{"id":39520,"date":"2025-01-11T22:12:36","date_gmt":"2025-01-11T19:12:36","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39520"},"modified":"2025-01-11T22:12:36","modified_gmt":"2025-01-11T19:12:36","slug":"manifestarea-si-confirmarea-lui-isus-meditatie-pentru-botezul-domnului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/01\/11\/manifestarea-si-confirmarea-lui-isus-meditatie-pentru-botezul-domnului\/","title":{"rendered":"Manifestarea \u0219i confirmarea lui Isus – Medita\u021bie pentru Botezul Domnului"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DE LA BOTEZUL DOMNULUI P\u00c2N\u0102 LA A OPTA DUMINIC\u0102 DE PESTE AN<\/strong><\/p>\n

\uf0c4 \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 parte a anului liturgic, \u00eentre sf\u00e2r\u0219itul perioadei Cr\u0103ciunului \u0219i \u00eenceputul Postului Mare, Liturgia Cuv\u00e2ntului, dup\u0103 Evanghelia dup\u0103 Sf. Luca, ne ofer\u0103 diferite puncte de reflec\u021bie.<\/p>\n

\uf0c4 \u00cen prima parte a acestei duminici, trecem de la Botezul lui Isus la Iordan \u0219i primul semn relatat de Ioan, la predicarea lui Isus la sinagoga din Nazaret \u0219i la s\u0103rb\u0103toarea Prezent\u0103rii \u00een Templu. \u00cen centrul fiec\u0103rei relat\u0103ri se afl\u0103 tema manifest\u0103rii publice a lui Isus care ini\u021biaz\u0103 revela\u021bia definitiv\u0103 a iubirii Tat\u0103lui.<\/p>\n

\uf0c4 \u00cen partea a doua, g\u0103sim reac\u021bia \u0219i angajamentul cerut credincio\u0219ilor \u00een primirea acestei manifest\u0103ri, \u00een urmarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus \u0219i \u00een manifestarea concret\u0103 a credin\u021bei lor prin fapte bune, \u00een numele acelei iubiri care este Dumnezeu \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

\uf0c4 \u00cen fundal g\u0103sim tema deciziei: at\u00e2t poporul lui Israel, c\u00e2t \u0219i comunitatea cre\u0219tin\u0103 sunt chemate s\u0103 ia pozi\u021bie \u00een fa\u021ba manifest\u0103rii lui Dumnezeu, at\u00e2t \u00een reprezentan\u021bii s\u0103i din vechiul leg\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u0219i \u00een semnele \u0219i cuvintele Fiului venit \u00een lume.<\/p>\n

\u25b9<\/em> Botezul Domnului:<\/em> Manifestarea \u0219i confirmarea lui Isus.<\/strong> Venirea lui Dumnezeu aduce m\u00e2ntuire \u0219i m\u00e2ng\u00e2iere. Acesta este anun\u021bul lui Isaia, aceasta este credin\u021ba primei comunit\u0103\u021bi \u0219i sensul manifest\u0103rii lui Isus \u00een Iordan \u00een mijlocul p\u0103c\u0103to\u0219ilor.<\/p>\n

\u25b9<\/em> Duminica a II-a din timpul de peste an:<\/em> Rela\u021bia lui Dumnezeu cu poporul s\u0103u. <\/strong>De la vechiul p\u00e2n\u0103 la noul leg\u0103m\u00e2nt, rela\u021bia lui Dumnezeu cu poporul s\u0103u este \u00eentotdeauna caracterizat\u0103 de iubire \u0219i \u00eencredere. Cu Isus, se deschide timpul bucuriei \u0219i al s\u0103rb\u0103torii, \u00een care vinul nou al iert\u0103rii curge din bel\u0219ug.<\/p>\n

\u25b9 Duminica a III-a din timpul de peste an:<\/em> Anun\u021barea \u0219i \u00eemplinirea Cuv\u00e2ntului.<\/strong> Juxtapunerea pasajului din Neemia \u0219i a relat\u0103rii lui Luca se concentreaz\u0103 pe tema vestirii Cuv\u00e2ntului, trec\u00e2nd de la legea lui Dumnezeu care adun\u0103 Israelul, la manifestarea sa istoric\u0103 \u0219i \u00eemplinit\u0103 \u00een Isus, Cuv\u00e2ntul f\u0103cut trup.<\/p>\n

