{"id":39702,"date":"2025-02-09T10:03:32","date_gmt":"2025-02-09T07:03:32","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39702"},"modified":"2025-02-09T10:03:32","modified_gmt":"2025-02-09T07:03:32","slug":"divinitatea-lui-isus-si-urmarea-sa-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/02\/09\/divinitatea-lui-isus-si-urmarea-sa-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDivinitatea lui Isus \u0219i urmarea sa\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a V-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A V-A DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

9 FEBRUARIE 2025<\/strong><\/p>\n

DIVINITATEA LUI ISUS \u0218I URMAREA SA<\/strong><\/p>\n

Textele liturgice ale celei de-a cincea duminici din timpul de peste an ne invit\u0103 s\u0103 medit\u0103m asupra planului istorico-salvific al lui Dumnezeu. Isaia afirm\u0103 c\u0103 Domnul nu abandoneaz\u0103 poporul ales, de\u0219i necredincios, p\u0103c\u0103tos \u0219i ostil la ascultarea Cuv\u00e2ntului s\u0103u. Dumnezeu prevede o nou\u0103 interven\u021bie m\u00e2ntuitoare \u00een istorie prin voca\u021bia \u0219i misiunea profetului (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). De fapt, Isus, Mesia al lui Israel \u0219i Dumnezeu \u00eensu\u0219i, cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura sa alc\u0103tuit\u0103 din cuvinte \u0219i ac\u021biuni, proclam\u0103 voin\u021ba ultim\u0103 \u0219i definitiv\u0103 a lui Dumnezeu care \u00ee\u0219i iube\u0219te copiii \u0219i \u00eei cheam\u0103 la convertire. Deoarece planul m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu \u00eei implic\u0103 pe oameni s\u0103 colaboreze, Isus \u00eel cheam\u0103 pe Petru \u0219i pe ucenicii din toate timpurile s\u0103 proclame, prin cuv\u00e2nt \u0219i via\u021b\u0103, Evanghelia harului s\u0103u care are puterea de a-i m\u00e2ntui pe to\u021bi cei care cred (Evanghelia<\/em><\/strong>). De fapt, Paul m\u0103rturise\u0219te c\u0103 kerygma<\/em> \u00a0vestirea mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos este evenimentul fondator al credin\u021bei cre\u0219tine, un dar care trebuie acceptat \u00een libertate \u0219i ascultare (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima<\/strong> lectur\u0103:<\/strong> Dumnezeu, cel de trei ori Sf\u00e2nt, nu-\u0219i abandoneaz\u0103 niciodat\u0103 poporul. El \u00ee\u0219i trimite poporul pentru ca acesta s\u0103 vesteasc\u0103 continuu mila sa \u0219i s\u0103 invite la fidelitate fa\u021b\u0103 de leg\u0103m\u00e2ntul s\u0103u.<\/p>\n

Psalmul responsorial: <\/strong>Experien\u021ba milostivirii lui Dumnezeu duce la un c\u00e2ntec de mul\u021bumire \u0219i de laud\u0103. Fidelitatea sa nu se va sf\u00e2r\u0219i niciodat\u0103, iubirea sa este ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n

A doua lectur\u0103: <\/strong>Apostolul Paul proclam\u0103 inima credin\u021bei cre\u0219tine: Cristos a murit pentru p\u0103catele noastre \u0219i a \u00eenviat a treia zi.<\/p>\n

Evanghelia: <\/strong>Domnul \u00eel \u00eendeamn\u0103 pe Petru \u0219i pe fiecare dintre noi s\u0103 nu se team\u0103. \u00cen mijlocul dificult\u0103\u021bilor timpului nostru, el ne sus\u021bine mereu cu Duhul s\u0103u, pentru ca cuv\u00e2ntul s\u0103u, acceptat de inimi generoase \u0219i credincioase, s\u0103 rodeasc\u0103 \u00een fiecare parte a p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Voca\u021bia profetului, \u00een capitolul 6, reprezint\u0103 un punct de cotitur\u0103 \u00een nara\u021biunea c\u0103r\u021bii lui\u00a0Isaia<\/em>; dup\u0103 proclamarea iminentei judec\u0103\u021bi escatologice a lui Dumnezeu \u00eempotriva poporului p\u0103c\u0103tos al lui Israel (cf.<\/em>\u00a0capitolul 5), Domnul \u00eel trimite pe profet s\u0103 vesteasc\u0103 o nou\u0103 interven\u021bie m\u00e2ntuitoare, deoarece El este adev\u0103ratul conduc\u0103tor al istoriei (cf.<\/em>\u00a0capitolele 7-12).<\/p>\n

