{"id":39481,"date":"2025-01-04T23:17:45","date_gmt":"2025-01-04T20:17:45","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39481"},"modified":"2025-01-04T23:17:45","modified_gmt":"2025-01-04T20:17:45","slug":"intelepciunea-care-s-a-facut-trup-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-a-craciunului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/01\/04\/intelepciunea-care-s-a-facut-trup-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-a-craciunului\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cen\u021belepciunea care s-a f\u0103cut trup\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a II-a a Cr\u0103ciunului"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp al Cr\u0103ciunului un material liturgic succint. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A II-A A CR\u0102CIUNULUI<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>5 IANUARIE 2025<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00ceN\u021aELEPCIUNEA CARE S-A F\u0102CUT TRUP<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: left;\">\u00cen Duminica a 2-a din timpul Cr\u0103ciunului citim \u00een <strong>Evanghelie<\/strong> <em>P<\/em><em>rologul lui Ioan<\/em>, care, pornind de la via\u021ba ve\u0219nic\u0103 a lui Dumnezeu, descrie cobor\u00e2rea Cuv\u00e2ntului \u0219i transformarea sa \u00een trup. Dat\u0103 fiind importan\u021ba teologic\u0103 a acestui text, toate celelalte lecturi prezint\u0103 teme care se leag\u0103 \u00eentr-un fel sau altul de textul ioanin. <strong><em>Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> din cartea lui Ben Sirah prezint\u0103 o \u00een\u021belepciune personificat\u0103 care, \u00eentr-un anumit aspect, anticipeaz\u0103 \u00eentruparea Logosului. \u00cen <strong><em>Psalmul<\/em><\/strong> 147, Dumnezeu \u00ee\u0219i trimite cuv\u00e2ntul pe p\u0103m\u00e2nt. \u00cen ceea ce prive\u0219te <strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, prima parte a imnului introductiv din Scrisoarea c\u0103tre Efeseni a fost deja prezentat\u0103 printre lecturile Immaculatei Concep\u021bii, \u00een timp ce a doua parte este specific\u0103 acestei duminici. \u00cen aceast\u0103 parte, Paul se roag\u0103 Tat\u0103lui s\u0103 \u00eei dea \u00een\u021belepciune.<strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><em>\u0218I CUV\u00c2NTUL S-A F\u0102CUT TRUP<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ne-am \u00eent\u00e2lnit deja cu aceast\u0103 evanghelie, la Sf. Liturghie din ziua de Cr\u0103ciun. Putem spune c\u0103 i-am explorat profunzimea o dat\u0103 pentru totdeauna, c\u0103 am sesizat fiecare aspect al frumuse\u021bii sale incandescente? Acest text sintetizeaz\u0103 misterul \u00centrup\u0103rii \u0219i experien\u021ba noastr\u0103 ca ucenici.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O experien\u021b\u0103 a luminii, pentru c\u0103 suntem ilumina\u021bi de Isus, Cuv\u00e2ntul f\u0103cut trup. El ne lumineaz\u0103 existen\u021ba, chiar \u0219i ad\u00e2ncurile \u00eentunecate ale durerii, oboselii \u0219i mor\u021bii. El ne smulge din \u00eentunericul care prea adesea ne \u00eenv\u0103luie \u0219i ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne g\u0103sim drumul \u00een aceast\u0103 istorie a noastr\u0103 \u00een care suntem cufunda\u021bi. Ea ne traseaz\u0103 o cale sigur\u0103, o cale a speran\u021bei, printre miile de c\u0103i care ne sunt propuse cu promisiuni miraculoase, care apoi se dovedesc a fi \u00een\u0219el\u0103toare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este experien\u021ba unei vie\u021bi pline, \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba lui Dumnezeu, care pulseaz\u0103 \u00een venele persoanei noastre \u0219i ne d\u0103 puterea