\u25b9 Prezentarea lui Isus \u00een Templu:<\/em> Isus este locul \u00eent\u00e2lnirii cu Dumnezeu.<\/strong> Caracterul real \u0219i \u00eentrupat al lui Isus este revelat \u0219i \u00een \u00eemplinirea legii. \u00cen acest sens, s\u0103rb\u0103toarea prezent\u0103rii lui Isus face parte din misterul \u00eentrup\u0103rii \u0219i al manifest\u0103rii Fiului lui Dumnezeu \u00een lume.<\/p>\n

\u25b9 Duminica a V-a<\/em> din timpul de peste an:<\/em> Divinitatea lui Isus \u0219i urmarea sa.<\/strong> Manifestarea lui Dumnezeu conduce \u00eentotdeauna la o voca\u021bie. Relatarea lui Isaia care este chemat la vestire anticipeaz\u0103 reac\u021bia lui Petru la miracolul lui Isus. Un diptic pentru a \u00een\u021belege dinamica voca\u021biei.<\/p>\n

\u25b9 Duminica a VI-a<\/em> din timpul de peste an:<\/em> Fericirea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu.<\/strong> Identitatea credinciosului nu poate fi separat\u0103 de referin\u021ba sa la Dumnezeu. Aceasta este cea care define\u0219te binecuv\u00e2ntarea sau blestemul s\u0103u sau, \u00een cuvintele lui Isus, fericirea sau \u201enecazul\u201d s\u0103u.<\/p>\n

\u25b9 Duminica a VII-a<\/em> din timpul de peste an:<\/em> Iubirea de Dumnezeu \u00eentemeiaz\u0103 iubirea aproapelui.<\/strong> De la teorie la practic\u0103. \u00cen Predica de pe munte dup\u0103 Luca, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus devine concret\u0103, sub semnul iubirii. Numai a\u0219a se poate r\u0103m\u00e2ne credincios lui Dumnezeu, a\u0219a cum arat\u0103 rela\u021bia lui David cu Saul.<\/p>\n

\u25b9 Duminica a VIII-a din timpul de peste an:<\/em> Cuv\u00e2ntul dezv\u0103luie identitatea copiilor lui Dumnezeu.<\/strong> Lumea naturii citit\u0103 \u00een lumina Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu deschide o dinamic\u0103 fundamental\u0103 pentru credincios: din faptele concrete se recunoa\u0219te bun\u0103tatea propriei credin\u021be.<\/p>\n

BOTEZUL DOMNULUI<\/u><\/strong><\/p>\n

12 IANUARIE 20254<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>MANIFESTAREA \u0218I CONFIRMAREA LUI ISUS<\/strong><\/p>\n

Botezul Domnului este una dintre manifest\u0103rile publice ale lui Isus (al\u0103turi de Epifanie \u0219i minunea schimb\u0103rii apei \u00een vin din Cana). Din acest motiv, alegerea primei lecturi<\/em><\/strong>, luat\u0103 din cartea profetului Isaia, nu ar trebui s\u0103 surprind\u0103, deoarece \u00een ea se face referire la descoperirea slavei Domnului. Psalmul<\/em><\/strong> 103, pe de alt\u0103 parte, prezint\u0103 multe elemente care au leg\u0103tur\u0103 cu apa. \u00cen a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, preluat\u0103 din Scrisoarea c\u0103tre Tit, exist\u0103 o referire clar\u0103 la botezul administrat \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, Evanghelia<\/em><\/strong> prezint\u0103 botezul lui Isus \u00een versiunea lucan\u0103.<\/p>\n

