{"id":39544,"date":"2025-01-19T10:23:19","date_gmt":"2025-01-19T07:23:19","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39544"},"modified":"2025-01-19T10:25:06","modified_gmt":"2025-01-19T07:25:06","slug":"relatia-lui-dumnezeu-cu-poporul-sau-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/01\/19\/relatia-lui-dumnezeu-cu-poporul-sau-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eRela\u021bia lui Dumnezeu cu poporul s\u0103u\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a II-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A II-A DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

19 IANUARIE 2025<\/strong><\/p>\n

RELA\u021aIA LUI DUMNEZEU CU POPORUL S\u0102U<\/strong><\/p>\n

Duminica a II-a din timpul de peste an \u00eencepe c\u0103l\u0103toria de credin\u021b\u0103 a noului an liturgic cu metafora leg\u0103m\u00e2ntului de c\u0103s\u0103torie care \u00eel leag\u0103 pe Dumnezeu de Biseric\u0103. \u00cen fiecare celebrare euharistic\u0103, comunitatea experimenteaz\u0103 o parte \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, \u00eentreaga istorie a m\u00e2ntuirii. Anul liturgic ne prezint\u0103 principiul hermeneutic al itinerariului: Dumnezeu a vrut s\u0103 \u00eencheie un leg\u0103m\u00e2nt cu poporul s\u0103u, mai \u00eent\u00e2i cu Israel \u0219i, la plin\u0103tatea timpului, cu biserica, pentru a aduce iubirea sa m\u00e2ntuitoare \u00eentregii lumi. Simbolismul c\u0103s\u0103toriei conturat de Isaia (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>) \u0219i dezvoltat \u00een sens cristologic de Ioan este cel mai viu mod de a exprima noua rela\u021bie caracterizat\u0103 de fidelitatea \u0219i iubirea infinit\u0103 a lui Dumnezeu. Acest nou leg\u0103m\u00e2nt este realizat de Isus Cristos (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>) \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie \u00eensufle\u021bit de Duhul Sf\u00e2nt, care \u00ee\u0219i revars\u0103 darurile asupra comunit\u0103\u021bii celor boteza\u021bi. Evanghelia<\/em><\/strong> dezvolt\u0103 \u00een special o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Cana (\u00eenceputul slujirii lui Isus), moartea \u0219i \u00eenvierea sa \u0219i celebrarea euharistic\u0103 la care particip\u0103 credinciosul.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Profetul c\u00e2nt\u0103 despre rena\u0219terea Ierusalimului dup\u0103 distrugere \u0219i exil. Dumnezeu este cel care \u00eei ofer\u0103 Israelului un viitor, pentru c\u0103 \u00eel iube\u0219te a\u0219a cum un t\u00e2n\u0103r \u00ee\u0219i iube\u0219te mireasa. Suntem astfel preg\u0103ti\u021bi s\u0103 ascult\u0103m Evanghelia.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> \u00cencepem lectura primei scrisori c\u0103tre Corinteni de la capitolul 12. A\u0219a cum unul singur este sursa diferitelor daruri pe care fiecare credincios le prime\u0219te de la Duhul Sf\u00e2nt, tot a\u0219a noi to\u021bi trebuie s\u0103 contribuim la unitatea familiei copiilor lui Dumnezeu.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Evanghelia ne duce la Cana, la un osp\u0103\u021b de nunt\u0103. Acolo, Isus face primul s\u0103u semn. El este, de fapt, mirele a\u0219teptat, Mesia care a venit s\u0103 schimbe apa fragilit\u0103\u021bii \u0219i durerii noastre \u00een vinul s\u0103rb\u0103torii \u0219i al bucuriei.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Oracolul profetului Isaia \u00eencurajeaz\u0103 poporul lui Israel care s-a \u00eentors \u00een \u021aara Promis\u0103 din exilul din Babilon (538\/537), declar\u00e2nd o interven\u021bie extraordinar\u0103 a lui Dumnezeu: Ierusalimul, metonimul poporului ales, va primi \u00een cele din urm\u0103 glorie \u0219i prosperitate nu \u00een virtutea eforturilor proprii, ci ca urmare a bun\u0103t\u0103\u021bii m\u00e2ntuitoare a Domnului: El \u00ee\u0219i va \u00eembr\u0103ca poporul cu iubirea Sa. Subiectul, vocea oracolului, este profetul-slujitor din Is 61,1-9. El proclam\u0103 mesajul divin cu o implicare emo\u021bional\u0103 total\u0103: nu poate r\u0103m\u00e2ne lini\u0219tit \u0219i t\u0103cut (v. 1), ci simte nevoia interioar\u0103 de a anun\u021ba poporului condi\u021bia sa precar\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, certitudinea \u00eemplinirii promisiunilor m\u00e2ntuitoare (v. 1). El \u00eentruchipeaz\u0103 func\u021bia profetic\u0103 a fiec\u0103rui botezat, chemat s\u0103 fie un martor al speran\u021bei \u00een orice context istoric \u0219i existen\u021bial. Descriind ac\u021biunea regeneratoare a lui Dumnezeu cu ajutorul imaginilor conjugale (cf. Is 50,1; 54,6-7), oracolul se profileaz\u0103 ca un c\u00e2ntec de dragoste al mirelui divin. Din inima mirelui \u00eendr\u0103gostit izvor\u0103\u0219te dorin\u021ba irepresibil\u0103 de a d\u0103rui miresei sale bunuri incomensurabile \u0219i fericire deplin\u0103.<\/p>\n