de a \u00eenvinge r\u0103ul cu binele, de a ne d\u0103rui, f\u0103r\u0103 ezitare, f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Experien\u021ba harului, a unei iubiri nemeritate, care ne este oferit\u0103 \u0219i d\u0103ruit\u0103. Har care pentru fiecare dintre noi \u00eenseamn\u0103 a fi primit, a fi vindecat, a fi eliberat, a fi iubit \u0219i iertat. Ostilitatea, suspiciunea, prejudecata, calculul fac loc ospitalit\u0103\u021bii, primirii, d\u0103ruirii, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii, fraternit\u0103\u021bii. Aceasta este ceea ce spune Evanghelia de ast\u0103zi \u0219i ne arat\u0103 aventura extraordinar\u0103 pe care o poate avea fiecare b\u0103rbat \u0219i femeie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru c\u0103 Cuv\u00e2ntul s-a f\u0103cut trup, pentru c\u0103 Cuv\u00e2ntul s-a f\u0103cut om. \u0218i fiecare dintre noi se confrunt\u0103 cu extraordinara posibilitate de a deveni fiu sau fiic\u0103 a lui Dumnezeu, o condi\u021bie care presupune trecerea printr-o nou\u0103 na\u0219tere, \u00een care cineva este \u201en\u0103scut\u201d de Dumnezeu \u00eensu\u0219i, de iubirea sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 tain\u0103 este cea pe care evanghelistul Ioan ne-o face s\u0103 o \u00eentrevedem. Atunci \u00een\u021belegem cuvintele Crezului: \u201ePentru noi oamenii \u0219i pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103 S-a cobor\u00e2t din cer \u0219i, prin Duhul Sf\u00e2nt, S-a \u00eentrupat \u00een s\u00e2nul Fecioarei Maria \u0219i S-a f\u0103cut om\u201d. Fiul s-a f\u0103cut om pentru ca noi s\u0103 putem participa la natura sa divin\u0103 \u0219i, prin el, s\u0103 putem intra \u00een comuniune stabil\u0103 cu Tat\u0103l \u0219i cu Duhul Sf\u00e2nt. Scenariul care se prezint\u0103 \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri are parfumul plin\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al eternit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Pagina Vechiului Testament prezint\u0103 \u00cen\u021belepciunea lui Dumnezeu vorbind poporului s\u0103u. Recunoa\u0219tem, \u00een mai multe pasaje ale acestui text, o prefi- gurare a Fiului lui Dumnezeu care a venit s\u0103 locuiasc\u0103 printre noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul<\/em><\/strong><strong><em> responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul ne aminte\u0219te de prezen\u021ba constant\u0103 a lui Dumnezeu \u00een mijlocul poporului s\u0103u \u0219i de lucrarea sa \u00een favoarea noastr\u0103, copiii s\u0103i.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Apostolul Paul \u00eel binecuv\u00e2nteaz\u0103 pe Tat\u0103l care ne-a dorit \u0219i ne-a iubit \u00eentotdeauna ca pe ni\u0219te copii \u00een planul s\u0103u de iubire realizat \u00een Cristos. Consecin\u021ba acestei iubiri este privirea binevoitoare \u0219i plin\u0103 de dragoste fa\u021b\u0103 de fra\u021bii la care a fost trimis pentru a vesti Evanghelia lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> S\u0103 ascult\u0103m prologul Evangheliei dup\u0103 Ioan: o reflec\u021bie profund\u0103 asupra \u00centrup\u0103rii, care ne ajut\u0103 s\u0103 accept\u0103m misterul lui Cristos f\u0103cut om pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Introducere.<\/strong> \u00cen aceast\u0103 sec\u021biune din Ben Sirah g\u0103sim <em>\u00cen\u021belepciunea <\/em>personificat\u0103 care \u00ee\u0219i roste\u0219te discursul. Ca \u0219i \u00een cartea Proverbele (1,20-33; 8,1-36; 9,1-6), ea devine un personaj real \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u021bie cu Creatorul (ea este \u00cen\u021belepciunea divin\u0103) care a creat-o \u00eenainte de vreme, de la \u00eenceput (Sir 24,9) \u0219i care i-a poruncit s\u0103-\u0219i instaleze cortul (<em>katask\u0113n\u00f3\u014d<\/em>, 24.8) pentru a locui \u0219i a prinde r\u0103d\u0103cini \u00een mijlocul poporului (24,12). Acest pasaj este \u00een leg\u0103tur\u0103 evident\u0103 cu prologul Evangheliei dup\u0103 Ioan (1,1-18).