Isaia este un t\u00e2n\u0103r de vi\u021b\u0103 nobil\u0103 \u0219i \u00een jurul anului 740 \u00ee.Cr. se afl\u0103 \u00een fa\u021ba templului unde are loc o teo- fanie grandioas\u0103. \u00centr-un limbaj imaginativ, profetul \u00eencearc\u0103 s\u0103 exprime o experien\u021b\u0103 mistic\u0103 inexprimabil\u0103: \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu care \u00eei implic\u0103 \u00eentreaga fiin\u021b\u0103, vederea, auzul, contactul fizic (buzele). \u00cen v. 1, Isaia \u00eel \u201evede\u201d pe Cel Prea\u00eenalt st\u00e2nd pe o troi\u021b\u0103 \u201e\u00eenalt\u0103 \u0219i m\u0103rea\u021b\u0103\u201d, semn c\u0103 a avut acces la o realitate transcendent\u0103 \u00een care templul p\u0103m\u00e2ntesc se suprapune peste cel ceresc. Faptul c\u0103 \u201emarginile mantiei sale umpleau templul\u201d indic\u0103 faptul c\u0103 prezen\u021ba divin\u0103 ocup\u0103 \u00eentregul spa\u021biu.<\/p>\n

\u00cen v. 2, profetul este primit la o s\u0103rb\u0103toare cereasc\u0103 la care particip\u0103 un num\u0103r nedefinit de \u201eserafimi\u201d, fiin\u021be cere\u0219ti f\u0103cute din \u201efoc\u201d (r\u0103d\u0103cina semitic\u0103\u00a0saraf<\/em>\u00a0\u00eenseamn\u0103 \u201ea arde\u201d), dar care seam\u0103n\u0103 cu oamenii cu fe\u021bele \u0219i picioarele acoperite de aripi. Ele constituie un fel de curte cereasc\u0103 \u00een jurul conduc\u0103torului divin (cf.<\/em>\u00a01Reg<\/em>\u00a022,19). \u00cen v. 3, celebrarea lui Dumnezeu cu fa\u021ba acoperit\u0103 are loc prin imnul coral al\u00a0tris\u00e1gionului<\/em>: \u201esf\u00e2nt, sf\u00e2nt, sf\u00e2nt\u201d. Sfin\u021benia este esen\u021ba lui Dumnezeu, natura sa inaccesibil\u0103 \u0219i infinit\u0103 de iubire. El este \u201eDomnul o\u0219tirilor\u201d;\u00a0Saba’\u00f4t<\/em>\u00a0indic\u0103 diferite tipuri de \u201eo\u0219tiri\u201d: cele ale cerurilor, ale preo\u021bilor \u0219i levi\u021bilor care \u00eendeplinesc func\u021bii liturgice \u00een templu, ale armatei. ‘Gloria’ (k\u0101bh\u00f4d<\/em>) Celui Prea\u00eenalt invadeaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, umpl\u00e2ndu-l cu prezen\u021ba sa d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103. Gloria este astfel manifestarea pentru fiin\u021bele umane a sfin\u021beniei iubitoare a lui Dumnezeu, care se comunic\u0103 pe sine, iar templul este locul revela\u021biei sale; \u00een v. 4, manifestarea sa este descris\u0103 prin fenomenele naturale ale \u201ecutremurului\u201d care face s\u0103 tremure st\u00e2lpii u\u0219ii templului (cf.<\/em>\u00a0fenomenele din Sinai \u00een\u00a0Ex<\/em>\u00a019,16-19) \u0219i ale \u201efumului\u201d, adic\u0103 \u201enorului\u201d divin care a \u00eenso\u021bit c\u0103l\u0103toria lui Israel prin de\u0219ert \u00een timpul zilei (v. 4). Confruntat cu teofania, Isaia \u00ee\u0219i descoper\u0103 mizeria \u0219i insuficien\u021ba: experien\u021ba autentic\u0103 a divinului ne lumineaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r existen\u021bele \u0219i ne arat\u0103 adev\u0103rul a ceea ce suntem. Descurajarea profetului (\u201evai, vai\u201d) are dou\u0103 motive: el \u0219i-a descoperit propria condi\u021bie de p\u0103c\u0103tos \u0219i, mai mult, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te aceast\u0103 condi\u021bie cu tot poporul lui Israel.