{"id":39746,"date":"2025-02-16T09:54:29","date_gmt":"2025-02-16T06:54:29","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39746"},"modified":"2025-02-16T09:55:30","modified_gmt":"2025-02-16T06:55:30","slug":"39746","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/02\/16\/39746\/","title":{"rendered":"\u201eFericirea din \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d- Medita\u021bie pentru Duminica a VI-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A VI-A DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

16 FEBRUARIE 2025<\/strong><\/p>\n

FERICIREA DIN \u00ceMP\u0102R\u0102\u021aIA LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

Calea spre fericire indicat\u0103 de Dumnezeu trece prin urmarea asidu\u0103 a voin\u021bei sale, printr-o via\u021b\u0103 inspirat\u0103 de normele T\u00f4r\u00e2<\/em> (prima lectur\u0103).<\/em><\/strong> Isus aduce o noutate substan\u021bial\u0103 acestei concep\u021bii. El \u00eensu\u0219i este cel care a atins pe deplin fericirea \u0219i, \u00een discursul de pe munte, le declar\u0103 discipolilor criteriile care guverneaz\u0103 domnia divin\u0103 asupra lumii. Dinamica \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu contrazice principalele valori ale societ\u0103\u021bilor lumii antice \u0219i actuale, iar credincio\u0219ii trebuie s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi s\u0103 sufere batjocur\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i m\u0103rturisesc credin\u021ba \u00een Cristos r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat. Chiar \u0219i situa\u021biile de durere \u0219i suferin\u021b\u0103 primesc un nou sens \u00een lumina \u00eenvierii lui Isus, deoarece pot fi tr\u0103ite \u00een bucurie (evanghelia). <\/em><\/strong>Evenimentul pascal declar\u0103 adev\u0103rul despre Dumnezeu, iubire infinit\u0103, \u0219i despre om, creatur\u0103 dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu; Cel \u00eenviat d\u0103 speran\u021b\u0103 \u0219i har (lectura a doua)<\/em><\/strong> care schimb\u0103 via\u021ba credinciosului \u0219i \u00eei permit s\u0103 mearg\u0103 pe calea fericirilor evanghelice.<\/p>\n

INTRODUCERE LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Binecuv\u00e2ntare \u0219i blestem, fericire \u0219i necaz, acestea sunt contrastele care apar \u00een Cuv\u00e2ntul profetic \u0219i evanghelic pe care \u00eel vom asculta ast\u0103zi. Psalmul 1<\/em> aseam\u0103n\u0103 via\u021ba omului cu cea a pomului, care poate fi luxuriant, cu flori \u0219i fructe, sau ofilit. Putem s\u0103 nu avem \u00eencredere \u00een ceea ce ne declar\u0103 Scriptura, dar afirma\u021bia lui Paul despre \u00eenvierea lui Cristos ca fiind realitatea adev\u0103rat\u0103 \u0219i absolut\u0103 pune cap\u0103t oric\u0103rei \u00eendoieli \u0219i suspiciuni cu privire la locul unde se afl\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Oracolul din\u00a0Ier<\/em>\u00a017,5-8 este precedat de o denun\u021bare dur\u0103 a vinov\u0103\u021biei Iudeii const\u00e2nd \u00een idolatria sa; \u00een fa\u021ba \u00eenchin\u0103rii persistente la zeii cananeeni (vv. 1-2), YHWH nu are de ales dec\u00e2t s\u0103 predea Iudeea unor popoare str\u0103ine \u0219i poporul s\u0103 fie dus \u00een exil (587 \u00ee.Cr.). Dup\u0103 aceast\u0103 deliberare divin\u0103, hagiograful insereaz\u0103 textul acestei duminici, care se deschide cu clasica introducere oracular\u0103 \u201ea\u0219a vorbe\u0219te Domnul\u201d (v. 5a).<\/p>\n