Darurile pe care Domnul (Mirele) le aduce miresei sale sunt exprimate cu metafora luminii: dreptatea \u0219i slava vor str\u0103luci \u0219i vor fi o m\u0103rturie pentru toate popoarele p\u0103m\u00e2ntului (v. 2). Mesajul pentru mireasa-biseric\u0103 este clar: func\u021bia ei de misionar\u0103 a bun\u0103t\u0103\u021bii lui Dumnezeu decurge din primirea iubirii lui Dumnezeu. De fapt, Dumnezeu \u00eensu\u0219i este cel care, \u00een v. 2, d\u0103 poporului iubit un \u201enume nou\u201d, o nou\u0103 identitate creat\u0103 de ceremonia c\u0103s\u0103toriei: mireasa devine \u201ecoroana\u201d \u0219i \u201ediadema\u201d, simbolul puterii \u0219i suveranit\u0103\u021bii divine. Protagonistul remarcabil al acestei transform\u0103ri este \u201eDomnul\u201d, conturat ca \u201eDumnezeul vostru\u201d, o expresie care aminte\u0219te de puterea \u0219i suveranitatea divin\u0103.<\/p>\n

\u201eDumnezeul t\u0103u\u201d, o expresie care aminte\u0219te de formula leg\u0103m\u00e2ntului (v. 3). Noile nume ale miresei pecetluiesc schimbarea: prin paralelism, \u201eP\u0103r\u0103sit\u0103\u201d (adic\u0103 \u201enec\u0103s\u0103torit\u0103\u201d) devine \u201eBucuria mea\u201d, iar \u201eDevastat\u0103\u201d (aluzie la starea necultivat\u0103 a \u021b\u0103rii \u00een timpul exilului) devine \u201eC\u0103s\u0103torit\u0103\u201d (v. 4). \u00cen \u00eencheierea v. 5, noua rela\u021bie de iubire dintre Dumnezeu \u0219i poporul s\u0103u este explicat\u0103 prin intermediul dublei compara\u021bii: prima se refer\u0103 la leg\u0103m\u00e2ntul conjugal \u00een sine, a doua la bucuria mirelui fa\u021b\u0103 de noua situa\u021bie conjugal\u0103. Textul biblic subliniaz\u0103 c\u0103 subiectul bucuriei este Dumnezeu: p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, el r\u0103m\u00e2ne protagonistul c\u0103s\u0103toriei cu poporul s\u0103u, iar rela\u021bia nup\u021bial\u0103 se manifest\u0103 ca o nou\u0103 crea\u021bie \u00een care Dumnezeu este mul\u021bumit (cf. Gen 1,1-24a). Biserica, prin urmare, plin\u0103 de bucurie prin \u00eent\u00e2lnirea cu Cristos \u00eenviat, este chemat\u0103 s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een mod universal vestea bun\u0103 a m\u00e2ntuirii oferite de Dumnezeu.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Paul \u00eendeamn\u0103 comunitatea din Corint s\u0103 fie unit\u0103, \u0219tiind c\u0103 unitatea cerut\u0103 de Dumnezeu se realizeaz\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urarea multiplicit\u0103\u021bii de carisme. Apostolul ofer\u0103 cititorilor s\u0103i o imagine a condi\u021biei comune a bisericii din Corint \u0219i a celorlalte comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine, oferind un fel de list\u0103 a darurilor pe care Dumnezeu le-a acordat credincio\u0219ilor \u0219i oferind o explica\u021bie teologic\u0103. Vv. 4-6 subliniaz\u0103 faptul c\u0103 Dumnezeul trinitar este sursa tuturor \u201ecarismelor\u201d, \u201eministerelor\u201d \u0219i \u201eactivit\u0103\u021bilor\u201d ecleziale. Cei trei termeni par a fi sinonimi; \u00een realitate, al doilea \u0219i al treilea termen sunt o specificare \u0219i concretizare a primului termen \u201ecarism\u0103\u201d, care este pur paulin \u0219i indic\u0103 darul harului divin de care fiecare credincios este beneficiar. Acest dar p\u0103trunde \u00een interioritatea credinciosului, dar nu r\u0103m\u00e2ne la un nivel intim; de fapt, \u201ecarisma\u201d trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een mod necesar o manifestare exterioar\u0103, dup\u0103 cum reiese din cuvintele-cheie \u201eministere\u201d \u0219i \u201eactivit\u0103\u021bi\u201d. \u00cen plus, prin redundan\u021ba celor trei termeni, Paul afirm\u0103 originea trinitar\u0103 a carismelor \u0219i precizeaz\u0103 c\u0103 persoana botezat\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 sub influen\u021ba Duhului Sf\u00e2nt, a lui Cristos \u0219i a Tat\u0103lui, sursa primar\u0103 a oric\u0103rui bine, \u201ecare lucreaz\u0103 totul \u00een to\u021bi\u201d (v. 6). Fiecare dar acordat credincio\u0219ilor individuali vine de la Dumnezeu prin Duhul Sf\u00e2nt, dar scopul este unic pentru fiecare dintre ei: binele comun al bisericii (v. 7). Acest principiu fundamental \u00eenl\u0103tur\u0103 orice tenta\u021bie a individualismului, a prestigiului personal \u0219i a prezum\u021biei de monopol al Duhului.<\/p>\n