\u00ceNTRUPAREA \u0218I MISIUNEA<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 nu ar exista aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a Botezului Domnului, cel mai probabil ne-am opri la iesle \u0219i am separa cumva misterul \u00centrup\u0103rii de Patima, moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus. Atunci nu am vedea ceea ce este, \u00een schimb, decisiv, \u0219i anume c\u0103 Fiul lui Dumnezeu s-a f\u0103cut om pentru c\u0103 are o misiune de \u00eendeplinit: s\u0103 salveze umanitatea. El ofer\u0103 tuturor mil\u0103 \u0219i har printr-o proclamare a bucuriei (de fapt, o \u201eevanghelie\u201d) \u0219i prin gesturi de eliberare \u0219i vindecare, dar mai presus de toate se ofer\u0103 pe sine, \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba sa pe cruce, din iubire. Prin urmare, Timpul Cr\u0103ciunului nu se poate \u00eencheia f\u0103r\u0103 evenimentul celebrat de liturghia de ast\u0103zi. \u00cen el, apare singur\u0103tatea lui Cristos cu umanitatea p\u0103c\u0103toas\u0103, dar \u0219i sursa profund\u0103 a ac\u021biunii sale, comuniunea cu totul unic\u0103 care \u00eel leag\u0103 de Tat\u0103l \u00een Duhul.<\/p>\n

Scena \u00een sine nu pare s\u0103 aib\u0103 nimic \u201ecre\u0219tinesc\u201d \u00een ea. Ea nu are loc \u00een Betleem, ci pe malul Iordanului. Nu pune \u00een centru un copil, ci un b\u0103rbat \u00een v\u00e2rst\u0103 de 30 de ani. Nu \u00eei pune al\u0103turi de el pe Maria \u0219i Iosif, pe p\u0103stori \u0219i pe magi, ci un profet cu un stil neobi\u0219nuit \u0219i un ton peremptoriu. \u0218i totu\u0219i, \u00een ciuda tuturor lucrurilor, este o relatare a \u201e\u00eentrup\u0103rii\u201d \u00een care putem experimenta direct ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201eCuv\u00e2ntul s-a f\u0103cut trup\u201d. Ceea ce ne amintim de Cr\u0103ciun nu este doar un mister care trebuie contemplat, ci \u0219i calea aleas\u0103 de Dumnezeu pentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea umanit\u0103\u021bii, pentru a o smulge din puterea r\u0103ului \u0219i pentru a-i oferi s\u0103 intre \u00eentr-un leg\u0103m\u00e2nt de iubire care este o participare la comuniunea trinitar\u0103.<\/p>\n

Alegerea de a deveni om nu a fost, pentru Fiul, o simpl\u0103 plimbare, o c\u0103l\u0103torie triumfal\u0103: El s-a cufundat total \u00een condi\u021bia uman\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind tot ceea ce o caracterizeaz\u0103, cu excep\u021bia p\u0103catului. El a cobor\u00e2t \u00een apele Iordanului, primind astfel botezul de la Ioan Botez\u0103torul, el a ar\u0103tat c\u0103 este unit cu tenacitate cu poporul p\u0103c\u0103to\u0219ilor care se \u00eentorc la Dumnezeu cu o inim\u0103 nou\u0103. \u00cen mijlocul lor el \u0219i-a \u201ea\u0219ezat cortul\u201d: despre existen\u021ba lor nimic nu-i va fi necunoscut. C\u0103ci nu la o \u201edistan\u021b\u0103 sigur\u0103\u201d vrea s\u0103 \u00eei salveze, ci printr-un contact care va face \u00een cele din urm\u0103 din el Mielul care ia asupra sa p\u0103catele lumii \u0219i care accept\u0103 s\u0103 se lase pironit pe cruce. Prin urmare, nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 – pentru a-i vindeca – \u00eei \u201eatinge\u201d pe cei care sunt afecta\u021bi de orice boal\u0103. Nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 este acuzat c\u0103 se amestec\u0103 cu vame\u0219ii, c\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 cu ei \u0219i chiar c\u0103 se las\u0103 abordat de femei de rea-credin\u021b\u0103. Dac\u0103 face acest lucru, este pentru c\u0103 face parte din misiunea sa, pentru c\u0103 prin el Tat\u0103l vrea s\u0103 ofere iertarea sa tuturor. \u0218i astfel, indiferent de pre\u021b, el vrea s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, pe aceast\u0103 cale a fidelit\u0103\u021bii pentru care va pl\u0103ti din greu.<\/p>\n

