dumnezeu, ascult\u00e2nd Cuv\u00e2ntul s\u0103u \u0219i pe unicul \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor, Isus Cristos. Ascultarea cuv\u00e2ntului evanghelic provoac\u0103 convertirea \u0219i st\u0103 la baza iubirii milostive (evanghelia<\/em><\/strong>). Acest lucru este posibil prin moartea \u0219i \u00eenvierea lui Cristos; el \u00eenvinge moartea \u0219i p\u0103catul \u0219i ne ofer\u0103 posibilitatea de a primi harul Tat\u0103lui \u0219i de a fi deja creaturi noi, gata s\u0103 tr\u0103im \u00een via\u021ba nou\u0103 care va veni (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

INTRODUCERE LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Dintr-o inim\u0103 dreapt\u0103 ies cuvintele \u0219i faptele bune, a\u0219a cum dintr-o inim\u0103 rea ies g\u00e2ndurile, cuvintele \u0219i faptele rele: at\u00e2t Vechiul, c\u00e2t \u0219i Noul Testament ne amintesc acest lucru. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu ne invit\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare modul \u00een care ceea ce r\u0103sun\u0103 \u00een afara noastr\u0103, are mai \u00eent\u00e2i ecou \u00een interiorul nostru. Mai presus de toate, cuvintele liturgiei exprim\u0103 plin\u0103tatea \u0219i celebrarea inimii. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd neclinti\u021bi \u00een bine – a\u0219a cum ne invit\u0103 Apostolul – ne permite s\u0103 fim pomi care dau roade bune.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen concep\u021bia antropologic\u0103 a lui Ben Sirah, omul este o creatur\u0103 liber\u0103 \u0219i responsabil\u0103, chemat\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u201e\u00een\u021belepciunea\u201d prin \u201efrica de Dumnezeu\u201d (cf. Sir 2,1-18), adic\u0103 iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu care se exprim\u0103 prin respectarea Cuv\u00e2ntului s\u0103u (cf. 2,15-16). Existen\u021ba celui care se \u00eencrede \u00een Domnul \u0219i mediteaz\u0103 la Legea sa va fi p\u0103truns\u0103 de recompens\u0103: el va experimenta milostivirea infinit\u0103 a lui Dumnezeu.<\/p>\n

Textul nostru este precedat de un aforism care ac\u021bioneaz\u0103 ca o balama cu imaginea anterioar\u0103 a pericolului comer\u021bului fraudulos: \u201eDac\u0103 cineva nu se \u00eent\u0103re\u015fte cu grij\u0103 \u00een teama de Domnul, degrab\u0103 va fi r\u0103sturnat\u0103 casa lui\u201d (27,3). Astfel, \u00een pasajul din liturgia de ast\u0103zi, Ben Sirah subliniaz\u0103 c\u0103 recunoa\u0219terea condi\u021biei existen\u021biale a cuiva este condi\u021bia necesar\u0103 pentru a intra pe calea fricii de Dumnezeu; testul apropierii de Dumnezeu este \u201ecuv\u00e2ntul\u201d (27,4-7), care dezv\u0103luie \u00een\u021belepciunea sau nebunia fiin\u021belor umane (27,8-15). Pasajul este alc\u0103tuit din trei afirma\u021bii paralele \u00een care imagini din lumea social\u0103 \u0219i natural\u0103 sunt comparate cu condi\u021bia antropologic\u0103-existen\u021bial\u0103 (vv. 4-6) \u0219i se \u00eencheie cu un aforism exortativ cu caracter general (v. 7). Prin urmare, \u00een vv. 4-5, este considerat \u00een\u021belept cel care reflecteaz\u0103 asupra propriului comportament; paralelismul din v. 4 compar\u0103 medita\u021bia omului cu func\u021bia unei site: a\u0219a cum \u201egunoiul\u201d iese la iveal\u0103 \u00een agita\u021bia sitei, tot a\u0219a examinarea interioar\u0103 este activitatea care \u00eei permite \u00een\u021beleptului s\u0103 identifice \u201edefectele\u201d, adic\u0103 e\u0219ecurile \u00een rela\u021bia cu Dumnezeu. Potrivit hagiografului, adev\u0103rata prob\u0103 de turnesol care calific\u0103 un om nu este comportamentul s\u0103u, ci \u201ecuv\u00e2ntul\u201d pe care \u00eel roste\u0219te \u00een conversa\u021bia cu ceilal\u021bi.<\/p>\n