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een aceast\u0103 situa\u021bie de p\u0103c\u0103to\u0219enie individual\u0103 \u0219i colectiv\u0103, el simte o lic\u0103rire de speran\u021b\u0103, deoarece ochii s\u0103i \u201eL-au v\u0103zut pe rege\u201d \u0219i a r\u0103mas \u00een via\u021b\u0103, contrar tradi\u021biei iudaice care dateaz\u0103 de la Moise, conform c\u0103reia oamenilor le este interzis s\u0103-L vad\u0103 pe Dumnezeu f\u0103r\u0103 s\u0103 moar\u0103 (Ex<\/em>\u00a033,20). YHWH este denumit \u201eregele\u201d. \u00cen anul \u00een care regele Ozia a murit, iar regele asirian are planuri imperialiste, Isaia \u00eel vede pe adev\u0103ratul rege \u0219i este \u00eemputernicit de acesta ca profet s\u0103 interpreteze istoria dup\u0103 criteriile lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 manifeste planul m\u00e2ntuitor al acestuia pentru Israel.<\/p>\n

Aceast\u0103 func\u021bie profetic\u0103 \u00eei este dat\u0103 de Dumnezeu \u00een versetul 6, c\u00e2nd un serafim cu un \u201ec\u0103rbune aprins\u201d de pe \u201ealtar\u201d, semnul prezen\u021bei divine, \u00eei atinge \u201egura\u201d, semnul \u00eentregii persoane, cu explica\u021bia corespunz\u0103toare: gestul \u00eenlocuie\u0219te clasica ungere cu untdelemn, consacr\u00e2ndu-l \u0219i \u0219terg\u00e2nd orice vin\u0103 \u0219i p\u0103cat din el. Abia acum (v. 8), \u00een noua condi\u021bie de purificare, Isaia poate \u201eauzi\u201d \u201evocea lui Dumnezeu\u201d care, \u00een calitate de suveran, se consult\u0103 cu curtea cereasc\u0103 \u0219i \u00eentreab\u0103: \u201ePe cine s\u0103 trimit \u0219i cine s\u0103 mearg\u0103 pentru noi?\u201d. R\u0103spunsul lui Isaia este prompt \u0219i generos; el accept\u0103 liber mandatul: \u201eIat\u0103-m\u0103, trimite-m\u0103\u201d. El este preg\u0103tit pentru misiunea profetic\u0103. Relatarea lui Isaia, cu trecerea de la condi\u021bia de p\u0103cat la condi\u021bia de purificare, face ca figura sa s\u0103 fie paradigmatic\u0103 pentru noutatea istorico-salvatoare adus\u0103 de Dumnezeu \u00eentregului popor: din Israelul necredincios, care va fi dobor\u00e2t de judecata sa, va r\u0103s\u0103ri un \u201el\u0103star sf\u00e2nt\u201d (6,13), o r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 credincioas\u0103 (10,21-22), p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u201edin trunchiul lui Isai va r\u0103s\u0103ri un l\u0103star, din r\u0103d\u0103cinile lui va r\u0103s\u0103ri un l\u0103star\u201d (11,1).\u00a0<\/strong><\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Sec\u021biunea scrisorii din capitolul 15 este consacrat\u0103 \u00eenvierii lui Isus \u0219i consecin\u021belor sale pentru credincio\u0219i. Lansarea sa este brusc\u0103 datorit\u0103 afirma\u021biei introductive \u201ev\u0103 numesc deci\u201d (cf.<\/em> 12,3; Gal<\/em> 1,11; 2Cor<\/em> 8,1) \u0219i a vocativului \u201efra\u021bi\u201d, care indic\u0103 \u00eenceputul unei argument\u0103ri care face trimitere la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura anterioar\u0103 (cf.