{"id":39785,"date":"2025-02-23T10:04:53","date_gmt":"2025-02-23T07:04:53","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39785"},"modified":"2025-02-23T10:05:27","modified_gmt":"2025-02-23T07:05:27","slug":"iubirea-de-dumnezeu-este-fundamentul-iubirii-de-aproapele-meditatie-pentru-duminica-a-vii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/02\/23\/iubirea-de-dumnezeu-este-fundamentul-iubirii-de-aproapele-meditatie-pentru-duminica-a-vii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eIubirea de Dumnezeu este fundamentul iubirii de aproapele\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a VII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n

DUMINICA A VII-A DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

22 FEBRUARIE 2025<\/strong><\/p>\n

IUBIREA DE DUMNEZEU ESTE FUNDAMENTUL IUBIRII DE APROAPELE<\/strong><\/p>\n

Liturghia de ast\u0103zi ofer\u0103 o imagine a identit\u0103\u021bii lui Dumnezeu.\u00a0Prima<\/strong>\u00a0lectur\u0103\u00a0<\/strong>ilustreaz\u0103 comportamentul m\u0103rinimos \u0219i generos al lui David, care respect\u0103 voin\u021ba Domnului. Cel Prea\u00eenalt din psalm este cel care p\u0103streaz\u0103 via\u021ba, bogat \u00een har \u0219i mil\u0103, are mil\u0103 \u0219i \u00eei iart\u0103 pe p\u0103c\u0103to\u0219i. Aceast\u0103 imagine divin\u0103 din\u00a0Evanghelie\u00a0<\/strong>este repropus\u0103 de Isus \u00eentr-un mod mai radical: milostivirea Tat\u0103lui se extinde asupra tuturor creaturilor sale; de aceea, Isus le cere discipolilor s\u0103i s\u0103 \u00eei iubeasc\u0103 pe to\u021bi \u0219i s\u0103 adopte aceea\u0219i atitudine ca Dumnezeu fa\u021b\u0103 de cei care se opun planului s\u0103u salvator. La baza discursului lui Isus se afl\u0103 dinamica pascal\u0103, \u00een care Fiul iart\u0103 \u0219i Tat\u0103l \u00eel \u00eenvie. Cristos este astfel ultimul Adam \u0219i numai iubindu-i pe a\u0219a-numi\u021bii \u201edu\u0219mani\u201d, \u00een virtutea ac\u021biunii Duhului Sf\u00e2nt d\u0103ruit de Cel \u00eenviat, putem fi asemenea lui (lectura a doua<\/strong>).<\/p>\n