Urm\u0103torul paralelism (v. 5) compar\u0103 \u201ecuptorul\u201d care testeaz\u0103 calitatea vasului (cf. Sir 2,5; Prov 17,3; 27,21; Ps 16,3) cu \u201emodul de a ra\u021biona\u201d care constituie testul decisiv al identit\u0103\u021bii unei persoane. Ultimul paralelism (v. 6) folose\u0219te o imagine din lumea agricol\u0103: \u201erodul arat\u0103 cum este cultivat pomul\u201d. Observ\u0103m c\u0103 nu exist\u0103 o rela\u021bie direct\u0103 \u00eentre cauz\u0103 \u0219i efect, \u00eentre calitatea pomului \u0219i cea a fructului; \u00eentre cele dou\u0103 elemente vegetale se afl\u0103 figura cultivatorului. Verbul la pasiv (\u201eeste cultivat\u201d) \u00eel pune de fapt \u00een discu\u021bie pe agricultor, care poate \u00eengriji sau neglija pomul: la urma urmei, bun\u0103tatea fructului deriv\u0103 din alegerea agricultorului. Astfel, latura antropologic\u0103 a paralelismului se concentreaz\u0103 pe responsabilitatea omului \u00een gestionarea propriei sale educa\u021bii: \u201eastfel, cuv\u00e2ntul dezv\u0103luie g\u00e2ndurile inimii\u201d. Mentalitatea unei persoane (\u201einima\u201d) depinde de modul \u00een care aceasta \u00ee\u0219i gestioneaz\u0103 educa\u021bia; ea este efectul unei alegeri de via\u021b\u0103 care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te transparen\u021ba \u00een dialog. De fapt, \u201ecuv\u00e2ntul\u201d este o revela\u021bie a interiorit\u0103\u021bii fiin\u021bei umane \u0219i, astfel, \u201e\u00een\u021belepciunea\u201d omului se manifest\u0103 \u00een contextul social \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i interac\u021bioneaz\u0103. \u00cen v. 7, Ben Sirah \u00eencheie cu un aforism la persoana a doua singular \u0219i, prin urmare, adresat cititorului, care rezum\u0103 reflec\u021biile universale anterioare din vv. 4-6: \u201e \u00eenainte de discurs, nu-l l\u0103uda pe om: aceasta este \u00eencercarea oamenilor\u201d. Exorta\u021bia final\u0103 este un \u00eendemn la discern\u0103m\u00e2nt: judecata asupra calit\u0103\u021bii unei persoane dep\u0103\u0219e\u0219te ideile preconcepute \u0219i prejudec\u0103\u021bile bazate pe aparen\u021be \u0219i se bazeaz\u0103 pe ascultarea cuv\u00e2ntului s\u0103u, care dezv\u0103luie inten\u021biile profunde. Rezult\u0103 c\u0103 persoana \u201e\u00een\u021beleapt\u0103\u201d este cea care se hr\u0103ne\u0219te din Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, \u00eel interiorizeaz\u0103 \u0219i \u00eel reformuleaz\u0103 \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirilor sociale.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen versetele care preced cele cuprinse \u00een\u00a0a doua lectur\u0103<\/em>\u00a0de ast\u0103zi (cf.<\/em>\u00a01Cor<\/em>\u00a015,51-53), Paul abordeaz\u0103 problema situa\u021biei noastre trupe\u0219ti \u00een momentul\u00a0parusiei<\/em>\u00a0(cf.<\/em>\u00a01Tes<\/em>\u00a04,13-17); la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor, to\u021bi vor suferi o \u201etransformare\u201d (verbul\u00a0all\u00e1ssein<\/em>\u00a0este repetat de dou\u0103 ori: vv. 51 \u0219i 52) care va face trupul actual \u201eincoruptibil\u201d \u0219i \u201enemuritor\u201d. \u00cen v. 53, apostolul spusese c\u0103 aceast\u0103 transformare \u201etrebuie\u201d s\u0103 aib\u0103 loc; este de fapt o necesitate de origine divin\u0103. Acum, \u00een v. 54, el adaug\u0103 c\u0103 aceast\u0103 \u201eacoperire\u201d trupeasc\u0103 a incoruptibilit\u0103\u021bii \u0219i nemuririi corespunde unei \u00eempliniri a Scripturii. Acesta este un alt mod de a sublinia c\u0103 este o lucrare a lui Dumnezeu. Urm\u0103torul citat \u00eembin\u0103 Is<\/em>\u00a025,8 LXX<\/em> (25,7 TM<\/em>) cu\u00a0Os<\/em>\u00a013,14. Referin\u021ba scriptural\u0103 \u00eei informeaz\u0103 pe cititori c\u0103 \u00een planul m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu exist\u0103 anihilarea mor\u021bii. Aceast\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere a mor\u021bii a fost realizat\u0103 de Dumnezeu prin \u00eenvierea lui Isus.<\/p>\n