Similar cu Ps<\/em> 1, oracolul lui Ieremia este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi paralele: \u00een prima este enun\u021bat un blestem (vv. 5b-6), \u00een a doua o binecuv\u00e2ntare (vv. 7-8). Binecuv\u00e2ntarea \u0219i blestemul sunt, \u00een Vechiul Testament, producerea binelui sau a r\u0103ului \u00een virtutea for\u021bei generatoare a cuv\u00e2ntului rostit. \u00cen prima parte a dipticului, omul care se \u00eencrede \u00een om, care se bazeaz\u0103 doar pe for\u021bele proprii, este \u201eblestemat\u201d; \u201ecarnea\u201d (b\u0101\u015b\u0101r<\/em>) indic\u0103 de fapt fragilitatea omului. Astfel, \u201einima\u201d, centrul intelectului, voin\u021bei \u0219i sentimentelor unei persoane, \u201ese \u00eendep\u0103rteaz\u0103\u201d de Dumnezeu, care respinge domnia \u0219i leg\u0103m\u00e2ntul s\u0103u de via\u021b\u0103. Rezultatul este descris de compara\u021bia din v. 6: acel om este ca \u201eun tamarisc \u00een step\u0103\u201d; el este obi\u0219nuit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu, locuie\u0219te \u00eentr-o periferie existen\u021bial\u0103 de singur\u0103tate \u0219i degradare (\u201e\u00een arsura de\u0219ertului, \u00eentr-un \u021binut salmastru \u0219i neospitalier\u201d), \u00eenc\u00e2t \u00eei lipse\u0219te orice percep\u021bie a frumuse\u021bii \u0219i a bucuriei (\u201enu observ\u0103 c\u00e2nd vine fericirea\u201d). \u00cen a doua parte a dipticului (vv. 7-8), \u00een contrast cu prima, omul care se \u00eencrede \u0219i \u00ee\u0219i pune \u201esperan\u021ba\u201d \u00een Domnul este \u201ebinecuv\u00e2ntat\u201d. El este comparat cu un \u201ecopac\u201d plantat l\u00e2ng\u0103 un p\u00e2r\u00e2u care \u00eei hr\u0103ne\u0219te continuu r\u0103d\u0103cinile. F\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama, acest copac este mereu verde, nu sufer\u0103 de c\u0103ldura verii sau de perioadele de secet\u0103: \u201enu se \u00eengrijoreaz\u0103 \u0219i nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-\u0219i produc\u0103 roadele\u201d. \u00cen aceast\u0103 imagine a unui om \u00een contact permanent cu Dumnezeu, se poate \u00eentrevedea figura lui Ieremia, care trebuie s\u0103 sufere scandaluri \u0219i persecu\u021bii pentru a-\u0219i \u00eendeplini misiunea (cf.<\/em>15,18).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Paul continu\u0103 discursul despre \u00eenvierea lui Cristos \u00eenceput \u00een lectura din duminica trecut\u0103. Apostolul abordeaz\u0103 acum problema central\u0103 care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 comunitatea din Corint. Unii cre\u0219tini neag\u0103 posibilitatea \u00eenvierii din mor\u021bi. Nu este posibil s\u0103 determin\u0103m g\u00e2ndirea exact\u0103 a acestor membri ai bisericii din Corint; cel mai probabil, ei credeau \u00eentr-o via\u021b\u0103 de apoi, dar erau