\u00cen vv. 8-10, Paul nume\u0219te o serie de carisme care provin de la Duhul \u0219i care au toate scopul de a servi singura comunitate. Lista se dore\u0219te a fi exemplar\u0103 \u0219i nu exhaustiv\u0103: \u201elimbajul \u00een\u021belepciunii\u201d (1Cor 2,4-13), care anim\u0103 praxisul cre\u0219tin, \u201elimbajul cunoa\u0219terii\u201d, care ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem Scriptura \u00een lumina credin\u021bei, \u201ecredin\u021ba\u201d, care ne permite s\u0103 percepem prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een orice nevoie \u0219i ocazie a existen\u021bei, \u201edarul vindec\u0103rii\u201d, \u201eal facerii de minuni\u201d, \u201eprofe\u021bia\u201d, care este capacitatea de a interpreta evenimentele, \u201ediscern\u0103m\u00e2ntul duhurilor\u201d, care este complementar profe\u021biei \u0219i capacitatea de a discerne adev\u0103rul de fals (Gal 1,6; 2Cor 11,4), \u201evarietatea limbilor\u201d, adic\u0103 rug\u0103ciunea extatic\u0103 \u0219i \u201einterpretarea\u201d lor (vv. 8-10). \u00cen v. 11, Paul recapituleaz\u0103 tema central\u0103 a v. 7: fiecare dintre aceste daruri provine de la unul \u0219i acela\u0219i Duh, semn al libert\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u0219i al diversit\u0103\u021bii fiin\u021belor umane. Duhul este suveran \u00een distribuirea darurilor, dar nimeni nu de\u021bine totalitatea darurilor. Aceste carisme trebuie s\u0103 coexiste \u0219i s\u0103 se integreze \u00een fiecare domeniu al vie\u021bii biserice\u0219ti, de la liturghie la practicile caritabile. Este semnificativ faptul c\u0103 Paul nu se adreseaz\u0103 prezbiterilor \u00een calitate de \u00eendrum\u0103tori, ci \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe to\u021bi cei boteza\u021bi s\u0103 lucreze pentru edificarea comunit\u0103\u021bii; accentul nu este pus pe multiplicitatea carismelor, ci pe originea divin\u0103 comun\u0103 \u0219i pe sim\u021bul responsabilit\u0103\u021bii indivizilor, astfel \u00eenc\u00e2t praxisul lor s\u0103 curg\u0103 \u00eentr-o simfonie armonioas\u0103 \u00een serviciul celorlal\u021bi membri ai corpului eclezial.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Introducere.