\u00cen mod ironic, Paul pune dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri retorice: \u201eUnde este, moarte, biruin\u021ba ta? Unde este, moarte, ghimpele t\u0103u?\u201d (15,55). Ghimpele este o metafor\u0103 pentru putere, pentru capacitatea mor\u021bii de a-i speria pe oameni \u0219i de a le injecta otrav\u0103 mortal\u0103. Acum, Dumnezeu a distrus aceast\u0103 putere \u0219i Cristos este \u00eenving\u0103torul asupra mor\u021bii pentru binele poporului credincios. \u00cen v. 56, Paul iese din metafor\u0103 \u0219i identific\u0103 \u201eghimpele\u201d cu \u201ep\u0103catul\u201d \u0219i \u201eputerea p\u0103catului\u201d cu \u201elegea\u201d. Numai Cristos, \u00eenviat din mor\u021bi, ofer\u0103 iertarea p\u0103catelor \u0219i, astfel, r\u0103scump\u0103rarea de lege. \u00cenvierea lui Cristos implic\u0103 nu numai distrugerea mor\u021bii, ci \u0219i dep\u0103\u0219irea otr\u0103vii mortale a p\u0103catului. Evenimentul mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos constituie actul salvator prin excelen\u021b\u0103, deoarece elibereaz\u0103 omul de robia cauzat\u0103 de leg\u0103turile p\u0103catului \u0219i ale legii. Aici, noua condi\u021bie existen\u021bial\u0103 a Celui \u00eenviat anun\u021b\u0103 timpul final al credincio\u0219ilor \u0219i determin\u0103 transformarea lor trupeasc\u0103. \u00cen acest moment, Paul izbucne\u0219te \u00een mul\u021bumiri fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, care a \u00eenvins moartea \u0219i ne-a permis \u0219i nou\u0103 s\u0103 particip\u0103m la acest succes ob\u021binut prin Isus Cristos (v. 57). \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een v. 58, apostolul trage consecin\u021bele etice ale argumentului dezvoltat p\u00e2n\u0103 acum. Dac\u0103 Cel \u00cenviat ne d\u0103 speran\u021b\u0103 \u0219i putem s\u0103rb\u0103tori \u00eenc\u0103 de pe acum victoria sa asupra mor\u021bii (cf.<\/em>\u00a02Cor<\/em>\u00a03,18), trebuie totu\u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u201eneclinti\u021bi\u201d, \u201eneclinti\u021bi\u201d, \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u00een Cristos; aceast\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinare se realizeaz\u0103 doar pun\u00e2nd toate energiile noastre \u00een \u201elucrarea Domnului\u201d. Aici, utilizarea verbului\u00a0perisse\u00faein<\/em>\u00a0d\u0103 ideea unui angajament \u201esupraabundent\u201d (cf.<\/em>\u00a01Cor\u00a0<\/em>14,12). Credinciosul \u0219tie acum c\u0103 \u201eefortul\u201d necesar pentru a-l urma pe Cristos \u0219i a construi Biserica \u201enu este \u00een zadar\u201d, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd pare aparent neproductiv. Dac\u0103 prezentul este marcat de cruce, lupta \u00eempotriva r\u0103ului este alimentat\u0103 de speran\u021ba generat\u0103 de \u00eenvierea lui Isus Cristos. Viitorul luminos lumineaz\u0103 prezentul \u00eenc\u0103 neclar, deoarece noua crea\u021bie a p\u0103truns deja \u00een prezentul credinciosului.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Ultima sec\u021biune a \u201ediscursului de pe munte\u201d este semnalat\u0103 cititorului de un verset de tranzi\u021bie (v. 39a: \u201ele-a spus \u0219i o parabol\u0103\u201d). Dup\u0103 \u00eendemnurile privind iubirea fa\u021b\u0103 de du\u0219mani (6,27-35) \u0219i milostivirea (6,36-38), Luca introduce o serie de ziceri metaforice. Scopul textului lucan \u00een ansamblul s\u0103u este de a contura dispozi\u021biile interioare care provin din ascultarea \u201ecuv\u00e2ntului lui Isus\u201d; aceste dispozi\u021bii vizeaz\u0103 punerea \u00een practic\u0103 a indica\u021biilor cinetice precedente \u0219i, prin urmare, punerea \u00een aplicare a unei practici a iubirii milostive.<\/p>\n

Primul dicton metaforic (v. 39b) este formulat prin intermediul unei interoga\u021bii retorice negative \u0219i enun\u021b\u0103 imposibilitatea unui orb de a \u201econduce\u201d un alt orb (cf. Rom 2,17-22). Metafora \u00eel poart\u0103 pe ascult\u0103tor \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, unde b\u0103tr\u00e2nii, principalii lideri ai comunit\u0103\u021bii, sunt chema\u021bi s\u0103 \u00eei \u00eenve\u021be pe membrii mai tineri \u0219i pe catehumeni (metaforic \u201eorbi\u201d sau \u201edeficien\u021bi de vedere\u201d) calea m\u00e2ntuirii \u00een Isus Cristos. ‘Vederea’ corect\u0103 a credinciosului este cea trasat\u0103 de tradi\u021bia bisericii (cf. 2Tim 2,2). Luca explic\u0103 acest mesaj \u00een urm\u0103toarea afirma\u021bie: \u201e Discipolul nu este superior \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, dar orice discipol instruit va fi la fel ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103u\u201d (v. 40). \u00cen mod evident, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul despre care se vorbe\u0219te este vorbitorul \u00eensu\u0219i, adic\u0103 Isus (cf. Lc 6,17-20). Isus este singurul \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor care conduce la m\u00e2ntuire.<\/p>\n