influen\u021ba\u021bi de dualismul antropologic predominant \u00een lumea elenistic\u0103, care separa trupul \u0219i sufletul. \u00centrebarea pus\u0103 de corinteni se refer\u0103 la modalitatea \u00eenvierii din mor\u021bi: dac\u0103 Isus a \u00eenviat, adic\u0103 a intrat \u00een sfera divin\u0103 cu \u00eentreaga sa fiin\u021b\u0103, suflet \u0219i trup, cum poate un trup p\u0103m\u00e2ntesc s\u0103 intre \u00eentr-o dimensiune cereasc\u0103 de natur\u0103 spiritual\u0103? Paul trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare, dar \u00eenainte de a-\u0219i argumenta r\u0103spunsul, el subliniaz\u0103 cu energie evenimentul \u00eenvierii lui Cristos. De fapt, el introduce un ra\u021bionament \u201eprin absurd\u201d: dac\u0103 se crede c\u0103 mor\u021bii nu \u00eenvie, atunci nici Cristos nu a \u00eenviat (v. 16); dar dac\u0103 Cristos nu a \u00eenviat din mor\u021bi, tot ceea ce se bazeaz\u0103 pe acest eveniment, adic\u0103 credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 cu abordarea etic\u0103 care urmeaz\u0103, se pr\u0103bu\u0219e\u0219te lamentabil. Paul ne reaminte\u0219te c\u0103 \u00eenvierea lui Cristos este fundamentul credin\u021bei \u0219i marcheaz\u0103 \u00een mod indelebil modul de via\u021b\u0103 al cre\u0219tinilor. De fapt, \u00een v. 17 el reitereaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 Cristos nu \u00eenvie, nu numai c\u0103 credin\u021ba corintenilor este \u201einutil\u0103\u201d, de\u0219art\u0103, goal\u0103, dar existen\u021ba lor ar r\u0103m\u00e2ne ag\u0103\u021bat\u0103 de o stare de p\u0103cat, \u00een afara apartenen\u021bei la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu (cf.<\/em> 1Cor<\/em> 6,9-11) \u0219i ar continua s\u0103 fie prad\u0103 mor\u021bii (1Cor <\/em>15,56).<\/p>\n

\u00cen 1Cor <\/em>15,18 Paul adaug\u0103 o alt\u0103 considera\u021bie cu privire la situa\u021bia \u201ecelor care au adormit \u00een Cristos\u201d. Dac\u0103 Cristos nu a \u00eenviat, \u0219i soarta lor este similar\u0103 cu cea a necredincio\u0219ilor, care sunt abandona\u021bi pierzaniei. \u00cen v. 19, Paul trece la considerarea situa\u021biei tuturor celor care sunt \u00een prezent \u00een via\u021b\u0103, inclusiv a sa: dac\u0103 \u201esperan\u021ba\u201d noastr\u0103 este legat\u0103 \u201edoar\u201d de orizontul limitat al acestei vie\u021bi, am fi \u201ecei mai nenoroci\u021bi dintre to\u021bi oamenii\u201d. Dac\u0103 Cristos nu a \u00eenviat, suntem am\u0103gi\u021bi, lipsi\u021bi de \u201esperan\u021b\u0103\u201d; speran\u021ba este de fapt o lumin\u0103 care vine din viitor, din lumea \u00eenvierii, \u0219i lumineaz\u0103 prezentul nostru istoric. Paul \u00eencheie argumenta\u021bia, \u00een v. 20, cu o propozi\u021bie apodictic\u0103 introdus\u0103 prin \u201edar \u00een schimb\u201d care certific\u0103 evenimentul: \u201eCristos a \u00eenviat din mor\u021bi!