<\/strong> Textul \u201enun\u021bii din Cana\u201d este cheia care deschide u\u0219a spre hermeneutica \u00eentregii Evanghelii a IV-a, deoarece informeaz\u0103 cititorul c\u0103 \u00eentreaga poveste istoric\u0103 a lui Isus \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te epitomul \u00een evenimentul mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii sale, nucleul credin\u021bei cre\u0219tine. \u00centr-adev\u0103r, evenimentul pascal este pecetea Noului Leg\u0103m\u00e2nt, manifestarea iubirii \u0219i gloriei lui Dumnezeu \u0219i sursa credin\u021bei discipolilor (v. 11). Deja \u00een Vechiul Testament, simbolismul c\u0103s\u0103toriei califica rela\u021bia dintre Dumnezeu \u0219i Israel (Os 2; Ier 2,2; Ez 16,1-43; Is 54,4-8; 62,4-5), unde adulterul poporului era echivalat cu idolatria \u0219i, astfel, cu \u00eenc\u0103lcarea Leg\u0103m\u00e2ntului. Evanghelistul Ioan folose\u0219te simbolismul c\u0103s\u0103toriei pentru a indica, printr-o serie de elemente narative, c\u0103 Pa\u0219tele lui Isus este \u00eemplinirea evenimentului m\u00e2ntuirii, anun\u021bat de profe\u021bi \u0219i prefigurat de Leg\u0103m\u00e2ntul de pe Sinai.<\/p>\n

Cronologia nara\u021biunii.<\/strong> \u00cen acest scop, este orientat\u0103 o serie de dispozitive narative, dintre care primul este cronologia s\u0103pt\u0103m\u00e2nii cu care naratorul \u00eencadreaz\u0103 \u00eentreaga nara\u021biune evanghelic\u0103: nunta din Cana Galileei (In 2,1-11) are loc la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii ini\u021biale de activitate a lui Isus \u00een care se formeaz\u0103 primul grup de ucenici, nucleul embrionar al Bisericii; aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a \u00eenceput cu botezul lui Ioan Botez\u0103torul \u00een Iordan (1,19-28) \u0219i se \u00eencheie \u00een Cana (2,1) \u201ea treia zi\u201d (prima zi: 1,19-28; a doua zi: 1,29-34; a treia zi: 1,35-42; a patra zi: 1,43-51).<\/p>\n

La fel cum ziua a \u0219aptea a crea\u021biei din Genez\u0103 d\u0103 sens \u00eentregii crea\u021bii (Gen 2,2-3), \u00een episodul din Cana evanghelistul prefigureaz\u0103 c\u0103s\u0103toria prin moarte \u0219i \u00eenviere dintre Isus \u0219i Biseric\u0103, eveniment care are loc \u00een a treia zi; de fapt, ungerea din Betania este plasat\u0103 \u201ecu \u0219ase zile \u00eenainte de Pa\u0219te\u201d (12,1), iar Isus este r\u0103stignit \u00een ziua \u201epreg\u0103tirii\u201d s\u0103rb\u0103torii (19,31).<\/p>\n