INTRODUCERE LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

\u00cen Vechiul Testament exist\u0103 semne ale iert\u0103rii, pe care o experimenteaz\u0103 \u0219i David. Dac\u0103 David a fost \u00eentr-adev\u0103r autorul tuturor psalmilor, am putea identifica unele referin\u021be autobiografice \u00een psalmul de ast\u0103zi: cel pe care David l-a cunoscut ca Dumnezeu al iubirii, l-a recunoscut \u0219i \u00een evenimentele vie\u021bii sale \u0219i \u00een laude. Isus va duce angajamentul fa\u021b\u0103 de mil\u0103 pe cele mai \u00eenalte culmi, pentru simplul motiv c\u0103 acesta este modul \u00een care Dumnezeu se comport\u0103 cu oamenii. Prin urmare, nu mai este posibil pentru noi s\u0103 evit\u0103m stilul lui Cristos, care devine stilul cre\u0219tinului. Este vorba de a decide dac\u0103 vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem omul vechi, Adam, sau dac\u0103 vrem s\u0103 devenim omul nou, Cristos, a\u0219a cum sugereaz\u0103 Paul.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Episodul relateaz\u0103 ostilitatea regelui Saul fa\u021b\u0103 de David. Este o poveste paralel\u0103 cu cea din capitolul 24. Regele a pornit s\u0103-l captureze pe David \u0219i a fost informat de prezen\u021ba acestuia \u00een de\u0219ertul Zif. Pasajul liturgic \u00eencepe cu v\u00e2n\u0103toarea de oameni pus\u0103 la cale de Saul: \u00een v. 2 este men\u021bionat de dou\u0103 ori \u201ede\u0219ertul Zif\u201d. \u00cen vv. 7-9 avem scena central\u0103. \u00cen timpul popasului de noapte al solda\u021bilor regelui, David \u0219i Abisai au n\u0103v\u0103lit \u00een tab\u0103r\u0103 \u0219i s-au apropiat de Saul, care dormea ad\u00e2nc ca \u0219i restul trupelor sale (v. 7). Av\u00e2nd ocazia favorabil\u0103, Abisai \u00eei cere lui David s\u0103 \u00eel ucid\u0103 pe rege cu propria sa suli\u021b\u0103 (v. 8). Spre deosebire de 24,5, Abisai nu interpreteaz\u0103 evenimentul ca pe o oportunitate oferit\u0103 de Dumnezeu pentru a ucide inamicul. De fapt, doar YHWH are dreptul de a pune cap\u0103t vie\u021bii umane (cf. 1Sam<\/em> 25,38; 2Sam<\/em> 12,15; 1Cr<\/em> 13,20). Cu toate acestea, David ordon\u0103 categoric s\u0103 nu-l ucid\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i justific\u0103 alegerea: Saul este regele, uns de Dumnezeu (v. 9). Identitatea de \u201euns\u201d este repetat\u0103 \u0219i \u00een vv. 11.16.23. \u00cen concep\u021bia teocratic\u0103 iudaic\u0103, regele era ‘uns’ de Domnul, consacrat pentru a conduce poporul ca locotenent al lui Dumnezeu; regele \u00een Israel trebuia s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea \u00eendeplinind criteriile stabilite \u00een\u00a0Dt<\/em>\u00a017,14-20, exercit\u00e2nd dreptatea conform legii lui Moise. \u00cen v. 12, David decide s\u0103 plece, lu\u00e2nd suli\u021ba \u0219i ulciorul cu ap\u0103 care se aflau l\u00e2ng\u0103 capul lui Saul. Niciunul dintre solda\u021bi nu a observat prezen\u021ba celor doi du\u0219mani infiltra\u021bi \u00een tab\u0103ra militar\u0103: de fapt, ei dormeau din cauza unei \u201etoropeal\u0103\u201d trimise de Dumnezeu. Aceast\u0103 \u201etoropeal\u0103\u201d (tardem\u00e2<\/em>) este acela\u0219i somn pe care, \u00een\u00a0Gen<\/em>\u00a02,21, Dumnezeu l-a trimis pentru a-l anestezia pe b\u0103rbat atunci c\u00e2nd a creat femeia din partea lui; aceea\u0219i toropeal\u0103 a fost experimentat\u0103 de Avraam atunci c\u00e2nd YHWH a \u00eencheiat leg\u0103m\u00e2ntul cu el trec\u00e2nd prin mijlocul animalelor \u00eemp\u0103r\u021bite (Gen<\/em>\u00a015,12;\u00a0cf.<\/em>\u00a0Is<\/em>\u00a029,10). Sensul este c\u0103 actul lui David de a salva via\u021ba du\u0219manului s\u0103u corespunde voin\u021bei lui Dumnezeu. David \u0219i Abi\u0219ai au p\u0103r\u0103sit tab\u0103ra cu urmele raidului lor, suli\u021ba \u0219i ulciorul. Ajuns la o distan\u021b\u0103 rezonabil\u0103 (v. 13), David i-a strigat mai \u00eent\u00e2i lui Saul nevinov\u0103\u021bia sa (vv. 18-20) \u0219i apoi dovada loialit\u0103\u021bii sale fa\u021b\u0103 de rege pentru c\u0103 i-a cru\u021bat via\u021ba (vv. 22-23). David s-a pus \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu: \u201eDomnul va da fiec\u0103ruia dup\u0103 dreptatea \u0219i credincio\u0219ia sa\u201d (v. 23). Caracterul lui David este prezentat ca un model al acestor dou\u0103 virtu\u021bi, deoarece el pune judecata \u0219i gestionarea vie\u021bii umane \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Paul abordeaz\u0103 problema \u201ecalit\u0103\u021bii\u201d trupului la \u00eenviere \u0219i r\u0103spunde la \u00eentrebarea: \u201eCum \u00eenvie mor\u021bii? Cu ce trup vor veni?