Stilul comunit\u0103\u021bii.<\/em><\/strong> \u00cen vv. 41-42 urmeaz\u0103 admonestarea hiperbolic\u0103 a \u201epaiului\u201d \u0219i a \u201eb\u00e2rnei\u201d din \u201eochi\u201d. Dictonul este adresat la persoana a doua singular \u0219i, prin urmare, direct ascult\u0103torului, pentru a-l \u00eendemna s\u0103 \u00ee\u0219i observe propriile gre\u0219eli, sl\u0103biciuni \u0219i p\u0103cate \u00eenainte de a le lua \u00een considerare pe cele ale altora. Proverbul \u00eendeamn\u0103 la introspec\u021bie \u0219i la consecven\u021b\u0103 \u00een comportament, dar \u0219i la \u00een\u021belegerea milostiv\u0103 a fragilit\u0103\u021bii aproapelui. Men\u021bionarea de patru ori a lexemului \u201efrate\u201d este un semn c\u0103 aceast\u0103 atitudine milostiv\u0103 trebuie pus\u0103 \u00een aplicare \u00een primul r\u00e2nd \u00een r\u00e2ndul membrilor comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine; o rela\u021bie de acceptare \u0219i iertare reciproc\u0103 trebuie s\u0103 prevaleze \u00eentre \u201efra\u021bi\u201d. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 caritabil\u0103, orice comunitate cre\u0219tin\u0103 este lipsit\u0103 de credibilitate \u0219i proclamarea Evangheliei \u00eens\u0103\u0219i este golit\u0103 de con\u021binut. Prin privirea introspectiv\u0103 \u0219i prin descoperirea adev\u0103rului, adic\u0103 a propriei fragilit\u0103\u021bi, discipolul pune bazele ini\u021bierii unei convertiri interioare care se reverbereaz\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie cu ceilal\u021bi caracterizat\u0103 de mil\u0103. \u00cen acest fel, discipolul este asimilat \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului s\u0103u, Isus. Aceasta este concretizarea \u00eendemnului anterior din Lc 6,36-37 (\u201eFi\u021bi milostivi precum Tat\u0103l vostru este milostiv. Nu judeca\u021bi \u0219i nu ve\u021bi fi judeca\u021bi; nu condamna\u021bi \u0219i nu ve\u021bi fi condamna\u021bi; ierta\u021bi \u0219i ve\u021bi fi ierta\u021bi\u201d).<\/p>\n

O imagine vegetal\u0103 pentru om.<\/em><\/strong> \u00cen vv. 43-45, Luca insereaz\u0103 o locu\u021biune care leag\u0103 tr\u0103irea l\u0103untric\u0103 de comportamentul exterior. Locu\u021biunea \u00eencepe cu o considera\u021bie sapien\u021bial\u0103 referitoare la lumea plantelor (vv. 43-44) \u0219i apoi ofer\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 antropologic\u0103. Accentul se mut\u0103 apoi pe leg\u0103tura dintre con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i fapte. Versetul 43 exprim\u0103 o considera\u021bie general\u0103 cu privire la rela\u021bia dintre calitatea fructului \u0219i calitatea pomului din care provine: pomul \u201ebun\u201d nu poate produce fructe \u201erele\u201d \u0219i viceversa pomul \u201er\u0103u\u201d nu poate produce fructe \u201ebune\u201d. \u00cen natur\u0103, rela\u021bia cauz\u0103-efect este evident\u0103: \u00een func\u021bie de percep\u021bia observatorului, fiecare plant\u0103 produce fructul corespunz\u0103tor (v. 44). Metafora naturalist\u0103 nu face aluzie la natura bun\u0103 sau rea a omului ca atare, din care ar rezulta \u00een mod determinist ac\u021biuni corespunz\u0103toare. Mai degrab\u0103, imaginea evoc\u0103 acceptarea sau respingerea cuv\u00e2ntului lui Isus, a\u0219a cum confirm\u0103 v. 45.<\/p>\n