Expresia \u201ea treia zi\u201d folosit\u0103 \u00een In 2,1 a c\u0103p\u0103tat acum o valoare teologic\u0103 pentru Biserica Apostolic\u0103: prelu\u00e2nd sensul din Vechiul Testament al unui moment \u00een care are loc o interven\u021bie extraordinar\u0103 a lui Dumnezeu (Gen 22,4; Ex 19:11, 16; In 2,15; Os 6,2), tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 a conturat \u201ea treia zi\u201d ca noul moment al \u00eenvierii lui Cristos (1Cor 15,4; Lc 24,7; Fap 10,40). Astfel, \u00een In 2,1 \u201ea treia zi\u201d este un indicator teologic care desemneaz\u0103 \u00een evenimentul din Cana anticiparea evenimentului m\u00e2ntuitor prin excelen\u021b\u0103: moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus. De fapt, imediat dup\u0103 episodul nun\u021bii din Cana, \u00een In 2,19, evanghelistul precizeaz\u0103 explicit c\u0103 \u201ea treia zi\u201d este ziua \u00eenvierii: \u201eIsus le-a r\u0103spuns [iudeilor]: \u00abDistruge\u021bi templul acesta \u0219i \u00een trei zile \u00eel voi ridica\u00bb\u201d; naratorul comenteaz\u0103 \u00een In 2,21-22: \u201eDar el [Isus] vorbea despre templul trupului s\u0103u. C\u00e2nd a \u00eenviat din mor\u021bi, ucenicii s\u0103i \u0219i-au amintit c\u0103 el spusese aceasta \u0219i au crezut \u00een Scriptur\u0103 \u0219i \u00een cuv\u00e2ntul rostit de Isus\u201d.<\/p>\n

Alte dispozitive narative contribuie, de asemenea, la aceast\u0103 interpretare. \u00cen primul r\u00e2nd, cel\u0103lalt indicator cronologic: \u201eora\u201d (v. 4), despre care evenimentul din Cana este un \u201esemn\u201d. Cuv\u00e2ntul \u201eceas\u201d \u00een Ioan, cel pu\u021bin \u00een 14 din 22 de cazuri, contureaz\u0103 momentul mor\u021bii pe cruce, al \u00eenvierii \u0219i al darului Duhului Sf\u00e2nt, adic\u0103 ceasul \u00eentoarcerii la Tat\u0103l (12,23; 13,1). Acest \u201eceas\u201d, care nu a venit \u00eenc\u0103 \u00een Evanghelie, este \u00eens\u0103 deja anticipat \u00een lucrarea lui Isus (In 4,23; 5,25; 16,32).<\/p>\n

Semnele Noului Leg\u0103m\u00e2nt.<\/strong> Maria, mama lui Cristos Mirele, \u00een virtutea epitetului \u201emam\u0103\u201d, rostit de Isus, joac\u0103 un rol paradigmatic: ea prefigureaz\u0103 Biserica, care, prin credin\u021b\u0103, este chemat\u0103 s\u0103 colaboreze la ac\u021biunea m\u00e2ntuitoare a Fiului lui Dumnezeu: comunitatea cre\u0219tin\u0103 \u00eei permite Mirelui s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea mesianic\u0103 universal\u0103. De fapt, Isus trimite \u201efemeia\u201d la cruce, unde ea prime\u0219te sarcina maternit\u0103\u021bii universale a credincio\u0219ilor (In 19,25-27). Afirma\u021bia lui Isus din In 2,4 exprim\u0103 distinc\u021bia \u0219i noul raport dintre cei doi protagoni\u0219ti: Isus este protagonistul semnelor salvatoare ca unic cunosc\u0103tor al voin\u021bei Tat\u0103lui; Isus, ca fiu al lui Israel, devine Mirele Bisericii prin moartea \u0219i \u00eenvierea sa. Maria, figura comunit\u0103\u021bii credincioase, trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 discearn\u0103 prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een istorie. De aceea, \u201efemeia\u201d le poate spune slujitorilor s\u0103 asculte cuv\u00e2ntul lui Cristos Mirele \u0219i s\u0103 se supun\u0103: \u201eorice v\u0103 va spune, face\u021bi!\u201d (v. 5). Aceasta este o formul\u0103 care apare pentru prima dat\u0103 \u00een Vechiul Testament \u00een Gen 41,55 pentru a denota ascultarea egiptenilor fa\u021b\u0103 de patriarhul Iosif, iar mai t\u00e2rziu devine r\u0103spunsul consensual al poporului lui Israel la leg\u0103m\u00e2ntul din Sinai (cf. Ex 19,8; 24,3-7). Nunta din Cana anticip\u0103, prin urmare, leg\u0103m\u00e2ntul noului \u0219i ve\u0219nicului leg\u0103m\u00e2nt \u00eencheiat pe cruce, dup\u0103 cum reiese din In 19,25-27; leg\u0103m\u00e2ntul este pecetluit odat\u0103 cu \u00eenvierea prin rev\u0103rsarea Duhului Sf\u00e2nt (19,30; 20,22).<\/p>\n