\u201d (1Cor 15,35). Ajungem astfel la miezul problemei care punea la \u00eendoial\u0103 o parte a comunit\u0103\u021bii din Corint. Dup\u0103 ce enumer\u0103 o serie de asem\u0103n\u0103ri preluate din lumea naturii, apostolul trage o consecin\u021b\u0103 logic\u0103: \u201ec\u0103ci dac\u0103 exist\u0103 un trup natural, exist\u0103 \u0219i un trup spiritual\u201d (v. 44b). Acestea sunt dou\u0103 polarit\u0103\u021bi ale aceleia\u0219i realit\u0103\u021bi care coexist\u0103 \u00een momente diferite. \u00cen acest moment, Paul recurge la un argument scriptural pentru a-\u0219i sus\u021bine teza \u0219i citeaz\u0103 Gen 2,7. El recurge la paralelismul dintre Adam, primul om, \u0219i Cristos, ultimul om. Adam a primit via\u021ba ca un suflet suflat \u00eentr-un trup natural (cf. \u00cen\u021b 15,11), Cristos cel \u00eenviat a dat via\u021b\u0103 prin d\u0103ruirea Duhului Sf\u00e2nt (1Cor 15,22; 1Tes 4,14). Dac\u0103 exist\u0103 un trup \u201enatural\u201d (psychikon), trebuie s\u0103 existe \u0219i un trup \u201espiritual\u201d (pneumatikon<\/em>). \u00cen 15,47, cele dou\u0103 trupuri sunt considerate dou\u0103 polarit\u0103\u021bi opuse \u00een sens spa\u021bio-temporal: unul este terestru, cel\u0103lalt este ceresc; ele apar \u00een succesiune, astfel \u00eenc\u00e2t nu coexist\u0103 \u00een acela\u0219i timp. \u00cen acest verset, Paul nu folose\u0219te verbe pentru c\u0103 nu este interesat s\u0103 discute despre substan\u021ba celor dou\u0103 trupuri, ci vrea s\u0103 pun\u0103 \u00een contrast cele dou\u0103 realit\u0103\u021bi, realitatea terestr\u0103 pe care o tr\u0103im \u00een fiecare zi \u0219i realitatea cereasc\u0103 a lui Cristos cel \u00eenviat, c\u0103ruia \u00eei vom fi asimila\u021bi la parousia Domnului (1Tes 1,10; 4,16-17; 2Tes 1,7), c\u00e2nd trupul nostru de umilin\u021b\u0103 va fi conformat cu trupul \u00eendumnezeit al Celui \u00eenviat (Fil 3,20-21). \u00cen v. 49, Paul \u00eencheie prin a marca distan\u021ba temporal\u0103 dintre \u201echipul omului de \u021b\u0103r\u00e2n\u0103\u201d \u0219i \u201echipul omului ceresc\u201d, f\u0103c\u00e2nd din nou aluzie la Adam \u0219i la Cristos, figuri reprezentative, nu mai simple indivizi, a ceea ce suntem \u0219i a ceea ce vom fi. La \u00eenviere, fiin\u021bele umane vor fi chipul Celui \u00cenviat, cel care tr\u0103ie\u0219te \u00een deplin\u0103 ascultare fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. Credincio\u0219ii pot sta lini\u0219ti\u021bi: fiind deja ai lui Cristos prin botez \u0219i via\u021ba sacramental\u0103, ei vor avea aceea\u0219i consisten\u021b\u0103 ca Cel \u00cenviat, iar trupurile lor vor fi modelate conform noii realit\u0103\u021bi cere\u0219ti.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce a proclamat criteriile de fericire proprii venirii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu prin enun\u021barea \u201efericirilor\u201d \u0219i \u201eaten\u021bion\u0103rilor\u201d (Lc 6,20-26), Isus continu\u0103 \u201ediscursul de pe munte\u201d explic\u00e2nd calea care permite realizarea acestor fericiri (Lc 6,27-38). \u00cenainte de a explica textul, este necesar s\u0103 clarific\u0103m o ipotez\u0103 hermeneutic\u0103 fundamental\u0103: Isus nu vorbe\u0219te despre \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d \u00een sine, ca \u0219i cum ar fi o realitate exclusiv \u201ecereasc\u0103\u201d; dimpotriv\u0103, el enun\u021b\u0103 dinamica sa \u201ep\u0103m\u00e2nteasc\u0103\u201d, care afecteaz\u0103 \u0219i transform\u0103 atitudinile \u0219i comportamentul fiin\u021belor umane \u00een practica social\u0103. Prin urmare, cuvintele lui Isus se refer\u0103 la adev\u0103rul lui Dumnezeu (aspectul teologic), care se realizeaz\u0103 \u00een ac\u021biunea benefic\u0103 a Fiului (aspectul cristologic) \u0219i p\u0103trunde \u00een etica ascult\u0103torilor, care \u00eel accept\u0103 datorit\u0103 ac\u021biunii Duhului Sf\u00e2nt (aspectul pneumatologic \u0219i antropologic). Prin urmare, Predica de pe munte poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u021bin\u00e2nd cont de orientarea sa escatologic\u0103: Isus realizeaz\u0103 acest nivel etic \u00eenalt \u00een calitate de \u201eFiu\u201d \u0219i le permite discipolilor s\u0103i s\u0103 \u00eel experimenteze coroborat cu prezen\u021ba Duhului Sf\u00e2nt, dar al Celui \u00eenviat. Textul din Lc 6,27-38 se dezvolt\u0103 \u00een jurul a trei locu\u021biuni centrale care poruncesc \u201eiubirea\u201d (v. 27), \u201egratuitatea\u201d (v. 31) \u0219i \u201emila\u201d (v. 36). Fiecare dintre aceste trei \u00eendemnuri este specificat ulterior prin exemplific\u0103ri care explic\u0103 caracteristicile elementului central al \u00eentregului pasaj: puterea m\u00e2ntuitoare \u0219i transformatoare a ag\u00e1p\u0113 <\/em>(vv. 27,30,32-35,37-38).<\/p>\n