<\/em> 1Cor<\/em> 1,17) cu inten\u021bie persuasiv\u0103. Obiectul reflec\u021biei este \u201eevanghelia\u201d. De fapt, Paul face apel la un fapt comun \u0219i consolidat al credin\u021bei corintenilor care provine din predicarea sa (v. 1). Evanghelia \u00een care persist\u0103 comunitatea \u00een prezent garanteaz\u0103 \u201em\u00e2ntuirea\u201d, \u00een\u021beleas\u0103 ca o realitate prezent\u0103 \u0219i viitoare: de aici \u0219i \u00eendemnul de a nu schimba \u00een niciun fel cuv\u00e2ntul m\u00e2ntuitor primit. Dac\u0103 comunitatea cre\u0219tin\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne fidel\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii apostolice, credin\u021ba sa este zadarnic\u0103, urmarea sa este inutil\u0103 (v. 2). Dat\u0103 fiind importan\u021ba mizei soteriologice, apostolul, \u00eenainte de a rezuma con\u021binutul \u201eEvangheliei\u201d \u00een v. 3a, reitereaz\u0103 continuitatea tradi\u021biei: el a \u201etransmis\u201d corintenilor ceea ce a \u201eprimit\u201d de la Biserica apostolic\u0103 m\u0103rturisind istoria lui Isus din Nazaret. Cele dou\u0103 verbe utilizate (paralamb\u00e1nein<\/em> \u0219i paradid\u00f3nai<\/em>) sunt termenii tehnici ai transmiterii datelor care modeleaz\u0103 tradi\u021bia (utiliza\u021bi deja \u00een 1Cor<\/em> 11,23 pentru tradi\u021bia euharistic\u0103). Aceast\u0103 clarificare este relevant\u0103, deoarece \u201eevanghelia\u201d mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus Cristos nu este doar o list\u0103 de evenimente trecute, ci un mesaj care con\u021bine puterea m\u00e2ntuitoare a harului divin. Observ\u0103m c\u0103 cele dou\u0103 verbe \u201ea fost \u00eengropat\u201d \u0219i \u201ea ap\u0103rut\u201d sunt un corolar, printr-un fel de certificare, la cele dou\u0103 verbe principale care exprim\u0103 misterul m\u00e2ntuitor: \u201ea murit\u201d \u0219i \u201ea \u00eenviat\u201d. De fapt, profesiunea de credin\u021b\u0103 asociaz\u0103 fiec\u0103ruia dintre aceste dou\u0103 verbe dou\u0103 expresii care ofer\u0103 interpretarea teologic\u0103: expresia \u201epentru p\u0103catele noastre\u201d explic\u0103 faptul c\u0103 moartea lui Isus nu a fost o gre\u0219eal\u0103 ocazional\u0103 sau un eveniment fortuit, ci o moarte pentru al\u021bii, rezultatul necesar al unei vie\u021bi preexistente; expresia \u201econform Scripturilor\u201d explic\u0103, de asemenea, c\u0103 moartea lui Isus a fost parte integrant\u0103 a planului salvator al lui Dumnezeu. Verbul \u201ea \u00eenviat\u201d este la timpul per- fect, care \u00een limba greac\u0103 indic\u0103 o ac\u021biune realizat\u0103 \u00een trecut, dar care \u00ee\u0219i produce efectele \u00een prezent, pentru a indica o nou\u0103 stare per- manent\u0103 asumat\u0103 de Cristos, care este acum definitiv viu \u00een dimensiunea divin\u0103; \u00een plus, verbul este la timpul pasiv, semn c\u0103 Dumnezeu Tat\u0103l este protagonistul \u00eenvierii Fiului.<\/p>\n

\u00cen expresiile care \u00eenso\u021besc evenimentul \u00eenvierii, \u201ea treia zi\u201d este un marker temporal biblic care are valoare teologic\u0103 \u0219i indic\u0103 o realitate care s-a produs printr-o interven\u021bie extraordinar\u0103 a lui Dumnezeu (cf.