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Comentariu.<\/strong> \u00cen introducere (Sir 24,1-2) \u00cen\u021belepciunea este prezentat\u0103 \u0219i descris\u0103 \u00een ac\u021biunea ei. Ea se laud\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i prezint\u0103 gloria \u00een mijlocul poporului \u0219i \u00een fa\u021ba Celui Prea\u00eenalt. \u00cen\u021belepciunea \u00ee\u0219i \u00eencepe apoi poemul, din care doar o parte poate fi citit\u0103 \u00een selec\u021bia liturgic\u0103 din aceast\u0103 duminic\u0103. \u00cen prezentarea sa, ea spune c\u0103 a ie\u0219it din gura Celui Prea\u00eenalt (24,3). Acest fapt se refer\u0103 la cuv\u00e2ntul rostit de Dumnezeu \u00een actul crea\u021biei (Gen 1,3, \u201e\u0218i Dumnezeu a zis\u201d, <em>wayyo&#8217;mer El\u014dh\u00eem<\/em>). S-ar putea face referire, tot \u00een relatarea crea\u021biei, la v\u00e2ntul din Gen 1:2. \u00cen acest caz, \u00eens\u0103, specifica\u021bia \u201elui Dumnezeu\u201d (adic\u0103 v\u00e2ntul\/spiritul lui Dumnezeu) ar putea avea doar o valoare gramatical\u0103, adic\u0103 ar putea fi considerat\u0103 un superlativ divin. Astfel, ar fi indicat un v\u00e2nt puternic, f\u0103r\u0103 suprapunerea conceptelor teologice. Aceasta nu exclude faptul c\u0103 Ben Sirah vrea s\u0103 dea, \u00een schimb, o lectur\u0103 mai circumstan\u021bial\u0103 a spiritului lui Dumnezeu care, asemenea \u00cen\u021belepciunii, acoper\u0103 p\u0103m\u00e2ntul (Sir 24,3) \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 astfel un rol important \u00een crea\u021bie. \u00cen orice caz, este subliniat\u0103 eternitatea sa, ceea ce ar exclude deci subordonarea (Sir 24,9). Ca \u0219i Cel Prea\u00eenalt, ea locuie\u0219te \u00een \u00een\u0103l\u021bimi, deasupra unui st\u00e2lp de nor (24,4), iar \u00eens\u0103\u0219i men\u021bionarea norului are o trimitere direct\u0103 la Exod (13,21-22). Apoi, Creatorul alege un loc pentru ca \u00cen\u021belepciunea s\u0103 locuiasc\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt (Sir 24,8). Acest loc se dovede\u0219te a fi Iacov\/Israel, \u00eentr-un paralelism perfect al membrilor \u00een compozi\u021bia poetic\u0103. Insisten\u021ba asupra cortului nu poate s\u0103 nu aduc\u0103 aminte de cortul care \u00eenso\u021be\u0219te poporul \u00een de\u0219ert (Ex 25,8-9; 26,1-37). Prin urmare, \u00cen\u021belepciunea este semnul prezen\u021bei lui Dumnezeu al\u0103turi de popor. \u00cenchinarea \u00een Sion trebuie, de asemenea, atribuit\u0103 activit\u0103\u021bii \u00cen\u021belepciunii, care este din ce \u00een ce mai legat\u0103 de lege (Sir 24,10.22). Versetele 11-12 subliniaz\u0103 locul de \u0219edere al \u00cen\u021belepciunii, concentr\u00e2ndu-se asupra Ierusalimului, care este definit drept \u201ecetatea iubit\u0103\u201d, unde se afl\u0103 \u201epoporul glorios\u201d, parte a mo\u0219tenirii Domnului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Introducere.<\/strong> Introducere. Acest text a fost deja prezentat par\u021bial cu ocazia Solemnit\u0103\u021bii Imaculatei Concep\u021bii. V\u0103 rug\u0103m s\u0103 consulta\u021bi comentariul respectiv cu privire la Ef 1,3-6. Aici, \u00eens\u0103, ne vom concentra pe sec\u021biunea care urmeaz\u0103 imnului de binecuv\u00e2ntare, \u0219i anume Ef 1,15-18. Structura pasajului paulin ia forma unei propozi\u021bii lungi \u0219i, prin urmare, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 insist\u0103m asupra coeren\u021bei sale sintactice, vor fi remarcate temele exprimate. Exist\u0103 o mul\u021bumire adus\u0103 lui Dumnezeu pentru fidelitatea sfin\u021bilor (1,15-16), urmat\u0103 de o rug\u0103ciune de mijlocire pentru darul Duhului (1,17-18).