Dragostea fa\u021b\u0103 de du\u0219man (vv. 27-30).<\/em><\/strong> La \u00eenceputul v. 27, Luca introduce adresarea cu \u201edar vou\u0103, care asculta\u021bi, v\u0103 spun\u201d. Expresia implic\u0103 nu numai personajele povestirii, cei Doisprezece, ucenicii \u0219i mul\u021bimea adunat\u0103 pentru a-l \u201eauzi\u201d pe Isus \u0219i \u201ea fi vindecat\u0103\u201d (Lc 6,17-18), ci \u00eel include \u0219i pe cititorul textului \u0219i pe ascult\u0103torii celebr\u0103rii liturgice de ast\u0103zi. Situa\u021bia de asuprire din ultima beatitudine (v. 23) pe care o vor tr\u0103i ucenicii este reluat\u0103 acum \u00een v. 27, unde Isus indic\u0103 prin patru sintagme comportamentul \u00een acord cu praxisul \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu: imperativul \u201eiubi\u021bi-v\u0103 du\u0219manii\u201d se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een v. 35 \u0219i formeaz\u0103 astfel un cadru care cuprinde sensul celorlalte instruc\u021biuni din tablou: iubirea (ag\u00e1p\u0113) este sinteza mesajului. \u00cen fa\u021ba persecutorilor, Isus \u00eendeamn\u0103 la un comportament asimetric: \u201eiubi\u021bi-v\u0103 du\u0219manii, face\u021bi bine celor care v\u0103 ur\u0103sc, binecuv\u00e2nta\u021bi-i pe cei care v\u0103 blestem\u0103, ruga\u021bi-v\u0103 pentru cei care v\u0103 trateaz\u0103 r\u0103u\u201d. \u00cen tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103, credincio\u0219ii sunt \u00eentotdeauna \u00eendemna\u021bi s\u0103 fac\u0103 bine tuturor, chiar \u0219i denigratorilor \u0219i h\u0103r\u021buitorilor lor (cf. Rom 12,14; 1Cor 4,12; 1Pt 3,9), niciodat\u0103 r\u0103u, indiferent de motiv. Dac\u0103 \u00een Vechiul Testament adversarii personali sau na\u021bionali sunt \u0219i du\u0219manii lui Dumnezeu, \u00een Lc 6,27-36 \u201edu\u0219manii\u201d sunt persecutorii lui Isus \u0219i ai Bisericii; astfel, porunca lui Isus contrazice instinctul natural de r\u0103zbunare \u0219i r\u0103zbunare \u00eempotriva celor care jignesc individul, \u00eentregul popor \u0219i pe Dumnezeu \u00eensu\u0219i. Isus r\u0103stoarn\u0103 modelul culturilor greco-roman\u0103 \u0219i iudaic\u0103 de ur\u0103 fa\u021b\u0103 de adversari \u0219i, prin aceasta, elimin\u0103 categoria de \u201edu\u0219man\u201d: al\u021bii \u00eei consider\u0103 pe cre\u0219tini \u201edu\u0219mani\u201d, dar urma\u0219ii lui Isus sunt chema\u021bi, dup\u0103 modelul \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului, s\u0103 \u00eei iubeasc\u0103 pe to\u021bi, chiar \u0219i pe cei de la care sufer\u0103 opresiune, nedreptate \u0219i violen\u021b\u0103. \u00cen cele trei \u00eendemnuri care precizeaz\u0103 porunca \u201eiubi\u021bi pe vr\u0103jma\u0219ii vo\u0219tri\u201d exist\u0103 o progresie invers\u0103 \u00eentre atitudinile \u0219i comportamentele pozitive pe care Isus le cere discipolilor s\u0103i ca r\u0103spuns antitetic la cele negative de care sunt victime: Isus propune, de fapt, ac\u021biuni cu o spiritualizare din ce \u00een ce mai mare (\u201eface\u021bi bine\u201d, \u201ebinecuv\u00e2nta\u021bi\u201d, \u201eruga\u021bi-v\u0103\u201d) ca r\u0103spuns antitetic la ac\u021biunile malefice din ce \u00een ce mai exteriorizate primite de la detractori (\u201eur\u0103\u201d, \u201eblestem\u201d, \u201emaltratare\u201d). La \u201eura\u201d primit\u0103 discipolii trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu \u201eac\u021biuni benefice\u201d; la \u201eblestem\u201d Isus opune \u201ebinecuv\u00e2ntarea\u201d, adic\u0103 cuv\u00e2ntul de bine care invoc\u0103 efectiv favorurile harului divin asupra destinatarului; la \u201emaltratarea\u201d concret\u0103 se opune \u201erug\u0103ciunea\u201d care cere mila lui Dumnezeu pentru cel care se roag\u0103 (Lc 18,9-14) \u0219i invoc\u0103 iertarea Sa asupra celor care fac r\u0103u, a\u0219a cum a f\u0103cut Isus cu cei care l-au r\u0103stignit (Lc 23,34) \u0219i \u0218tefan cu cei care l-au lapidat (Fap 7,60). Prin urmare, atitudinile \u0219i comportamentele cre\u0219tinilor corespund criteriilor \u201ebeatitudinilor\u201d \u0219i sunt asimetrice fa\u021b\u0103 de cele considerate normale \u0219i acceptate social de opinia public\u0103; cu toate acestea, ele sunt cu adev\u0103rat umanizante \u00een m\u0103sura \u00een care conduc la adev\u0103rata fericire conform planului lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen acest moment, Isus exemplific\u0103 \u00een continuare porunca de a-\u0219i iubi du\u0219manii prin patru scene luate din experien\u021ba cotidian\u0103. Folosind verbe la persoana a doua singular, Isus \u00eei implic\u0103 direct pe ascult\u0103torii s\u0103i: celui care te p\u0103lmuie\u0219te pe obraz, \u201eofer\u0103-i \u0219i celuilalt\u201d (v. 29a); celui care \u00ee\u021bi rupe haina, \u201enu refuza \u0219i tunica\u201d (v. 29b); oricui \u00ee\u021bi cere ceva, \u201ed\u0103-i\u201d (v. 30a); celui care \u00ee\u021bi ia lucrurile, \u201enu le cere \u00eenapoi\u201d. Mesajul este c\u0103 iubirea merge dincolo de ceea ce se cuvine, dep\u0103\u0219e\u0219te orice canon de dreptate retributiv\u0103, necesit\u0103 generozitate \u0219i deta\u0219are interioar\u0103 de posesiuni.<\/p>\n