La Cana, lipsa vinului, simbol al leg\u0103m\u00e2ntului nup\u021bial (cf. Ct 1,2; 1,4; 4,10; 7,10), este un semn c\u0103 vechiul leg\u0103m\u00e2nt de pe Sinai, simbolizat de cele \u201e\u0219ase amfore de piatr\u0103\u201d goale (v. 6), a ajuns la sf\u00e2r\u0219it: poruncile de pe tablele legii mozaice scrise \u00een piatr\u0103 (Ex 31,18; 32,15; 34,1.4; Dt 4,13; 5,22; 9,9-11; 10,1-3; 1Reg 8,9) \u0219i-au \u00eendeplinit rolul de preg\u0103tire pentru darul harului m\u00e2ntuitor venit cu Cristos (cf. In 1,17: \u201ec\u0103ci Legea a fost dat\u0103 prin Moise, harul \u0219i adev\u0103rul au venit prin Isus Cristos\u201d). Referirea textului la func\u021bia amforelor (2,6: \u201epentru purificarea ritual\u0103 a iudeilor\u201d) face aluzie la faptul c\u0103 \u201epurificarea\u201d necesar\u0103 pentru cultul \u0219i sfin\u021birea poporului lui Dumnezeu nu mai vine din Legea lui Moise, ci din Cuv\u00e2ntul lui Isus (In 15,3: \u201esunte\u021bi deja cura\u021bi datorit\u0103 cuv\u00e2ntului pe care vi l-am spus\u201d): cei care accept\u0103 cuv\u00e2ntul lui Isus \u201er\u0103m\u00e2n\u201d \u00een el (In 15,7), se purific\u0103, evit\u0103 p\u0103catul \u0219i practic\u0103 dreptatea iubindu-\u0219i fra\u021bii \u0219i surorile (1In 3,3-10).<\/p>\n

O lectur\u0103 pascal\u0103.<\/strong> A\u0219adar, aici, transformarea apei \u00een vin la Cana, abia sugerat\u0103 printr-un participiu simplu (v. 9: \u201est\u0103p\u00e2nul banchetului c\u00e2nd a gustat din apa devenit\u0103 vin\u201d) al verbului ghinomai<\/em>, acela\u0219i folosit \u00een In 1,17 pentru a indica harul nou adus de Cristos, face aluzie la noua crea\u021bie realizat\u0103 de Dumnezeu prin moartea \u0219i \u00eenvierea Fiului. Evenimentul pascal dob\u00e2nde\u0219te astfel o valoare salvatoare escatologic\u0103; pentru Ioan, s\u0103rb\u0103toarea nun\u021bii din Cana cuprinde semnifica\u021bia misiunii, \u00eentrup\u0103rii \u0219i \u00eenvierii Cuv\u00e2ntului divin: \u00een v. 10, vinul nou \u021binut deoparte \u201ep\u00e2n\u0103 acum\u201d, adverb care pentru Ioan indic\u0103 momentul de cotitur\u0103 decisiv \u00een istoria m\u00e2ntuirii (In 5,17; 16,24), \u00eenlocuie\u0219te vinul vechi, \u201emai pu\u021bin bun\u201d, care acum s-a epuizat. Rodul vi\u021bei de vie a fost o metafor\u0103 a erei escatologico-mesianice at\u00e2t \u00een profe\u021bia Vechiului Testament (Os 14,8; Is 25,6; 62,9; etc.), c\u00e2t \u0219i \u00een literatura iudaic\u0103 (cf. textul mesianic din Gen 49,10-12 reluat de Targum Pseudo-Jonathan: \u201eC\u00e2t de frumo\u0219i sunt ochii lui Mesia! Ca vinul pur… mun\u021bii lui vor fi ro\u0219ii de vi\u021b\u0103 de vie \u0219i de vin\u201d). \u00cen evangheliile sinoptice, Isus \u00eensu\u0219i, \u00een timpul ultimei cine, explic\u0103 semnifica\u021bia soteriologic\u0103 a mor\u021bii sale, raport\u00e2nd vinul la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia escatologic\u0103 a lui Dumnezeu (Mt 26,29; Mc 14,25; Lc 22,18) \u0219i la noul leg\u0103m\u00e2nt (Lc 22,20; 1Cor 11,25).<\/p>\n