<\/em> Gen<\/em> 22,4; 42,17-18; Ex<\/em>19,11.16; Os<\/em> 6,2; etc.). Garan\u021bia re\u00eenvierii este apoi \u00eencredin\u021bat\u0103 celui de-al patrulea verb al m\u0103rturisirii de credin\u021b\u0103: \u201ea ap\u0103rut\u201d (\u1e53phth\u0113<\/em>). Acest verb contureaz\u0103 o experien\u021b\u0103 vizual\u0103 sensibil\u0103 \u0219i nu o viziune mental\u0103 sau extatic\u0103. Paul repet\u0103 verbul de mai multe ori (vv. 5-8) subliniind lista celor care au beneficiat de viziunea Celui \u00cenviat. Ultima apari\u021bie este prerogativa lui Paul. A\u0219adar, aceast\u0103 ultim\u0103 apari\u021bie a Celui \u00cenviat nu a fost ceva nemaiauzit, ci comparabil\u0103 cu experien\u021ba pe care au avut-o Petru \u0219i Iacob. Singura diferen\u021b\u0103 \u00eentre Paul \u0219i ceilal\u021bi apostoli este c\u0103 el este singurul beneficiar al apari\u021biilor, de\u0219i nu a fost ucenic al lui Isus. El se nume\u0219te mai degrab\u0103 un \u201en\u0103scut \u00eenainte de vreme\u201d (v. 8). Metafora avortului deriv\u0103 din realizarea nevredniciei sale \u00eenainte de chemare\/conversie. \u00cen vv. 9-10, de fapt, Paul \u00ee\u0219i recunoa\u0219te trecutul de opozant \u0219i persecutor al cre\u0219tinilor, deoarece a fost un p\u0103zitor zelos al Legii lui Moise (Gal<\/em> 1,13-14; Fil<\/em> 3:6; Fap <\/em>9,1-5); trecutul s\u0103u garanteaz\u0103 c\u0103 el este ast\u0103zi martor doar prin \u201eharul\u201d lui Dumnezeu. \u00cen v. 11, Paul \u00eencheie cu o clauz\u0103 care o reia, prin includere, pe cea din v. 1: corintenii au crezut Evanghelia proclamat\u0103 at\u00e2t de el, c\u00e2t \u0219i de apostoli. Tradi\u021bia Bisericii transmite \u00eentotdeauna acela\u0219i mesaj \u0219i nu conteaz\u0103 cine este vestitorul at\u00e2ta timp c\u00e2t este fidel kerygmei <\/em>primite: Isus Cristos a murit \u0219i a \u00eenviat.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Textul din Lc<\/em> 5,1-11 cuprinde trei evenimente pe care tradi\u021bia apostolic\u0103 le-a transmis: activit\u0103\u021bile ne\u00eencetate de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 ale lui Isus, relatarea unei capturi debordante \u0219i chemarea lui Petru \u0219i a primilor ucenici. Luca prezint\u0103 un ansamblu \u00een care str\u0103lucesc o \u00eenalt\u0103 cristologie \u0219i o valoare eclesiologic\u0103 iconic\u0103: Isus este reprezentat ca o figur\u0103 divin\u0103, iar Petru ca prototip al ucenicului. \u201eCuv\u00e2ntul\u201d lui Isus este motorul povestirii, deoarece pune \u00een mi\u0219care ac\u021biunile pescarilor p\u00e2n\u0103 la dictonul, apogeul nara\u021biunii, care define\u0219te noul statut al pescarului-apostol: \u00abNu te teme, de acum \u00eenainte vei fi un animator de via\u021b\u0103\u00bb (v. 10). Textul \u00een ansamblul s\u0103u exalt\u0103, de fapt, cuv\u00e2ntul per- formativ al lui Isus: puterea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii sale (v. 1-3) este eviden\u021biat\u0103 de abunden\u021ba capturii, generat\u0103 de ordinul din v. 4 (\u201eie\u0219i\u021bi \u00een mare \u0219i arunca\u021bi plasele pentru pescuit\u201d) \u0219i de ascultarea lui Petru \u00een v. 5b (\u201ela cuv\u00e2ntul t\u0103u voi arunca mrejele\u201d). \u00cen dialogul final dintre Isus \u0219i Simon Petru, cooptarea pescuitului devine o metafor\u0103 pentru noua identitate \u0219i misiunea corespunz\u0103toare a liderului apostolilor. Isus roste\u0219te \u201ecuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201d (v. 1), iar ascultarea profund\u0103 \u0219i ascult\u0103toare a acestui cuv\u00e2nt transformator calific\u0103 identitatea fiec\u0103rui membru al comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine.<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura<\/em><\/strong> lui Isus.