Gratuitatea (vv. 31-35).<\/em><\/strong> Isus \u00eendeamn\u0103 la a r\u0103spunde nedrept\u0103\u021bii \u0219i opresiunii nu \u00een mod pasiv, ci opt\u00e2nd pentru un comportament \u00eenc\u0103 o dat\u0103 asimetric, care \u00eel plaseaz\u0103 pe credinciosul \u00een Cristos pe un plan opus celui al celor violen\u021bi: este un comportament alternativ care decurge din asimilarea spiritului \u0219i praxisului lui Isus. \u00cen v. 31, Luca insereaz\u0103 \u201eregula de aur\u201d: \u201e\u0219i precum vre\u021bi ca oamenii s\u0103 v\u0103 fac\u0103 vou\u0103, a\u0219a s\u0103 le face\u021bi \u0219i voi\u201d. Principiul joac\u0103 un rol central \u00een pericop\u0103, deoarece sanc\u021bioneaz\u0103 identificarea cu cealalt\u0103 persoan\u0103 \u0219i cu nevoile sale. Isus ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu ne uit\u0103m doar la noi \u00een\u0219ine, ci s\u0103 consider\u0103m binele celuilalt ca fiind al nostru \u0219i ne propune s\u0103 stabilim o dinamic\u0103 rela\u021bional\u0103 bazat\u0103 nu pe reciprocitate, ci pe gratuitate absolut\u0103. \u00cen vv. 32-34, el \u00eent\u0103re\u0219te acest principiu prin trei \u00eentreb\u0103ri retorice \u00een care se subliniaz\u0103 faptul c\u0103 rela\u021biile bazate pe reciprocitate sunt comune tuturor, inclusiv \u201ep\u0103c\u0103to\u0219ilor\u201d. Apoi, Luca reia conceptele deja men\u021bionate de \u201eiubire\u201d \u0219i \u201ea face bine\u201d \u0219i adaug\u0103 elementul \u201ea \u00eemprumuta (bani)\u201d, pentru a reitera faptul c\u0103 cei care le pun \u00een aplicare \u00eentr-un spirit utilitarist, urm\u00e2nd logica \u201e do ut des\u201d, se conformeaz\u0103 practicii sociale comune \u0219i, \u00een cele trei cazuri, lumina harului ceresc nu str\u0103luce\u0219te \u00een ei (cea mai bun\u0103 traducere, \u00een opinia noastr\u0103, este \u201ece har ave\u021bi?\u201d, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u201ece recuno\u0219tin\u021b\u0103 vi se cuvine?\u201d). Logica evanghelic\u0103 a iubirii gratuite o exclude pe cea a reciprocit\u0103\u021bii. \u00cendemnul de a iubi, de a face bine \u0219i de a \u00eemprumuta bani \u00een mod dezinteresat \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te cea mai \u00eenalt\u0103 motiva\u021bie: acest comportament \u00eei face pe discipolii lui Isus \u201ecopii ai Celui Prea\u00eenalt\u201d. Cre\u0219tinii \u00ee\u0219i asum\u0103 identitatea filial\u0103 proprie lui Isus (Lc 1,32), care va fi recunoscut\u0103 \u00een viitoarea \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a lui Dumnezeu, deja \u00een contextul istoric actual. \u201eMarea r\u0103splat\u0103\u201d este noua rela\u021bie cu Dumnezeu, Tat\u0103l \u00abbinevoitor\u00bb fa\u021b\u0103 de to\u021bi. Prin urmare, motiva\u021bia profund\u0103 a eticii cre\u0219tine este de natur\u0103 teologic\u0103, deoarece depinde de descoperirea \u00eens\u0103\u0219i identit\u0103\u021bii lui Dumnezeu revelat\u0103 de Isus.<\/p>\n