Participarea universal\u0103 la Euharistie.<\/strong> Textul nun\u021bii din Cana prefa\u021beaz\u0103 astfel \u00een mod adecvat \u00eentreaga desf\u0103\u0219urare a anului liturgic: Cristos iube\u0219te omenirea necredincioas\u0103 \u00een a\u0219a m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru m\u00e2ntuirea omenirii. Noul leg\u0103m\u00e2nt este realizat de Isus prin moartea sa pe cruce, eveniment din care izvor\u0103\u0219te vinul nou, \u201evinul cel bun\u201d (v. 10) din care slujitorii credincio\u0219i pot \u201etrage\u201d \u00een mod exorbitant (fiecare amfor\u0103 con\u021bine aproximativ o sut\u0103 de litri). Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 toate comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine din toate timpurile pot \u201etrage\u201d \u0219i \u201egusta\u201d harul iubirii lui Dumnezeu prin Isus Cristos \u00een timpul celebr\u0103rii euharistice. Acesta este mesajul central pentru comunitatea ioaneic\u0103: \u00een celebrarea euharistic\u0103 exist\u0103 ascultare fa\u021b\u0103 de cuv\u00e2ntul lui Isus, adev\u0103ratul Mire (In 3,29-30) \u0219i unire profund\u0103 cu el \u0219i cu Tat\u0103l prin Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, \u00een v. 11, Ioan define\u0219te relatarea din Cana Galileii ca fiind arh\u1e17ul<\/em> \u201esemnelor\u201d, prototipul ini\u021bial, evenimentul arhetipal al d\u0103ruirii de sine care continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc \u00een continuarea slujirii lui Isus p\u00e2n\u0103 la apogeul s\u0103u \u00een patim\u0103, moarte \u0219i \u00eenviere.<\/p>\n

Prin urmare, \u00eentreaga relatare evanghelic\u0103 trebuie interpretat\u0103 cu o privire de credin\u021b\u0103, capabil\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een misterul general al \u201esemnului\u201d care este Logosul \u00eentrupat \u00eensu\u0219i, pentru a \u00een\u021belege mesajul iubirii inefabile a lui Dumnezeu pentru umanitate. Nunta din Cana este, prin urmare, o figur\u0103 a nun\u021bii dintre Cristos \u0219i Biseric\u0103, n\u0103scut\u0103 sub cruce \u0219i \u00eenzestrat\u0103 cu darurile Duhului Sf\u00e2nt, o nunt\u0103 perpetuat\u0103 mereu \u0219i pretutindeni prin re-prezentarea sacramental\u0103. De fapt, aici, la Cana, pe cruce \u0219i \u00een Euharistie, Isus \u00ee\u0219i manifest\u0103 \u201egloria\u201d, aici izvor\u0103\u0219te \u201ecredin\u021ba\u201d \u00een el, aici credincio\u0219ii ob\u021bin \u201evia\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d (In 20,31). Astfel, participarea noastr\u0103 la banchetul euharistic nu poate fi dec\u00e2t caracterizat\u0103 de bucuria nup\u021bial\u0103 a celor care merg \u00een \u00eent\u00e2mpinarea Mirelui care vine s\u0103 ne m\u00e2ntuiasc\u0103.<\/p>\n