    \n
  1. 45 transpune mesajul din domeniul vegetal \u00een domeniul uman. \u00cen ton cu afirma\u021bia anterioar\u0103, g\u0103sim modelul binar \u201ebun\u201d \u0219i \u201er\u0103u\u201d referindu-se la fiin\u021bele umane. Comportamentul \u201ebun\u201d \u0219i \u201er\u0103u\u201d decurge din \u201ecomoara inimii\u201d. \u201eComoara\u201d indic\u0103 realitatea cea mai de pre\u021b pe care o posed\u0103 cineva, iar \u201einima\u201d este metonimul care contureaz\u0103 identitatea unei persoane, centrul voin\u021bei \u0219i al alegerilor (cf. Lc 1,17). Jocul etic se desf\u0103\u0219oar\u0103 astfel \u00een ad\u00e2ncurile ascunse ale fiin\u021bei umane. Alegerea binelui nu deriv\u0103 din aderarea la o norm\u0103 exterioar\u0103, din supunerea fa\u021b\u0103 de o co-determinare a legii, ci din con\u0219tiin\u021ba unei identit\u0103\u021bi antropologice profunde, care se exprim\u0103 \u00een ac\u021biuni \u0219i, mai mult, \u00een cuvinte. Ultima parte a locu\u021biunii lui Isus (\u201epentru c\u0103 gura lui exprim\u0103 ceea ce din inim\u0103 se revars\u0103\u201d) explic\u0103 faptul c\u0103 \u201evorbirea\u201d, mai degrab\u0103 dec\u00e2t comportamentul, este efectul \u00eenclina\u021biilor interioare (\u201egura\u201d este o metonimie a \u201ecuv\u00e2ntului\u201d). Din gur\u0103 iese ceea ce este con\u021binut \u00een inim\u0103, at\u00e2t cuvinte bune, c\u00e2t \u0219i rele. Cuv\u00e2ntul este astfel testul de turnesol al calit\u0103\u021bii etice a unei persoane, indiferent dac\u0103 ascult\u0103torul \u00eel recunoa\u0219te sau nu. Prin urmare, dincolo de percep\u021bia subiectiv\u0103 a ascult\u0103torului, Luca \u00eencheie setul acestor spuse parabolice concentr\u00e2ndu-se asupra sferei obiective a cuv\u00e2ntului. Cuv\u00e2ntul lui Isus, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul, ne pune la \u00eencercare con\u0219tiin\u021ba, ne dezv\u0103luie neajunsurile, iar aceast\u0103 con\u0219tientizare ne permite s\u0103 sim\u021bim compasiune pentru sl\u0103biciunile aproapelui nostru. Ucenicii sunt beneficiarii ascult\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus, care subliniaz\u0103 bun\u0103tatea constitutiv\u0103 a omului, o creatur\u0103 f\u0103cut\u0103 dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu (Gen 1,26-27). Ascultarea ascult\u0103toare a Cuv\u00e2ntului produce o transformare interioar\u0103 a omului \u0219i face posibil ca discipolul s\u0103 adreseze celorlal\u021bi un cuv\u00e2nt care este un ecou al celui al lui Isus. \u00cen acest fel, \u00eentr-adev\u0103r, discipolul va fi \u201ela fel de bine preg\u0103tit ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul s\u0103u\u201d (v. 40).<\/li>\n<\/ol>\n

    ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong> \u2013<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong>CE SE REVARS\u0102 DIN INIMA TA?<\/strong><\/p>\n

    Ascultarea: o competen\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 care face via\u021ba bun\u0103<\/strong><\/p>\n

    de Ivo Seghedoni<\/em><\/p>\n

    Plantele, \u00een general, transmit o imagine pozitiv\u0103 despre ele \u00eensele, deoarece ne hr\u0103nesc, ne \u00eenveselesc, ne vindec\u0103 \u0219i datorit\u0103 lor putem crea obiecte \u0219i \u00eembr\u0103c\u0103minte.<\/p>\n

    Uneori, \u00eens\u0103, uit\u0103m c\u0103 exist\u0103 \u0219i cele teribile, care \u00een\u021beap\u0103, ciupesc sau… ucid […].<\/em>\u00a0Plantele nu sunt \u00eentotdeauna at\u00e2t de ginga\u0219e.<\/em>\u00a0Uneori sunt crude, tic\u0103loase, caraghioase.<\/em>\u00a0Adev\u0103ra\u021bi huligani.<\/em>\u00a0Pentru a se ap\u0103ra, ele pot recurge la strategii periculoase, p\u00e2n\u0103 la a ne intoxica […].<\/em>\u00a0Desigur, nu exist\u0103 plante \u201ebune\u201d sau \u201erele\u201d.<\/em>\u00a0Exist\u0103 plante pe care fiin\u021bele umane le pot folosi, provoc\u00e2nd consecin\u021be negative sau care reac\u021bioneaz\u0103 atunci c\u00e2nd intr\u0103m \u00een contact cu ele.<\/em>\u00a0Despre celelalte, este gre\u0219it\u0103 doar viziunea pe care o avem despre ele<\/em> (K. Astafieff, Piante cattive<\/em>, Torino 2022, 7-9).<\/em><\/p>\n