\u201d. Faptul este cert \u0219i indubitabil. \u0218i adaug\u0103 o consecin\u021b\u0103 antropologic\u0103 pregnant\u0103: \u201eprimele roade ale celor adormi\u021bi\u201d. Cristos este \u201e primul rod \u201d nu doar \u00een sensul priorit\u0103\u021bii cronologice fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi mor\u021bi, ci \u00een sensul c\u0103 Cel \u00eenviat este prototipul unei noi serii, \u00eenceputul unei re\u00eennoiri escatologice care implic\u0103 toate fiin\u021bele umane din toate timpurile. \u00cenvierea lui Cristos din mor\u021bi este punctul de cotitur\u0103 definitiv \u00een istorie, \u00eenceputul unei noi ere, punctul culminant al crea\u021biei lui Dumnezeu.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 duminic\u0103 \u00eencepe cu lectura \u201ePredicii de pe munte\u201d (Lc<\/em> 6,17-49), \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een trei duminici, respect\u0103 diferitele genuri literare ale textului \u00een care este \u00eemp\u0103r\u021bit discursul. \u00cempreun\u0103 cu \u201ePredica de pe munte\u201d, paralela \u0219i mai cunoscut\u0103 din Mt<\/em> 5,1-7,29, acest pasaj reprezint\u0103 inima mesajului lui Isus despre \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u0219i punctul de referin\u021b\u0103 al eticii oric\u0103rui cre\u0219tin. Duminica a \u0219asea din timpul de peste an ne ofer\u0103 introducerea (v. 17) \u0219i prima parte a lungului discurs al lui Isus, \u201efericirile\u201d (vv. 20-23) \u0219i \u201esuferin\u021bele\u201d (vv. 24-26).<\/p>\n

Contextul<\/em><\/strong>.<\/strong> Isus \u0219i-a \u00eenceput misiunea de a vesti venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu (capitolul 4), l-a chemat pe Petru \u0219i primul grup de ucenici s\u0103-l urmeze (5,11) \u0219i a continuat cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura sa alc\u0103tuit\u0103 din cuvinte \u0219i acte taumaturgice, provoc\u00e2nd reac\u021bia negativ\u0103 a fariseilor (5,17-6,11). Dup\u0103 constituirea grupului celor Doisprezece,\u00a0conduce<\/em>\u00a0noua comunitate \u0219i c\u0103l\u0103uz\u0103 a Israelului credincios, pe munte, loc de rug\u0103ciune (6,12-16); Isus coboar\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei \u00eentr-un loc plat unde roste\u0219te discursul programatic (v. 17). \u201eC\u00e2mpia\u201d este spa\u021biul privilegiat al evangheliz\u0103rii, unde oamenii tr\u0103iesc \u0219i muncesc, unde se afl\u0103 ora\u0219ele \u021bint\u0103 ale procesului de evanghelizare planificat de Isus (Lc<\/em> 4,43). C\u00e2mpia este, prin urmare, cadrul ideal \u00een care Isus poate face s\u0103 r\u0103sune vestea bun\u0103 a venirii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu pentru un num\u0103r mare de oameni. Publicul discursului este format din cei Doisprezece, un num\u0103r mare de \u201eucenici\u201d \u0219i \u201eo mare mul\u021bime de oameni\u201d din Palestina, Tir \u0219i Sidon (aluzie la v\u0103duva din Sarepta Sidonului: Lc<\/em> 4,25-26), ora\u0219e feniciene apar\u021bin\u00e2nd provinciei Siria. Liturghia elimin\u0103 \u00een mod ciudat vv. 18-19, unde Luca noteaz\u0103 c\u0103 mul\u021bimile \u00eel c\u0103utau pe Isus pentru \u201ea-l asculta\u201d \u0219i \u201ea fi vindecate\u201d.Premisa vindec\u0103rilor este important\u0103 deoarece \u00eentregul discurs cap\u0103t\u0103 un sens mai profund \u00een lumina solidarit\u0103\u021bii pe care Isus o manifest\u0103 fa\u021b\u0103 de bolnavi prin gesturile sale de eliberare de r\u0103u (cf.<\/em> Lc<\/em> 4,18; 7,21-23).<\/p>\n