<\/em><\/strong> \u00cen prima scen\u0103 (vv. 1-3), Isus este presat de mul\u021bime, un subiect colectiv anonim, al c\u0103rui obiectiv este \u201es\u0103 asculte Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201d (v. 1). Sintagma \u201eCuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201d este construit\u0103 at\u00e2t cu un genitiv obiectiv, adic\u0103 Dumnezeu este con\u021binutul predicii lui Isus, c\u00e2t \u0219i cu un genitiv subiectiv, \u00een sensul c\u0103 comunicarea este de origine divin\u0103 \u0219i, prin urmare, vorbitorul \u00ee\u0219i asum\u0103 statutul de agent al lui Dumnezeu, vestitor al mesajului Celui Prea\u00eenalt pentru popor, \u00een acela\u0219i mod ca profe\u021bii Vechiului Testament. Astfel, scena aminte\u0219te de\u00a0contextul<\/em>\u00a0Vechiului Testament \u00een care profe\u021bii combin\u0103 cuv\u00e2ntul oracular \u0219i ac\u021biunea simbolic\u0103: unul prime\u0219te sens din cel\u0103lalt. Este ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een textul nostru: cuv\u00e2ntul lui Isus se concretizeaz\u0103 \u00een pescuitul miraculos, care la r\u00e2ndul s\u0103u este o metafor\u0103 pentru identitatea \u0219i rolul ucenicilor \u00een perspectiva postpascal\u0103. Ascultarea \u201ecuv\u00e2ntului lui Dumnezeu\u201d este elementul fundamental al credin\u021bei iudaice (cf.<\/em> Dt<\/em> 6,4) \u0219i procesul rodnic al credin\u021bei cre\u0219tine (cf. Rom<\/em> 10,8). Luca subliniaz\u0103 de mai multe ori c\u0103 credin\u021ba \u00een Cristos \u0219i, prin urmare, credin\u021ba \u00een Cel \u00cenviat se na\u0219te din ascultarea Cuv\u00e2ntului s\u0103u (Lc<\/em> 6,46-49; 8,8.11-15.18.21; 9,35; 10,24.38-42; 11,27-28). Isus st\u0103tea ini\u021bial pe malul lacului (v. 1), dar c\u00e2nd vede dou\u0103 b\u0103rci apropiindu-se de \u021b\u0103rm cu pescarii care inten\u021bionau s\u0103-\u0219i spele plasele, opera\u021biunea de \u00eencheiere a zilei de lucru (v. 2), urc\u0103 \u00een barca lui Simon, c\u0103ruia \u00eei cere s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze pu\u021bin de \u021b\u0103rm \u0219i \u201ea\u0219ez\u00e2ndu-se, \u00eenv\u0103\u021ba mul\u021bimile din barc\u0103\u201d (v. 3). \u201eA \u00eenv\u0103\u021ba\u201d este principala activitate a lui Isus (Lc<\/em> 4,15.31; 5:17; 6:6, 11,1bis<\/em>; 12,12 etc.). \u00cen barc\u0103, Isus \u201ese a\u0219az\u0103\u201d, asum\u00e2ndu-\u0219i pozi\u021bia tipic\u0103 a unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, iar verbul la timpul imperfect indic\u0103 faptul c\u0103 a predat \u00een mod repetat. Locul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii, barca lui Petru, devine o metafor\u0103 a spa\u021biului comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine \u00een care \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul Isus continu\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 \u00eendrume Biserica cu Cuv\u00e2ntul s\u0103u, care \u00een iconografia ulterioar\u0103 va fi reprezentat de barca \u00een marea furtunoas\u0103 (cf. Lc<\/em> 8,22-26).<\/p>\n

Pescuitul excesiv.<\/em><\/strong> \u00cen v. 4 \u00eencepe a doua scen\u0103 (vv. 4-7); de la predicarea c\u0103tre o mul\u021bime anonim\u0103, Isus trece la a vorbi cu Petru, reprezent\u00e2nd ceilal\u021bi pescari care r\u0103m\u00e2n \u00een fundal; \u201ec\u00e2nd [Isus] a terminat de vorbit\u201d, se adreseaz\u0103 lui Simon. Luca folose\u0219te aici verbul lale\u00een<\/em> (\u201ea vorbi\u201d), care \u00een tradi\u021bia protocre\u0219tin\u0103 este folosit \u00een sensul de \u201ea predica\u201d, \u201ea anun\u021ba\u201d \u0219i devine astfel sinonim cu did\u00e1skein<\/em> (\u201ea \u00eenv\u0103\u021ba\u201d): \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus continu\u0103, de data aceasta \u00eens\u0103 este rezervat\u0103 lui Petru \u0219i celorlal\u021bi pescari. Prin urmare, pescuitul extraordinar \u00een care Isus \u00eel implic\u0103 pe Petru \u0219i grupul s\u0103u devine un\u00a0spectacol<\/em>\u00a0didactic, \u00een stilul ac\u021biunilor profetice din Vechiul Testament: este o concretizare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii verbale realizate anterior. Isus d\u0103 dou\u0103 porunci: prima la singular (\u201eie\u0219i\u021bi \u00een larg\u201d), a doua la plural (\u201earunca\u021bi plasele\u201d); astfel, Isus implic\u0103 \u00eentregul grup din care Petru este reprezentantul; leadership-ul petrin este \u00eentotdeauna func\u021bional fa\u021b\u0103 de experien\u021ba \u00eentregii comunit\u0103\u021bi pe care va fi chemat s\u0103 o conduc\u0103 (cf.<\/em> Lc<\/em> 22,32). Observa\u021bia lui Simon din v. 5 are sens \u0219i semnaleaz\u0103 cititorului c\u0103 avem de-a face cu o relatare despre voca\u021bie (cf.<\/em>\u00eentrebarea de clarificare a Mariei adresat\u0103 \u00eengerului Gabriel \u00een 1,34; cf.<\/em> Ex<\/em> 3,13; Iac<\/em> 6,15; Ier<\/em> 1,6): \u021b\u0103ranii au trudit \u00een zadar \u201etoat\u0103 noaptea\u201d. \u00cen tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103, verbul kopi\u00e1n<\/em> (\u201ea trudi\u201d) contureaz\u0103 efortul misionar; exist\u0103 astfel o suprapunere de imagini: activitatea misionar\u0103 postpascal\u0103 a apostolilor transpare \u00een povestea pescarilor de dinainte de Pa\u0219ti. Numai prin ascultarea de cuv\u00e2ntul lui Isus, sarcina misionar\u0103 a ucenicilor devine fructuoas\u0103. \u00cen v. 5b, Petru face descoperirea decisiv\u0103: \u201eLa cuv\u00e2ntul t\u0103u voi arunca plasele\u201d. Apostolul arat\u0103 c\u0103 are credin\u021b\u0103 \u00een Isus, se \u00eencrede \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u \u0219i porne\u0219te din nou la pescuit. Acesta este al doilea act de credin\u021b\u0103 din Evanghelie dup\u0103 cel al Mariei (Lc<\/em> 1,38.45). \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus pe care pescarii au auzit-o \u0219i concretizarea ei exterioar\u0103 prin miracolele pe care le-au v\u0103zut (4,31-41) \u00eei face pe ucenici capabili s\u0103 r\u0103spund\u0103 invita\u021biei maestrului. V. 7 amplific\u0103 efectul unei capturi extraordinare: marea cantitate de pe\u0219te adunat\u0103 este un semn al supraabunden\u021bei din era mesianic\u0103. Valoarea hristologic\u0103 a textului este evident\u0103: Isus este Mesia al lui Israel. \u201eMiracolul bel\u0219ugului\u201d este de fapt un dar pur de la Dumnezeu: captura excep\u021bional\u0103 nu fusese cerut\u0103 de nimeni, are loc f\u0103r\u0103 ca operatorul miracolului s\u0103 se roage sau s\u0103 fac\u0103 gesturi taumaturgice \u0219i nu are ca efect lauda sau glorificarea lui Dumnezeu de c\u0103tre trec\u0103tori, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei dup\u0103 miracolele din Evanghelia a treia.<\/p>\n