    Imaginea lui Isus pe care evanghelia ne-o propune \u00een aceast\u0103 duminic\u0103 trebuie, prin urmare, acceptat\u0103 pentru ceea ce este: o metafor\u0103 menit\u0103 doar s\u0103 sugereze un adev\u0103r profund. Copacii nu sunt \u201ebuni\u201d sau \u201er\u0103i\u201d: sunt s\u0103n\u0103to\u0219i sau bolnavi, produc fructe comestibile sau necomestibile, uneori trebuie trata\u021bi cu grij\u0103, dar nu sunt niciodat\u0103 r\u0103i \u00een sine.<\/p>\n

    A\u0219a cum nu exist\u0103 un copac r\u0103u, tot a\u0219a nu exist\u0103 b\u0103rba\u021bi \u0219i femei buni sau r\u0103i: to\u021bi ne na\u0219tem buni, chiar dac\u0103 to\u021bi suntem tenta\u021bi de r\u0103u. Buni, dar failibili. Buni, dar liberi s\u0103 alegem, \u00eentre adev\u0103r \u0219i minciun\u0103, \u00eentre dreptate \u0219i nelegiuire. B\u0103rbatul \u0219i femeia se pot \u0219i \u00eemboln\u0103vi \u0219i, f\u0103r\u0103 convertire, \u00ee\u0219i pot duce via\u021ba spre moarte.<\/p>\n

    C\u00e2nd Evanghelia spune: \u201eNimeni nu este bun, dec\u00e2t numai Dumnezeu\u201d (Mt<\/em>\u00a019,17), nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omul \u0219i femeia sunt r\u0103i, ci c\u0103 bun\u0103tatea, ca dat originar, \u00eei apar\u021bine numai lui Dumnezeu. Noi o putem \u00eenv\u0103\u021ba: noi, crea\u021bi buni, dar liberi, putem alege dac\u0103 s\u0103 depunem \u0219i s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00een\u00a0seiful<\/em>\u00a0inimii binele sau r\u0103ul, bun\u0103tatea sau r\u0103utatea.<\/p>\n

    Acesta este motivul pentru care prima dintre toate poruncile este: \u201eAscult\u0103 Israel\u201d (Dt<\/em>\u00a06,4). Ascult\u0103, pentru a cre\u0219te ca un pom bun. Ascult\u0103 pentru a \u00een\u021belege. Ascult\u0103 pentru a te schimba. Ascult\u0103 pentru a da roade. Ascult\u0103: prima porunc\u0103 nu este \u201eS\u0103 iube\u0219ti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u din toat\u0103 inima ta \u0219i din tot sufletul t\u0103u, din tot cugetul t\u0103u \u0219i din toat\u0103 puterea ta […]. S\u0103 iube\u0219ti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi\u201d (Mc<\/em>\u00a012, 30-31). Aceast\u0103 prim\u0103 \u0219i mare porunc\u0103 este anticipat\u0103 de cuv\u00e2ntul\u00a0\u0161em\u00e0<\/em>, ascult\u0103<\/strong> (v. 29).<\/p>\n

    Numai cel care ascult\u0103 \u00eenva\u021b\u0103. Numai cel care ascult\u0103 \u00ee\u0219i cultiv\u0103 inima. Cel care nu ascult\u0103 produce fructe rele, coapte \u00een surzenie \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare, \u0219i \u00ee\u0219i conduce propria via\u021b\u0103, \u0219i posibil via\u021ba altora, spre dezastru, ca un orb care conduce un alt orb.<\/p>\n

    Dar ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ascul\u021bi?<\/p>\n

    Ne \u00eentreb\u0103m acest lucru \u0219tiind c\u0103, dac\u0103 exist\u0103 o\u00a0competen\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103<\/em>, aceasta ar trebui s\u0103 fie tocmai competen\u021ba de a asculta. Via\u021ba cre\u0219tin\u0103 are acest fundament: ascultarea. Pentru c\u0103 a fi cre\u0219tin \u00eenseamn\u0103 a fi ucenicul unicului Maestru \u0219i a \u00eenv\u0103\u021ba de la el (Mt<\/em>\u00a011,29) pentru a interioriza bl\u00e2nde\u021bea \u0219i smerenia inimii care sunt ale sale.<\/p>\n

    Cu toate acestea, de\u0219i Evanghelia ne admonesteaz\u0103 continuu, dintre toate abilit\u0103\u021bile pe care avem grij\u0103 s\u0103 ni le asum\u0103m, aceasta de a asculta nu pare s\u0103 fie \u00een fruntea aten\u021biei noastre.<\/p>\n