Fericirile.<\/em><\/strong> Discursul lui Isus \u00eencepe cu cele patru \u201efericiri\u201d, urmate \u00een mod specular de patru \u201evai\u201d. Termenul \u201eferici\u021bi\u201d (\u00een limba greac\u0103 mak\u00e1rios <\/em>traduce ebraicul ‘a\u0161er\u00ea<\/em>) apare \u00een Biblia ebraic\u0103 \u0219i \u00een LXX, \u00een special \u00een scrierile sapien\u021biale, precum \u0219i \u00een literatura apocrif\u0103 iudaic\u0103 \u0219i greco-roman\u0103. Noutatea semantic\u0103 cu care cre\u0219tinii \u00een\u021beleg fericirile este dubl\u0103: \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een literatura profetic\u0103 \u0219i sapien\u021bial\u0103 iudaic\u0103, fericirile sunt o propozi\u021bie condi\u021bionat\u0103 de un anumit comportament \u00een conformitate cu voin\u021ba lui Dumnezeu exprimat\u0103 \u00een Lege (dac\u0103 faci asta… vei fi fericit); pe de alt\u0103 parte, \u00een gura lui Isus, fericirile sunt o promisiune necondi\u021bionat\u0103 de m\u00e2ntuire, deoarece Isus rupe schema iudaic\u0103 a rela\u021biei dintre o fapt\u0103 bun\u0103 \u0219i r\u0103splata sa consecutiv\u0103; fericirea propus\u0103 de Isus precede ac\u021biunea uman\u0103, deoarece este un dar necondi\u021bionat de la Dumnezeu care necesit\u0103 s\u0103 fie acceptat. Implica\u021bia etic\u0103 este efectul darului divin primit cu bucurie. \u00cen al doilea r\u00e2nd, spre deosebire de fericirile evreie\u0219ti, Isus \u00eei proclam\u0103 ferici\u021bi pe cei care se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie de dificultate \u0219i greut\u0103\u021bi: \u201es\u0103r\u0103cie\u201d (v. 20), \u201efoame\u201d \u0219i \u201epl\u00e2ns\u201d (v. 21), \u201eostilitate social\u0103\u201d (v. 22). Chiar \u0219i zonele existen\u021biale ale suferin\u021bei \u0219i durerii sunt atinse de har \u0219i devin condi\u021biile \u00een care se cap\u0103t\u0103 darul prezen\u021bei \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, o realitate de iubire \u0219i pace care nu este doar viitoare, ci \u0219i prezent\u0103 (Lc<\/em> 11,20; 17,21). Pentru ace\u0219ti doi factori, Fericirile nu pot fi \u00een\u021belese dec\u00e2t av\u00e2nd \u00een vedere criteriul hermeneutic al centralit\u0103\u021bii cristologice. Isus \u00eentruchipeaz\u0103 ceea ce spune, el este \u201ebinecuv\u00e2ntatul\u201d prin excelen\u021b\u0103. C\u0103ci a\u0219a cum Fiul r\u0103stignit cu durere \u0219i suferin\u021b\u0103 pentru iubirea sa a fost beneficiarul \u00eenvierii de c\u0103tre Tat\u0103l, tot a\u0219a \u201es\u0103racii\u201d sunt beneficiarii \u201efericirii\u201d. \u00cen cultura iudaic\u0103, s\u0103racul (‘\u0101n\u0101w<\/em>) este cel dezmo\u0219tenit, supus priva\u021biunilor \u00een diverse contexte ale vie\u021bii. Pentru Luca, \u201es\u0103racul\u201d este o categorie care include persoane oprimate \u0219i afectate din diferite motive, de la boal\u0103 la greut\u0103\u021bi spirituale, marginalizare social\u0103 \u0219i nevoi economice. Ei sunt deja \u201eacum\u201d (vv. 21b \u0219i 25b) beneficiari ai milei lui