Acesta este sensul evenimentului pe care \u00eel s\u0103rb\u0103torim ast\u0103zi \u0219i acesta este motivul pentru care reforma liturgic\u0103 post-conciliar\u0103 ne apare \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een toat\u0103 \u00een\u021belepciunea \u0219i clarviziunea sa, deschiz\u00e2ndu-ne c\u0103tre un Mister al iubirii care trebuie \u00eent\u00e2mpinat cu simplitatea copiilor, dar f\u0103r\u0103 nici o copil\u0103rie.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Profetul Isaia invit\u0103 la consolare poporul lui Israel care, \u00een sf\u00e2r\u0219it, se poate \u00eentoarce s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i locuiasc\u0103 \u021bara, dup\u0103 experien\u021ba tragic\u0103 a exilului. Este o ocazie de a experimenta \u0219i de a recunoa\u0219te c\u0103, \u00een ciuda tuturor lucrurilor, Dumnezeu nu i-a abandonat, \u00eei conduce \u00eenc\u0103 \u0219i \u00eentotdeauna ca Rege \u0219i P\u0103stor.<\/p>\n

Psalmul responsorial: <\/em><\/strong>Psalmul, cu referin\u021be explicite la crea\u021bie, introduce tema apei, un element vital, care va fi legat de experien\u021ba botezului \u0219i de ac\u021biunea Duhului care purific\u0103 de p\u0103cate.<\/p>\n

A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Apostolul Paul, scriindu-i ucenicului s\u0103u Tit, evoc\u0103 harul lui Dumnezeu care d\u0103ruie\u0219te m\u00e2ntuirea \u0219i care ne-a fost oferit de Cristos, care s-a dat pe sine pentru noi. Acest dar este rodul milei Tat\u0103lui fa\u021b\u0103 de noi \u0219i al ac\u021biunii sfin\u021bitoare a Duhului.<\/p>\n

Evanghelia: <\/em><\/strong>Evanghelistul Luca poveste\u0219te botezul lui Isus, preg\u0103tit de m\u0103rturia lui Ioan Botez\u0103torul. \u00cen timp ce Isus se roag\u0103, Duhul Sf\u00e2nt coboar\u0103 peste el, iar Tat\u0103l \u00eel descoper\u0103 ca Fiu iubit, trimis \u00een lume.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Introducere.<\/strong> Pasajul, pe care \u00eel propune liturgia acestei duminici, deschide a doua parte a c\u0103r\u021bii profetului Isaia (Deutero-Isaia). Este cartea m\u00e2ng\u00e2ierii, numit\u0103 astfel \u00eenc\u0103 de la primele cuvinte. Dup\u0103 grelele \u00eencerc\u0103ri, la care a fost supus poporul (mai ales exilul), se face o r\u0103scump\u0103rare prin Domnul care se manifest\u0103 \u00een unicitatea sa. Idolii nu suport\u0103 compara\u021bia \u0219i nesubstan\u021bialitatea lor devine evident\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00eentoarcerea din exil are leg\u0103turi puternice cu tema exodului.<\/p>\n