Milostivirea (vv. 36-38).<\/em><\/strong> \u00cen \u00eendemnul din v. 36, identitatea lui Dumnezeu o orienteaz\u0103 pe cea a copiilor s\u0103i: \u201efi\u021bi milostivi, precum Tat\u0103l vostru este milostiv\u201d. Dac\u0103 \u00een Vechiul Testament esen\u021ba constitutiv\u0103 a lui Dumnezeu era \u201esfin\u021benia\u201d (Lev 19,2), iar \u00een Mt 5,48 este \u201eperfec\u021biunea\u201d, pentru Luca ea rezid\u0103 \u00een \u201emil\u0103\u201d: Luca folose\u0219te adjectivul rar oikt\u00edrm\u014dn (\u00een Noul Testament se mai g\u0103se\u0219te o singur\u0103 dat\u0103, \u00een Iac 5,11 \u0219i se refer\u0103 \u00eentotdeauna la Dumnezeu) care p\u0103streaz\u0103 o nuan\u021b\u0103 de compasiune. \u00cen timp ce mila \u201eeste\u201d o caracteristic\u0103 intrinsec\u0103 a lui Dumnezeu, credincio\u0219ii sunt invita\u021bi s\u0103 \u201edevin\u0103\u201d milostivi (verbul nu este \u201ea fi\u201d, ci \u201ea deveni\u201d: ghin\u00e9s- thai contureaz\u0103 o cale dinamic\u0103, o tensiune c\u0103tre un scop). P\u0103catul omului const\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 \u00een lipsa de conformitate cu infinita bun\u0103tate milostiv\u0103 a lui Dumnezeu. \u00cen vv. 37-38, chiar aceast\u0103 afirma\u021bie solemn\u0103 \u0219i pro- fond a lui Isus este exemplificat\u0103 prin patru \u00eendemnuri. Primele dou\u0103 sunt negative: \u201enu judeca\u021bi\u201d \u0219i \u201enu condamna\u021bi\u201d. Aceste ac\u021biuni viciaz\u0103 rela\u021bia interpersonal\u0103 deoarece \u201ejudec\u0103torul\u201d se ridic\u0103 la un nivel superior celui \u201ejudecat\u201d, dar \u00een realitate \u00ee\u0219i asum\u0103 un rol care \u00eei apar\u021bine doar lui Dumnezeu, singurul care cunoa\u0219te perfect con\u0219tiin\u021ba fiin\u021belor umane. Motiva\u021bia dublului \u00eendemn prefigureaz\u0103 r\u0103splata escatologic\u0103: \u201e\u0219i nu ve\u021bi fi judeca\u021bi\u201d, \u201e\u0219i nu ve\u021bi fi condamna\u021bi\u201d. \u00centr-adev\u0103r, condamnarea celorlal\u021bi dezv\u0103luie o atitudine de r\u0103zbunare care nu se potrive\u0219te privirii milostive cu care Tat\u0103l \u00ee\u0219i scruteaz\u0103 copiii p\u0103c\u0103to\u0219i (cf. Lc 15,1-32). \u0218i aici, accentul cade pe recompensa escatologic\u0103: \u201eve\u021bi fi ierta\u021bi\u201d \u0219i \u201evi se va da\u201d. Alegerea ascult\u0103torilor este serioas\u0103 \u0219i decisiv\u0103 pentru fericirea lor \u00een aceast\u0103 lume \u0219i \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia ve\u0219nic\u0103. Acest lucru este reiterat de nota final\u0103 din v. 38. Tipul de rela\u021bie pe care \u00eel stabilim cu ceilal\u021bi trebuie s\u0103 se conformeze iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru creaturile sale; numai conform\u00e2ndu-ne Tat\u0103lui, a\u0219a cum a fost revelat de Isus, experiment\u0103m supraabunden\u021ba de bucurie pe care Tat\u0103l o acord\u0103: \u201eo m\u0103sur\u0103 bun\u0103, plin\u0103 \u0219i supraabundent\u0103 va fi turnat\u0103 \u00een poala voastr\u0103, c\u0103ci cu m\u0103sura cu care m\u0103sura\u021bi, vi se va turna \u00een schimb\u201d. Bun\u0103tatea lui Dumnezeu este \u00eentotdeauna \u00een exces fa\u021b\u0103 de a\u0219tept\u0103rile noastre prezente \u0219i viitoare.<\/p>\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong> \u2013<\/strong><\/p>\n