Dumnezeu. Fericirea s\u0103racilor nu const\u0103 \u00een suferin\u021b\u0103, ci \u00een certitudinea de a fi iubi\u021bi \u0219i proteja\u021bi de Domnul care are grij\u0103 de to\u021bi copiii s\u0103i. De fapt, Isus este s\u0103racul prin excelen\u021b\u0103: pe Cruce, \u00een mijlocul agoniei, el se \u00eencredin\u021beaz\u0103 Tat\u0103lui (Lc<\/em> 23,46) care, din iubire, \u00eei d\u0103ruie\u0219te via\u021ba deplin\u0103 a \u00eenvierii. Urm\u0103toarele trei fericiri sunt o explica\u021bie a categoriei generice a celor s\u0103raci. A doua (v. 21a) este adresat\u0103 celor \u201efl\u0103m\u00e2nzi\u201d: Dumnezeu \u00eei va \u201es\u0103tura\u201d (g\u0103sim verbul chort\u00e1zein<\/em> \u00een Lc<\/em> 9,17; 15,16; 16,21). Isus deschide era mesianic\u0103 a supraabunden\u021bei de hran\u0103 (Is<\/em> 25,6-9; Lc<\/em> 1,53; 14,14.16-24), iar \u00een comunitatea postpascal\u0103 nimeni nu trebuie s\u0103 fl\u0103m\u00e2nzeasc\u0103 (Fap <\/em>2,44-45; 4,34-35). \u00cen a treia fericire (v. 21b), Isus \u00eei asigur\u0103 c\u0103 ei vor \u201epl\u00e2nge\u201d acum pentru orice situa\u021bie dureroas\u0103, deoarece starea lor va duce la bucurie. \u00cen a patra \u0219i cea mai lung\u0103 feiricire, discipolii pot descoperi fericirea atunci c\u00e2nd sufer\u0103 pe nedrept abuzuri din cauza credin\u021bei lor \u00een Isus (\u201edin cauza Fiului Omului\u201d); aceast\u0103 condi\u021bie este cea pe care Luca este interesat s\u0103 o eviden\u021bieze, deoarece tipurile de h\u0103r\u021buire suferite de discipoli sunt exprimate prin patru verbe: \u201ev\u0103 vor ur\u00ee\u201d (cf.<\/em> Lc<\/em>21,17), din cauza fidelit\u0103\u021bii lor fa\u021b\u0103 de mesajul evanghelic; \u201ev\u0103 vor alunga\u201d, o excludere social\u0103 \u0219i religioas\u0103 la nivel de familie, etnie \u0219i mediu de lucru; \u201ev\u0103 vor insulta\u201d (cf.<\/em> 1Pt<\/em> 4,14); \u201ev\u0103 vor dispre\u021bui numele ca infam\u201d, dup\u0103 cum confirm\u0103 textele din Fap <\/em>16,20-21; 17,7; 19,9; 24,5. Mai mult dec\u00e2t ceilal\u021bi evangheli\u0219ti, Luca dezvolt\u0103 de fapt tipologia Vechiului Testament a \u201eprofetului persecutat\u201d pentru a legitima misiunea lui Isus \u0219i a ucenicilor (Lc<\/em> 11,47-51; 13,32.34-35; 21,12-19; Fap <\/em>7,51-53 etc.).<\/p>\n

Necazuri.<\/em><\/strong> Cele patru macarisme<\/em> corespund \u00een mod specular celor patru \u201enecazuri\u201d. Ele sunt constatarea nefericirii celor care tr\u0103iesc \u00een condi\u021bii opuse celei propuse de Isus. Luca urmeaz\u0103 perspectiva teologic\u0103 a \u201er\u0103sturn\u0103rii\u201d st\u0103rii de via\u021b\u0103 (1,51-53; 14,11; 16,15.19-31; 18,14). Exclama\u021bia ebraic\u0103 \u201evai\u201d (h\u00f4y<\/em>) exprim\u0103 durerea, avertismentul sau amenin\u021barea cu nenorocirea \u0219i necazul (Hab<\/em> 2,6.9.12.15.19). De asemenea, \u00een Noul Testament, strig\u0103tul introduce un avertisment pentru cei care tr\u0103iesc \u00eentr-o stare departe de voia lui Dumnezeu (Lc<\/em> 10,13b; 11,42-44.46.47.52; 17,1; 21,23; 22,22). Primul \u201evai\u201d este adresat \u201eboga\u021bilor\u201d, o categorie care \u00eei include pe