\uf0fe Comentariu.<\/strong> Primele versete (40,1-2) sunt introducerea poemului. Cele dou\u0103 imperative la plural cu care se deschide compunerea (\u201eConsoleaz\u0103, consoleaz\u0103\u201d – \u00een limba greac\u0103 parakale\u00eete<\/em>) nu au un subiect explicit. \u00cen \u00eencercarea de a umple golul, traducerea greac\u0103 adaug\u0103 \u201epreo\u021bi\u201d (hiere\u00ees<\/em>), iar Targum \u201eprofe\u021bi\u201d. Probabil, \u00eens\u0103, niciuna dintre aceste dou\u0103 categorii nu apare \u00een textul ebraic. Ne-am putea g\u00e2ndi la un subiect generic sau la membrii unui consiliu divin dup\u0103 modelul Is 6,1-3 (serafimii). \u00cen sf\u00e2r\u0219it, ar putea fi vorba de for\u021bele cosmice care, sub comanda \u201eDomnului o\u0219tirilor\u201d (\u1e63ebha’\u00f4t<\/em>), ac\u021bioneaz\u0103 ca purt\u0103torii s\u0103i de cuv\u00e2nt (cf. Is 40,26; Ps 19; 93,3-4; 104,2- 6; 147,4-5.15-20). Domnul invit\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 inimii Ierusalimului. Este o expresie idiomatic\u0103 care nu trebuie supra\u00eenc\u0103rcat\u0103 cu semnifica\u021bii spirituale, dar poate fi tradus\u0103 prin \u201econvingere radical\u0103\u201d. Poporul trebuie s\u0103 fie asigurat c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s-a terminat! Chiar \u0219i lingvistic, exist\u0103 dou\u0103 verbe perfecte care, \u00een forma lor, reafirm\u0103 iertarea. Expresia \u201epedeaps\u0103 dubl\u0103\u201d nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00eentr-un sens tehnic juridic (pentru a nu pune la \u00eendoial\u0103 corectitudinea justi\u021biei divine), ci mai degrab\u0103 \u00eentr-un sens figurat \u0219i hiperbolic: este cu adev\u0103rat suficient!<\/p>\n