Chemarea lui Petru.<\/em><\/strong> \u00cen cea de-a treia scen\u0103 (vv. 8-11), la \u201evederea\u201d (verbul hor\u00e1n<\/em> indic\u0103 adesea o \u00een\u021belegere pro- fond\u0103 a evenimentelor) capturii extraordinare, Simon, care a dob\u00e2ndit pentru actul s\u0103u de credin\u021b\u0103 noul nume de Petru, i se adreseaz\u0103 lui Isus cu caracteristicile tipice celui care a asistat la o teofanie (cf.<\/em> Is<\/em> 6,5; Iac<\/em> 6,22; 13,22; Ez <\/em>1,28): i se arunc\u0103 \u00een genunchi \u0219i nu i se mai adreseaz\u0103 cu epitetul de \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u0103tor\u201d (v. 5), ci cu cel de K\u00fdrios <\/em>(\u201eDomn\u201d), care \u00een evanghelia a treia, pe l\u00e2ng\u0103 sensul de titlu onorific din partea personajelor, este adesea folosit de narator pentru a-l conota pe Cristos \u00eenviat (Lc<\/em> 7,13.19; 10,1; 11,39; 12,42 etc.). Petru afirm\u0103: \u201edep\u0103rteaz\u0103-te de mine pentru c\u0103 sunt un p\u0103c\u0103tos\u201d. Acesta este un simptom al celui care \u00ee\u0219i simte inadecvarea \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, exprimat\u0103 prin termenul th\u00e1mbos<\/em>(admira\u021bie sacr\u0103 \u00een fa\u021ba manifest\u0103rii divinit\u0103\u021bii; cf.<\/em> Lc<\/em> 4,36; Fap<\/em> 3,10). Petru recunoa\u0219te omnipoten\u021ba divin\u0103 \u00een Isus. Abia \u00een acest moment al nara\u021biunii, \u00een v. 10, Luca ne informeaz\u0103 c\u0103 \u00een grupul de pescari se aflau \u0219i fiii lui Zebedeu, Iacov \u0219i Ioan, numi\u021bi \u201easocia\u021bii\u201d lui Simon. Lexemul koin\u014dno\u00ed<\/em> denot\u0103 nu numai rela\u021bia de munc\u0103 dintre familiile de pescari, ci \u0219i rela\u021bia de \u201ecomuniune\u201d de tip spiritual \u0219i material care leag\u0103 comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine postpascale (Fap <\/em>2,42.44; 4,32; 1Cor<\/em>1,9; Rom<\/em> 15,26 etc.). Scena voca\u021biei lui Petru, model al voca\u021biei fiec\u0103rui cre\u0219tin, se \u00eencheie cu declara\u021bia lui Isus din v. 10. Asigur\u0103rile \u201enu te teme\u201d fac parte din genul literar cli\u0219eu al nara\u021biunilor voca\u021bionale (Lc<\/em> 1,13.30) \u0219i prefa\u021beaz\u0103 misiunea: \u201ede acum \u00eenainte vei fi un animator de via\u021b\u0103\u201d. Verbul z\u014dgre\u00een<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u201ea prinde\u201d atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la animale \u0219i \u201ea vivifica\u201d sau \u201ea re\u00eenvia\u201d atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la fiin\u021be umane (cf.<\/em> 2Tim<\/em> 2,26; \u00een LXX, verbul este folosit cu sensul de \u201ea salva oamenii de la moarte\u201d; cf.<\/em> Num<\/em> 31,15.18; Dt<\/em> 20,16; Iosue<\/em> 2,13; 6,25 etc.). Traducerea \u201epescari de oameni\u201d, care corespunde textelor din Mt<\/em> 4,19 \u0219i Mc<\/em> 1,17, nu red\u0103 ideea exprimat\u0103 de Luca, potrivit c\u0103reia Isus \u00eei trimite pe ucenicii s\u0103i s\u0103 comunice via\u021ba deplin\u0103 celor care sunt lipsi\u021bi de ea \u0219i \u201estau \u00een \u00eentuneric \u0219i \u00een umbra mor\u021bii\u201d (Lc<\/em> 1,79), deoarece misionarii sunt vestitorii cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, care este \u201ecuv\u00e2ntul m\u00e2ntuirii\u201d (Fap <\/em>13,26). Nota\u021bia din v. 11 \u00eencheie scena cu realizarea celor dou\u0103 performan\u021be<\/em> ale urma\u0219ilor lui Isus: \u201eau l\u0103sat totul\u201d \u0219i \u201el-au urmat\u201d. Urmarea lui Isus necesit\u0103, de fapt, o adeziune existen\u021bial\u0103 total\u0103, \u00een care \u201etotul\u201d (familie, munc\u0103, posesiuni, rela\u021bii sociale, \u00eenclina\u021bii etc.) este subordonat \u0219i orientat c\u0103tre un stil de via\u021b\u0103 evanghelic, pentru ca vestea cea bun\u0103 a mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos s\u0103 fie r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een lume.<\/p>\n

\n