RECONCILIEREA: UN SPA\u021aIU PENTRU OMENIRE<\/strong><\/p>\n

de Agnes Moor<\/em><\/p>\n

C\u0103ci a\u0219a cum ploaia \u0219i z\u0103pada coboar\u0103 din cer \u0219i nu se \u00eentorc la el f\u0103r\u0103 s\u0103 fi udat p\u0103m\u00e2ntul, f\u0103r\u0103 s\u0103-l fi fertilizat \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103-l fi f\u0103cut s\u0103 \u00eencol\u021beasc\u0103, tot a\u0219a va fi \u0219i cu cuv\u00e2ntul care a ie\u0219it din gura mea: nu se va \u00eentoarce la mine f\u0103r\u0103 efect, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi f\u0103cut ceea ce doresc \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 fi \u00eemplinit ceea ce l-am trimis s\u0103 fac\u0103 (Is <\/em>55,10-11).<\/em><\/p>\n

Acest lucru este adev\u0103rat. Cu at\u00e2t mai mult atunci c\u00e2nd, ca \u00een cazul lui Isus din Nazaret, Cuv\u00e2ntul este coroborat de o via\u021b\u0103 exemplar\u0103. \u201eIube\u0219te-\u021bi du\u0219manii\u201d este fraza lui care m\u0103 \u00eenso\u021be\u0219te din momentul \u00een care am aflat de uciderea tat\u0103lui meu, Aldo, pe 9 mai 1978. A fost rostit\u0103 pentru mine. Cuvinte foarte \u00eendep\u0103rtate de numeroasele sentimente din acel moment: absen\u021b\u0103, disperare, furie, durere, dezgust, ur\u0103, resentimente, \u00eenfr\u00e2ngere, neputin\u021b\u0103, nedreptate. Sentimente care vizau ac\u021biunile Brig\u0103zilor Ro\u0219ii, dar \u0219i numeroasele omisiuni ale autorit\u0103\u021bilor care ar fi trebuit s\u0103 \u00eencerce s\u0103 previn\u0103 moartea sa \u0219i a membrilor dragi ai escortei sale. \u201eIube\u0219te-\u021bi du\u0219manii\u201d. Am p\u0103strat aceste cuvinte cu mine. Nu le-am respins \u0219i nici nu le-am acceptat. Le-am purtat cu mine. Nu ca un precept, ci ca o mic\u0103 lumin\u0103 \u00een \u00eentuneric. Ca un avertisment de veste bun\u0103: exist\u0103 via\u021b\u0103 acolo. La 31 de ani dup\u0103 ce tat\u0103l meu a fost ucis, mi s-a f\u0103cut o propunere dificil\u0103: s\u0103 iau parte la un dialog str\u00e2ns – care a durat mul\u021bi ani – \u00eentre un grup de victime ale luptei armate din anii 1970 \u0219i 1980 \u0219i un grup de oameni care au dus acea lupt\u0103 cu arme. Propunerea mi-a venit pe nea\u0219teptate \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului 2009 de la p\u0103rintele Guido Bertagna, un iezuit, un mediator implicat \u00een activit\u0103\u021bi de justi\u021bie restaurativ\u0103, care preluase dorin\u021ba de dialog a unora \u0219i a celorlal\u021bi \u0219i \u00eencercase s\u0103 \u00eei ofere un loc \u0219i sprijin. Am refuzat invita\u021bia. Mi-a fost team\u0103 s\u0103-mi jignesc familia, s\u0103-mi pierd prietenii. \u0218i s\u0103 las ceea ce eram. Ani de zile au existat \u201enoi\u201d \u0219i \u201eei\u201d. \u00centre ei era abisul. Noi victimele, ei f\u0103pta\u0219ii. L\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 \u00eentr-o lume \u00eentunecat\u0103, plin\u0103 de fantome \u0219i sentimente teribile. Un loc \u00een care trecutul strivea prezentul \u0219i m\u0103 \u00eempiedica s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la un viitor, chiar dac\u0103 via\u021ba mea fusese una normal\u0103, plin\u0103 de interese \u0219i afec\u021biune. O via\u021b\u0103 care nu era liber\u0103; prea plin\u0103 de groaz\u0103 \u0219i prea lipsit\u0103 de fric\u0103. O t\u0103cere care voia s\u0103-i protejeze pe cei care veneau dup\u0103 ea, dar \u00een realitate \u00eei excludea. O lume nemi\u0219cat\u0103. Trist\u0103. Dar g\u00e2ndul de a o p\u0103r\u0103si nu era u\u0219or.<\/p>\n

Apoi, dorin\u021ba de a tr\u0103i a \u00eenvins; am decis s\u0103 plec. Dincolo de prag am g\u0103sit oameni. R\u0103ni\u021bi, dar vii. F\u0103r\u0103 fantome. Fe\u021be vechi; vie\u021bi obositoare. \u0218i am auzit cuvinte pline de con\u0219tiin\u021b\u0103, de voin\u021b\u0103, de durere. Cuvinte dezarmate. Dar nu era durerea doar a mea? Nu era ireparabilul singur \u00een via\u021ba mea? Tu ai creat-o. Dar te-a afectat \u0219i pe tine \u0219i nu te mai po\u021bi \u00eentoarce. \u0218i a\u0219 putea spune: \u0219tii cine mi-ai luat? Cine a fost tata pentru mine? Cine a fost el? Cum ai putut tu? Tu care e\u0219ti ca mine, cum ai putut? S\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim. Spun\u00e2nd, ascult\u00e2nd, discut\u00e2nd, m\u0103sur\u00e2nd distan\u021be care r\u0103m\u00e2n distan\u021be, dar nu sunt un obstacol. Suntem pe acela\u0219i teren… acelea\u0219i orori… acelea\u0219i t\u0103ceri. Durerea. Un mare teren comun. Tu e\u0219ti ca mine. Eu sunt ca tine. Am nevoie de tine. Tu ai nevoie de mine. Dorin\u021ba de a ne \u00eent\u00e2lni care ne mi\u0219c\u0103 incomprehensibil. Dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani \u00een \u00eenchisoare, de ce vrei s\u0103 fii aici? Oamenii dizolv\u0103 fantomele. Fantomele pot fi ur\u00e2te. Oamenii nu pot. R\u0103ul nu are ultimul cuv\u00e2nt. Prive\u0219te. Spun\u00e2nd. Ascult\u00e2nd. Travers\u00e2nd iaduri. Adu-le \u00eempreun\u0103. Pleac\u0103. Apropia\u021bi-v\u0103. Persevereaz\u0103. Ave\u021bi \u00eencredere. Repro\u0219uri. S\u0103 devenim ata\u0219a\u021bi. A \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i via\u021ba de ast\u0103zi. S\u0103 ne iubim unii pe al\u021bii. Am fost crea\u021bi pentru a ne g\u0103si unii pe al\u021bii, suntem copiii Tat\u0103lui care nu a\u0219teapt\u0103 nimic mai mult dec\u00e2t \u00eentoarcerea fiului s\u0103u fugar. Eu te a\u0219tept pe tine. Tu m\u0103 a\u0219tep\u021bi pe mine. \u00cen chipul S\u0103u. Aceasta este normalitatea; \u0219i bucuria noastr\u0103. Trecutul nu se schimb\u0103 sau nu devine mai frumos. Dar aducerea lui laolalt\u0103 \u00eel repune la locul lui. \u00cen spatele nostru. F\u0103c\u00e2nd loc pentru vie\u021bi re\u00eennoite.<\/p>\n