\u00cen al doilea verset (40,3-5) este explicat modul \u00een care va fi pus\u0103 \u00een aplicare consolarea. Vocea unei proclama\u021bii profetice intr\u0103 \u00een scen\u0103. Poate fi unul dintre serafimii adun\u0103rii cere\u0219ti sau, mai pu\u021bin prozaic, o interjec\u021bie tipic evreiasc\u0103: \u201easculta\u021bi, cineva vorbe\u0219te\u201d. Calea care trebuie preg\u0103tit\u0103 este pentru Domnul, nu pentru popor. Aceast\u0103 venire trebuie s\u0103 fie modelat\u0103 dup\u0103 parousia<\/em> conduc\u0103torilor orientali, iar referirea la de\u0219ert este o trimitere clar\u0103 la exod. Rezultatul venirii Domnului este revelarea gloriei sale. Selec\u021bia liturgic\u0103 sare peste strofa a treia (40,6-8) \u00een care fragilitatea uman\u0103 este descris\u0103 \u00een contrast clar cu gloria \u0219i puterea divin\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, este prezentat\u0103 a patra \u0219i ultima strof\u0103 (40,9- 11). \u00cen mod interesant, toate imperativele \u0219i alte forme verbale din v. 9 sunt la feminin. Aceast\u0103 observa\u021bie ne permite s\u0103 identific\u0103m subiectul verbelor prezente \u00een cetatea Sion\/Ierusalem. Acest ora\u0219 personificat este cel care vorbe\u0219te celorlalte ora\u0219e din Iuda anun\u021b\u00e2nd prezen\u021ba Domnului \u0219i descriind ceea ce face El. Poemul se \u00eencheie cu dou\u0103 tipuri de imagini puternic caracterizate \u00een Vechiul Testament: cele militare \u0219i cele pastorale. Domnul, eroul victorios, este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at la apogeul puterii sale, precedat de trofeele de r\u0103zboi. Pe de alt\u0103 parte, imaginea pastoral\u0103 reune\u0219te sarcinile de administrare a drept\u0103\u021bii, de ap\u0103rare militar\u0103 \u0219i de \u00eengrijire a poporului.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Introducere.<\/strong> Pasajul din Scrisoarea c\u0103tre Tit, propus pentru liturgia de ast\u0103zi, urmeaz\u0103 o list\u0103 de instruc\u021biuni care se refer\u0103 \u00een principal la contextul familial \u0219i la educa\u021bia tinerelor femei \u00een mediul cretan, care trebuie s\u0103 fi fost destul de emancipat. Tit trebuie s\u0103 dea un exemplu \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i asume rolul de ghid autoritar. Partea care este citit\u0103 cu ocazia Botezului Domnului propune fundamentele teologice ale regulilor de conduit\u0103 enun\u021bate \u00een prefa\u021b\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Comentariu.<\/strong> Cele dou\u0103 fragmente din Tit 2,11-14 \u0219i Tit 3,4-7 sunt dou\u0103 perioade lungi. Din punct de vedere gramatical este posibil\u0103 identificarea propozi\u021biei principale \u0219i a urm\u0103toarelor subordonate, dar pentru a \u00een\u021belege corect con\u021binutul, este necesar s\u0103 avem o imagine de ansamblu asupra unei sintaxe at\u00e2t de neobi\u0219nuite, care se datoreaz\u0103 probabil obiceiului de a dicta un text \u0219i nu de a-l scrie direct. Subiectul primului bloc este harul lui Dumnezeu M\u00e2ntuitorul manifestat (verb principal) tuturor oamenilor (2,11). Verbul \u201ea fi manifestat\u201d (epipha\u00edn\u014d<\/em>) \u00een Noul Testament este rezervat \u00een mod normal lui Isus care, de\u0219i nu este men\u021bionat \u00een acest verset, poate fi identificat f\u0103r\u0103 probleme cu Dumnezeu M\u00e2ntuitorul. Harul, care este pentru to\u021bi oamenii, ne \u201eeduc\u0103\u201d (paide\u00fa\u014d<\/em> \u2013 2,12). Trecerea la persoana \u00eent\u00e2i plural asigur\u0103 faptul c\u0103 ceea ce se spune se aplic\u0103 direct comunit\u0103\u021bii. Astfel, verbul edu- care, de\u0219i este un participiu \u0219i, prin urmare, sintactic nu \u021bine de fraza principal\u0103, este central. Educa\u021bia prin har, ca \u0219i adev\u0103rata paideia greac\u0103, are sarcina de a forma \u00een virtu\u021bi (2,12). Este posibil s\u0103 se vad\u0103 o \u00eencercare de inculturare cu mediul elenistic cretan, \u00een efortul de a folosi un limbaj deja cunoscut \u0219i acceptat. Comportamentul virtuos propus implic\u0103 respingerea impieta\u021bii \u0219i a patimilor lume\u0219ti, urm\u0103rite de cretani, \u00een favoarea unei vie\u021bi marcate de temperan\u021b\u0103, dreptate \u0219i pietate. Toate acestea trebuie puse \u00een practic\u0103 \u00een prezentul \u201ev\u00e2rstei fiec\u0103ruia, cu con\u0219tiin\u021ba caracterului s\u0103u trec\u0103tor. Prin urmare, cei care sunt tempera\u021bi, drep\u021bi \u0219i pio\u0219i \u00ee\u0219i remodeleaz\u0103 rela\u021biile cu ei \u00een\u0219i\u0219i, cu aproapele \u0219i cu Dumnezeu, tipice eticii el- leniste, care, totu\u0219i, la discipoli reflect\u0103 adev\u0103rul \u0219i noutatea cre\u0219tin\u0103. \u00cen v. 13, tema manifest\u0103rii revine \u00eentr-o nou\u0103 \u00eencercare de \u00eenculturare. De data aceasta sunt folosi\u021bi termeni \u00eemprumuta\u021bi din vocabularul imperial. Se vorbe\u0219te despre manifestarea gloriei, m\u0103re\u021biei, divinit\u0103\u021bii, m\u00e2ntuirii \u0219i speran\u021bei, care, totu\u0219i, nu se refer\u0103 la \u00eemp\u0103rat, ci la Isus Cristos. \u00cen plus, \u00een Tit 2,14, leg\u0103tura cu crucea este clar\u0103. Aceast\u0103 jertf\u0103 permite comunit\u0103\u021bii s\u0103 se ridice de la un comportament gre\u0219it \u0219i dezordonat la o situa\u021bie ideal\u0103 de puritate \u0219i bun\u0103tate. Merg\u00e2nd mai departe, tonul didactic este reluat \u00een propunerea unor conduite bune \u0219i \u00een deprecierea celor care trebuie evitate (3,1-3). \u00cen partea care este citit\u0103 \u00een liturghie (3,4-7), sunt aduse \u00een fa\u021b\u0103 motivele teologice care stau la baza regulilor de comportament. \u0218i aici este vorba de o singur\u0103 perioad\u0103, suspendat\u0103 sintactic, adic\u0103 lipse\u0219te propozi\u021bia principal\u0103.<\/p>\n