cei care se \u00eencred \u00een bani sau care aspir\u0103 doar la o pozi\u021bie social\u0103 de bun\u0103stare material\u0103 \u0219i putere. Ace\u0219tia risc\u0103 s\u0103-i desconsidere pe cei afla\u021bi \u00een nevoie \u0219i cad \u00een capcana unei false fericiri bazate pe posesia de bunuri (Lc<\/em> 12,16.21.34; 16,13.19-31). A doua \u0219i a treia \u201enenorocire\u201d o specific\u0103 pe prima. Satisfac\u021bia (v. 25a) este caracteristica celor care sunt satisf\u0103cu\u021bi de falsele mituri lume\u0219ti ale banilor, succesului \u0219i puterii \u0219i \u00ee\u0219i limiteaz\u0103 dorin\u021bele doar \u00een cadrul satisfac\u021biilor contingente; pentru ei, r\u0103sturnarea (\u201dfoamea”) p\u00e2nde\u0219te \u00een permanen\u021b\u0103! R\u00e2sul\u201d (v. 25b) \u00een Vechiul Testament este adesea un indiciu de sarcasm, de batjocur\u0103 la adresa cuiva sau o expresie a bucuriei de bunuri efemere, toate comportamente tipice nebunilor (cf.<\/em> Pr<\/em> 10,23; Sir<\/em> 21,20; 21,13). Este \u00een\u021beles de Luca \u00een sensul de superficialitate sau \u00eencredere \u00een sine \u0219i arogan\u021b\u0103, dispre\u021b pentru ceilal\u021bi. \u0218i ei sunt \u00een pericol de a se afla cur\u00e2nd \u00een \u201e\u00eentristare\u201d \u0219i \u201epl\u00e2ns\u201d. Ultimul \u201enecaz\u201d se refer\u0103 la valoarea cardinal\u0103 a Antichit\u0103\u021bii: \u201eonoarea\u201d. Onoarea este valoarea atribuit\u0103 de grupul sau poporul de origine celor care se comport\u0103 \u00een conformitate cu valorile social \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite; este o recunoa\u0219tere public\u0103 care implic\u0103 stim\u0103, faim\u0103, glorie, respect \u0219i succes. \u00cen Vechiul Testament, onoarea era acordat\u0103 \u0219i \u201eprofe\u021bilor fal\u0219i\u201d (cf.<\/em> Am<\/em> 7,10-17 etc.), adev\u0103ra\u021bi consilieri de curte care rosteau profe\u021bii m\u0103gulitoare \u0219i lingu\u0219itoare la adresa conduc\u0103torului. Ucenicii lui Isus, pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 urmeze calea maestrului lor, care, \u00een conformitate cu profe\u021bii biblici, a vestit voin\u021ba lui Dumnezeu \u00een mod deschis, f\u0103r\u0103 pref\u0103c\u0103torie, chiar dac\u0103 \u0219tia c\u0103 se expune reac\u021biilor denigratoare \u0219i violente care au condus la moartea sa pe cruce. Astfel, acest strig\u0103t \u201evai\u201d are dou\u0103 func\u021bii retorice: s\u0103 reitereze c\u0103 drumul urmat de Isus, cel al patimii, mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii, r\u0103stoarn\u0103 situa\u021bia aparent\u0103: discipolii asupri\u021bi sunt de partea adev\u0103rului \u0219i a drept\u0103\u021bii divine, \u00een timp ce s\u0103racii \u0219i violen\u021bii urmeaz\u0103 o cale a nefericirii care le gole\u0219te umanitatea \u0219i afecteaz\u0103 negativ planul m\u00e2ntuitor al Domnului; \u00een plus, ultimul \u201enecaz\u201d \u00eei induce pe ascult\u0103tori s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 mesajul ulterior despre \u201eiubire\u201d (Lc <\/em>6,27-38), care \u00eel face explicit pe cel al \u201efericirilor\u201d.<\/p>\n