O PUTERE EXTRAORDINAR\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Este bine s\u0103 o spunem acum, pentru a evita ne\u00een\u021belegerile: aceste cuvinte ale lui Isus nu sunt adresate oamenilor supu\u0219i, slabi, care se feresc de conflicte \u0219i arunc\u0103 prosopul la prima dificultate. Nu, este nevoie de o mare putere pentru a iubi \u00een aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, pentru a reu\u0219i s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti o bun\u0103voin\u021b\u0103, o m\u0103rinimie, o mil\u0103, o noble\u021be a spiritului care ne apropie de Dumnezeu.<\/p>\n

Exist\u0103 atitudini care, \u021bin\u00e2nd cont de toate, pot reu\u0219i spontan. Tocmai pentru c\u0103 umanitatea noastr\u0103 poart\u0103 amprenta, chipul lui Dumnezeu, oric\u00e2t de abuzat\u0103 ar fi, ea nu poate evita compasiunea \u00een fa\u021ba cuiva care sufer\u0103, revolta \u00een fa\u021ba abuzurilor flagrante, un gest de ajutorare \u0219i de solidaritate cu cei care sunt c\u0103lca\u021bi \u00een picioare \u0219i condamna\u021bi pe nedrept. Dar a-i ierta pe cei care ne-au gre\u0219it, a face bine du\u0219manilor no\u0219tri, a ne ruga pentru cei care ne maltrateaz\u0103 nu este deloc spontan, nici u\u0219or, cu at\u00e2t mai pu\u021bin imediat.<\/p>\n

R\u0103ul, de fapt, are acest lucru teribil \u00een el: declan\u0219eaz\u0103 o spiral\u0103, \u00eenghi\u021bindu-ne \u00een v\u00e2rtejul s\u0103u de r\u0103zbunare \u0219i r\u0103utate. Nu exist\u0103 alt\u0103 cale de a sc\u0103pa de puterea sa dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerci, s\u0103 te str\u0103duie\u0219ti, s\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 iube\u0219ti. Nu pentru c\u0103 du\u0219manul \u201eo merit\u0103\u201d. Nici pentru c\u0103 ne prefacem c\u0103 nu \u201evedem\u201d c\u00e2t de odios este ceea ce ni s-a f\u0103cut. Motivul este unic: Dumnezeu iube\u0219te a\u0219a, \u00een aceast\u0103 m\u0103sur\u0103. Iar noi suntem copiii Lui.<\/p>\n

Este de la sine \u00een\u021beles, a\u0219adar, c\u0103 un astfel de comportament este generat \u0219i sus\u021binut de o experien\u021b\u0103 fundamental\u0103, aceea de a fi iubit, \u00eenso\u021bit, vindecat, iertat de Dumnezeu. Atunci c\u00e2nd cineva cunoa\u0219te bun\u0103tatea sa nem\u0103rginit\u0103, totul devine posibil. C\u00e2nd cineva a experimentat ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii smuls din r\u0103u, salvat, adus la o nou\u0103 demnitate, poate alerga \u0219i aceast\u0103 aventur\u0103. Pentru c\u0103 via\u021ba noastr\u0103 este \u00een m\u00e2inile lui. \u0218i este \u00een m\u00e2ini bune, \u00eentotdeauna.<\/p>\n

Trebuie doar s\u0103 ai r\u0103bdare: chiar \u0219i cele mai puternice ziduri se vor pr\u0103bu\u0219i. Este suficient s\u0103 oferi bun\u0103tate: chiar \u0219i cele mai \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nate gunoaie vor c\u0103dea. Este suficient s\u0103 oferi mil\u0103: chiar \u0219i cea mai profund\u0103 r\u0103utate va sf\u00e2r\u0219i prin a fi str\u0103mutat\u0103.<\/p>\n

Drum dificil? Imposibil? Utopic? Nu trebuie neap\u0103rat s\u0103 \u00eencepem imediat prin a escalada o st\u00e2nc\u0103. Cu toate acestea, merit\u0103 s\u0103 \u00eencepi s\u0103 urci pe o cale abrupt\u0103, pu\u021bin umblat\u0103, dac\u0103 vrei cu adev\u0103rat s\u0103 fii un \u201ecopil al Celui Prea\u00eenalt\u201d.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 564\/ianuarie-martie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 100<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A VII-A DIN TIMPUL DE PESTE AN 22 FEBRUARIE 2025 IUBIREA DE DUMNEZEU ESTE FUNDAMENTUL […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":34142,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39785"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39785"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39785\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39786,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39785\/revisions\/39786"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}