    Cred c\u0103 trebuie s\u0103 facem \u00eenc\u0103 o conversie considerabil\u0103 pentru a ne identifica cu aceast\u0103 form\u0103 de cre\u0219tinism: cre\u0219tinismul ascult\u0103rii. Isus este clar \u0219i ne spune f\u0103r\u0103 echivoc care este inima vie\u021bii cre\u0219tine: \u201eFerici\u021bi cei care ascult\u0103 \u0219i p\u0103zesc cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201d (Lc<\/em> 11,28) \u0219i ne aminte\u0219te de problema central\u0103 a credin\u021bei: \u201eFi\u021bi aten\u021bi cum asculta\u021bi\u201d (Lc<\/em>8,18). Dac\u0103 \u201ecredin\u021ba vine din ascultare\u201d (Rom<\/em> 10,17), disponibilitatea noastr\u0103 de a asculta Cuv\u00e2ntul este un semn al adev\u0103rului iubirii noastre pentru El, al adev\u0103rului aten\u021biei noastre fa\u021b\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

    Cea mai mare lucrare cerut\u0103 de iubire este aten\u021bia.<\/em>\u00a0C\u00e2nd iubim pe cineva, \u00eei acord\u0103m aten\u021bia noastr\u0103, avem grij\u0103 de el […].<\/em>\u00a0Cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i important\u0103 form\u0103 de aten\u021bie este ascultarea.<\/em>\u00a0Dedic\u0103m o cantitate enorm\u0103 de timp ascult\u0103rii, din care mare parte este irosit\u0103 pentru c\u0103 aproape \u00eentotdeauna ascult\u0103m cu pu\u021bin\u0103 aten\u021bie<\/em> (M. Scott Peck, Voglia di bene<\/em>, Frassinelli, Milano 1985, 104).<\/p>\n

    Cred c\u0103 adesea ascult\u0103m Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu cu aceea\u0219i distragere (sau, dimpotriv\u0103, cu aceea\u0219i aten\u021bie) cu care \u00eei ascult\u0103m pe al\u021bii. \u0218i exist\u0103 cinci moduri de a asculta (sau de a nu asculta, \u00een timp ce ne prefacem c\u0103 o facem!).<\/p>\n

    Potrivit lui M. Scott Peck, observ\u00e2nd modul \u00een care adul\u021bii rela\u021bioneaz\u0103 cu copiii, este posibil s\u0103 identific\u0103m cinci moduri diferite de a asculta.<\/p>\n

    Primul<\/em>\u00a0mod<\/em>\u00a0este<\/em>\u00a0de<\/em>\u00a0a<\/em>\u00a0\u00eenchide gura<\/em>\u00a0copilului<\/em>. \u00cen multe familii, \u00eenc\u0103 se aplic\u0103 legea: \u201eCopiii trebuie s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi, dar nu auzi\u021bi\u201d, iar aceast\u0103 lege este aplicat\u0103 non-stop.<\/p>\n

    O a doua modalitate este s\u0103 \u00eei la\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 c\u00e2t de mult doresc, dar<\/em>\u00a0s\u0103<\/em>\u00a0nu<\/em>\u00a0\u00eei ascul\u021bi<\/em>. \u00cen acest caz, copilul nu interac\u021bioneaz\u0103 cu adultul, ci vorbe\u0219te literalmente cu peretele, cre\u00e2nd un zgomot care poate fi deranjant.<\/p>\n

    Un al treilea sistem este acela de a se preface c\u0103 \u00eel ascult\u0103 pe copil continu\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103\u00a0propriile<\/em> treburi\u00a0<\/em>sau s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la propriile cazuri, ad\u0103ug\u00e2nd din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un \u201edar serios\u201d sau un \u201edeja, deja\u201d, nu \u00eentotdeauna la momentul potrivit.<\/p>\n

    Un al patrulea sistem este cel al<\/em>\u00a0ascult\u0103rii selective<\/em>, care este un mod atent de a pretinde c\u0103 ascul\u021bi, ciulind urechile de \u00eendat\u0103 ce copilul spune ceva interesant, \u00een speran\u021ba de a putea separa cu u\u0219urin\u021b\u0103 buruienile de gr\u00e2ul bun.<\/p>\n

    Al cincilea sistem este,<\/em>\u00a0bine\u00een\u021beles, acela<\/em>\u00a0de a-l asculta pe copil cu cea mai mare aten\u021bie<\/em>, f\u0103r\u0103 a pierde un cuv\u00e2nt.<\/p>\n

    Fiecare dintre noi poate raporta cu u\u0219urin\u021b\u0103 exemplele despre modul \u00een care ne ascult\u0103m copiii la modul \u00een care \u00eel ascult\u0103m pe Dumnezeul nostru vorbind. At\u00e2t \u00een Scripturi, c\u00e2t \u0219i \u00een via\u021b\u0103. Modul \u00een care ascult\u0103m sau nu ascult\u0103m depinde de ceea ce va ie\u0219i din inimile noastre.<\/p>\n