Primul verb \u00eent\u00e2lnit este din nou \u201ea manifesta\u201d \u0219i are ca subiecte bun\u0103tatea \u0219i filantropia lui Dumnezeu, care salveaz\u0103 nu pe baza faptelor de dreptate f\u0103cute, ci prin harul s\u0103u (3,4-5a). Urmeaz\u0103 apoi referiri la sp\u0103larea \u00eennoirii \u0219i regenerarea \u00een Duhul Sf\u00e2nt care par s\u0103 fac\u0103 aluzie la liturghia baptismal\u0103 (3,5b-6). \u00cen cele din urm\u0103, exist\u0103 \u00eenc\u0103 referiri la mo\u0219tenirea care se ob\u021bine, prin harul lui Cristos, prin speran\u021ba \u00een via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Introducere.<\/strong> Acest pasaj evanghelic a fost deja propus par\u021bial \u00een Duminica a III-a din Advent, c\u00e2nd este introdus\u0103 figura lui Ioan Botez\u0103torul ca precursor al lui Cristos. \u00cen liturghia s\u0103rb\u0103torii Botezului Domnului, poporul este descris \u00eentr-o atitudine interogativ\u0103 cu privire la identitatea Botez\u0103torului \u0219i r\u0103spunsul acestuia. Ulterior, se poveste\u0219te botezul lui Isus \u0219i nu se cite\u0219te pasajul despre arestarea lui Ioan Botez\u0103torul. \u00cen mod logic, acest fapt ar trebui s\u0103 urmeze botezului lui Isus, dar anticiparea literar\u0103 urmeaz\u0103 probabil criterii teologice de oportunitate.<\/p>\n

\u00centreb\u0103ri din partea poporului \u0219i r\u0103spuns din partea lui Ioan. <\/strong>Provocarea care urmeaz\u0103 predic\u0103rii escatologice a lui Ioan duce la dou\u0103 tipuri de \u00eentreb\u0103ri: \u00een primul r\u00e2nd, mul\u021bimile \u00eel \u00eentreab\u0103 cum s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru m\u00e2nia viitoare \u0219i, \u00een al doilea r\u00e2nd, pun \u00eentreb\u0103ri despre posibila sa identitate mesianic\u0103 (Lc 3,15). Trebuie spus c\u0103 nu exist\u0103 o defini\u021bie clar\u0103 a lui Mesia \u00een r\u00e2ndul curio\u0219ilor \u0219i, prin urmare, Ioan poate argumenta mai liber: el \u00eencearc\u0103 s\u0103 contureze misiunea lui Mesia \u0219i ce fel de rela\u021bie exist\u0103 cu el (3,16). \u00cen timp ce botezul lui Ioan are caracteristicile poc\u0103in\u021bei \u0219i purific\u0103rii, botezul lui Mesia combin\u0103 Duhul Sf\u00e2nt \u0219i focul, conduc\u00e2nd direct la Cincizecime. Ar putea fi legitim\u0103 \u0219i o alt\u0103 lectur\u0103, care vede cele dou\u0103 botezuri (Duhul Sf\u00e2nt \u0219i focul) ca fiind, ca s\u0103 spunem a\u0219a, divizate. Cel al Duhului Sf\u00e2nt cu referire la Cincizecime \u0219i cel al focului \u00eentr-un sens stilizat. Isus a venit s\u0103 aduc\u0103 focul pe p\u0103m\u00e2nt (12,49) \u0219i acest element este adesea folosit ca metafor\u0103 \u0219i instrument de judecat\u0103 (3,9.17; 9,54; 17,29).<\/p>\n