    Care va fi valoarea noastr\u0103 \u00een g\u00e2ndire \u0219i discu\u021bii? Ce va ie\u0219i din ac\u021biunile noastre, de exemplu atunci c\u00e2nd vine vorba de judecarea sau corectarea fratelui sau surorii noastre? Depinde de ceea ce, prin ascultare, am adunat \u00een inimile noastre.<\/p>\n

    FOLOSE\u0218TE OGLINDA \u0218I PRIVE\u0218TE ROADELE<\/strong><\/p>\n

    de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

    Pentru unii, oglinda constituie un pericol teribil, deoarece induce vanitate. A\u0219a c\u0103 renun\u021b\u0103 s\u0103 o mai foloseasc\u0103 pentru a nu c\u0103dea \u00een ispit\u0103. Este adev\u0103rat: consider\u0103m aspectul nostru decisiv pentru a face o impresie bun\u0103 celorlal\u021bi, dar apoi dedic\u0103m pu\u021bin timp sufletului nostru, pentru a-l \u00eembog\u0103\u021bi continuu prin reflec\u021bie, medita\u021bie, ascultare, rug\u0103ciune \u0219i slujire fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi.<\/p>\n

    \u0218i totu\u0219i, nu putem ascunde faptul c\u0103 uneori privitul \u00een oglind\u0103 este un exerci\u021biu benefic, mai ales dac\u0103 oglinda este… Evanghelia! Carlos Mesters, un biblist brazilian care a fr\u00e2nt p\u00e2inea cea bun\u0103 a Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu \u00een at\u00e2tea comunit\u0103\u021bi de baz\u0103, cu oameni simpli \u0219i umili, ne sf\u0103tuie\u0219te s\u0103 nu o trat\u0103m ca pe o imagine, care trebuie observat\u0103, evaluat\u0103, considerat\u0103… Pentru el, ea este \u00een esen\u021b\u0103 o oglind\u0103: vorbe\u0219te despre noi, ne trimite \u00eenapoi imaginea noastr\u0103 autentic\u0103, ne induce s\u0103 ne lu\u0103m pieptenele sau vreun instrument mai spiritual pentru a ne \u00eendrepta \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area, dar mai ales inima. Aici,\u00a0Evanghelia<\/em>\u00a0de ast\u0103zi ne cere s\u0103 ne \u201eoglindim\u201d \u00een sfatul dat de Isus, accept\u00e2nd s\u0103 ne punem c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri. Dincolo de bunele voastre inten\u021bii, ave\u021bi curajul s\u0103 trece\u021bi printr-un \u201eexamen de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d sau v\u0103 mul\u021bumi\u021bi cu un sentiment generic \u0219i mai degrab\u0103 efemer de bun\u0103stare sau de stare de r\u0103u? Pute\u021bi s\u0103 v\u0103 numi\u021bi bolile endemice sau v\u0103 opri\u021bi la simptome? Vre\u021bi s\u0103 ajuta\u021bi pe cineva s\u0103 g\u0103seasc\u0103 calea cea bun\u0103, dar chiar merge\u021bi pe acea cale? Crede\u021bi c\u0103 ave\u021bi o lumin\u0103 pe care s\u0103 o transmite\u021bi, dar v-a\u021bi permis s\u0103 fi\u021bi ilumina\u021bi de Cristos \u00een profunzime?<\/p>\n

    Vederea, mai ales c\u00e2nd vine vorba de realit\u0103\u021bi importante \u00een care cineva nu se poate mul\u021bumi cu aparen\u021bele, este un organ important:<\/p>\n

    Dar nu este suficient s\u0103 vezi bine, trebuie s\u0103 \u0219tii \u0219i unde s\u0103 te ui\u021bi. De exemplu, atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 evaluezi pe cineva, te opre\u0219ti la frunze, la flori, la felul \u00een care se prezint\u0103, sau e\u0219ti dispus s\u0103 cau\u021bi fructul, s\u0103 \u00eel gu\u0219ti?<\/p>\n

    Exist\u0103 oameni, mi\u0219c\u0103ri, grupuri biserice\u0219ti, care trebuie evaluate mai devreme sau mai t\u00e2rziu. Te mul\u021bume\u0219ti cu sloganurile lor, cu cuvintele lor la mod\u0103, cu titlurile pe care le afi\u0219eaz\u0103 sau accep\u021bi s\u0103 cau\u021bi roadele urm\u00e2nd manualul Evangheliei?<\/p>\n

    Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 564\/ianuarie-martie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

    Imagine: Cosimo Rosselli, Predica de pe munte<\/em><\/p>\n

    Hits: 76<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A VIII-A DIN TIMPUL DE PESTE AN 2 MARTIE 2025 \u00a0 CUV\u00c2NTUL DEZV\u0102LUIE IDENTITATEA COPIILOR […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39846,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39845"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39845"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39845\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39847,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39845\/revisions\/39847"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39846"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39845"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39845"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39845"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}