Botezul lui Isus.<\/strong> Relatarea propriu-zis\u0103 a botezului este circumscris\u0103 (3,21), iar figura lui Ioan nu este axat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe rolul de botez\u0103tor, ci mai degrab\u0103 pe cel de profet al convertirii. Aceea\u0219i succesiune de evenimente plaseaz\u0103 arestarea lui Ioan (3,20) \u00eenaintea botezului lui Isus. A fost destul de ciudat s\u0103 prezent\u0103m \u00eenceputul slujirii publice a lui Isus asimil\u00e2ndu-l cu p\u0103c\u0103to\u0219ii \u0219i \u00eentr-un rol subordonat Botez\u0103torului. Cu toate acestea, predicarea \u0219i slujirea lui Mesia sunt \u00een clar\u0103 continuitate cu activitatea precursorului. Dac\u0103 momentul botezului nu este central pentru poveste, atunci este momentul imediat urm\u0103tor, \u00een care Duhul Sf\u00e2nt \u0219i vocea Tat\u0103lui sunt prezente. \u00centrep\u0103trunderea scenelor pare s\u0103 fie suspendat\u0103: toat\u0103 lumea a primit botezul, iar Isus este acum \u00een rug\u0103ciune. \u00cen acest moment, \u00een atmosfera electrizat\u0103 de a- spectativ, are loc o r\u0103sturnare de situa\u021bie: cerul se deschide (3,21)! Evenimentul istoric se suprapune cu reminiscen\u021be apocaliptice (cf. Is 63,19b). Duhul Sf\u00e2nt \u00een form\u0103 trupeasc\u0103 coboar\u0103 peste el (Lc 3,22). Men\u021bionarea porumbelului poate fi interpretat\u0103 ca o descriere efectiv\u0103 a formei trupe\u0219ti sau ca modul de cobor\u00e2re. De mare importan\u021b\u0103 este vocea care se aude \u0219i con\u021binutul exprimat.<\/p>\n

\u00cen teofania de pe Muntele Sinai (Ex 19,18-19), dialogul are loc \u00eentre Moise \u0219i Domnul, care \u00eei r\u0103spunde cu o voce de tunet \u00eentr-o manier\u0103 din ce \u00een ce mai intens\u0103. Poporul aude un sunet, asem\u0103n\u0103tor cu cel al shofarului<\/em> (cornul care cap\u0103t\u0103 semnifica\u021bii sacre clare din acest moment al exodului), care devine din ce \u00een ce mai insuportabil (cf. Evr 12,19). Leg\u0103tura dintre voce \u0219i tunet implic\u0103 deschideri mitologice comparative considerabile cu literatura Orientului Apropiat Antic, care nu sunt prezentate aici. \u00cen schimb, se cuvine s\u0103 analiz\u0103m con\u021binutul. Cu siguran\u021b\u0103 este citat Ps 2,7, care la r\u00e2ndul s\u0103u aminte\u0219te de ideologia regal\u0103 \u201ecu ritualul s\u0103u de \u00eentronizare. O perspectiv\u0103 mesianic\u0103 escatologic\u0103 este astfel indicat\u0103 \u00eentr-un sens regal, care se aplic\u0103 \u00een mod evident lui Isus. Rela\u021bia sa cu Dumnezeu este privilegiat\u0103 \u0219i exclusiv\u0103. El este Mesia care, fiind \u201efiul iubit\u201d (yi\u00f3s<\/em> sau agap\u0113t\u00f3s<\/em>), se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie foarte puternic\u0103 cu Tat\u0103l, p\u00e2n\u0103 la punctul de a se identifica cu el. Exist\u0103, de asemenea, o aluzie la prima c\u00e2ntare a robului Domnului din a\u0219a-numitul Deutero-Isaia (cf. Is 42,1), de\u0219i leg\u0103turile dintre botez \u0219i patim\u0103 nu trebuie exagerate. Prin urmare, \u00een botez, activitatea mesianic\u0103 a lui Isus este inaugurat\u0103 cu o prezentare clar\u0103 \u0219i autoritar\u0103.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 564\/ianuarie-martie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Maestrul altarului Sf. Bartolomeu, Botezul Domnului<\/p>\n

Hits: 117<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DE LA BOTEZUL DOMNULUI P\u00c2N\u0102 LA A OPTA DUMINIC\u0102 DE PESTE AN \uf0c4 \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 parte a anului liturgic, \u00eentre […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39521,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39520"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39520"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39520\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39522,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39520\/revisions\/39522"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39521"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}