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Comentariu.<\/strong> Paul se insereaz\u0103 brusc adres\u00e2ndu-se cititorilor la persoana \u00eent\u00e2i (1,15). Mai degrab\u0103 dec\u00e2t un expedient retoric menit s\u0103 reia adresarea ini\u021bial\u0103 a scrisorii (1,1), el dore\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i exprime con\u0219tiin\u021ba de sine c\u0103 are o sarcin\u0103 apostolic\u0103 superioar\u0103: evanghelizarea neamurilor. El este con\u0219tient de credin\u021ba \u0219i iubirea care caracterizeaz\u0103 comunitatea (1,15) \u0219i pentru aceasta mul\u021bume\u0219te ne\u00eencetat \u00een rug\u0103ciunile sale (1,16). Nu este posibil, \u00een acest stadiu al reflec\u021biei cre\u0219tine, s\u0103 facem o distinc\u021bie academic\u0103 \u00eentre credin\u021b\u0103 ca dogmatic\u0103 \u0219i caritate ca moral\u0103. Ar fi o opera\u021biune anacronic\u0103 improprie. Credin\u021ba \u00eenseamn\u0103 adesea fidelitate \u0219i, prin urmare, iubire, iar aceast\u0103 iubire este \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre Dumnezeu \u0219i c\u0103tre aproapele. Termenii sunt \u00eenc\u0103 prea nuan\u021ba\u021bi \u0219i cu prea multe fa\u021bete pentru a putea fi clasifica\u021bi \u00een categorii bine definite (\u00eentr-adev\u0103r, chiar \u0219i ast\u0103zi). Din acest considerent se pot \u00een\u021belege \u0219i incertitudinile din diferitele manuscrise care pun probleme \u00een critica textual\u0103. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru vocabularul folosit pentru a se referi la ministere \u00een comunit\u0103\u021bile timpurii. Nu este posibil\u0103 suprapunerea rigid\u0103 a acestor termeni peste gradele sacramentului de ordine codificate mult mai t\u00e2rziu. Pavel se roag\u0103 folosind reminiscen\u021be liturgice (dup\u0103 cum reiese din epitetul \u201eP\u0103rinte al slavei\u201d, 1,17), iar rug\u0103ciunea sa vizeaz\u0103 acordarea Duhului \u00een\u021belepciunii \u0219i al revela\u021biei care s\u0103 conduc\u0103 la cunoa\u0219terea deplin\u0103. Acest termen folosit pentru \u201ecunoa\u0219tere\u201d (<em>ep\u00edgn\u014dsis)<\/em> indic\u0103 o cunoa\u0219tere real\u0103, profund\u0103 \u0219i deplin\u0103, care se deosebe\u0219te de prima con\u0219tiin\u021b\u0103 sau de cunoa\u0219terea superficial\u0103. \u00cen mentalitatea semitic\u0103, exprim\u0103 o caracteristic\u0103 at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t indic\u0103 chiar rela\u021bii sexuale (cf. Lc 1,34). \u00cen cele din urm\u0103, \u00een versetul 18 g\u0103sim referin\u021ba la lumin\u0103 care exprim\u0103 procesul de \u00een\u021belegere. Literal, este un participiu perfect pasiv (luminat, <em>peph\u014dtism\u00e9nus<\/em>) care indic\u0103 un efect permanent al ac\u021biunii lui Dumnezeu (acela\u0219i tip de iluminare care s-a produs pentru Paul pe drumul spre Dumnezeu). Ochii inimii sunt lumina\u021bi (aminti\u021bi-v\u0103 c\u0103, \u00een mentalitatea biblic\u0103, inima nu este sediul sentimentelor, ci al voin\u021bei), astfel \u00eenc\u00e2t se \u00een\u021belege care este speran\u021ba chem\u0103rii (cf. tema alegerii din Ef 1,4) \u0219i care este comoara de slav\u0103 ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie mo\u0219tenit\u0103 (cf. binecuv\u00e2ntarea mo\u0219tenirii divine din 1,11).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Introducere.<\/strong> Prologul <em>Evangheliei dup\u0103 Ioan<\/em> este universal cunoscut \u0219i studiat at\u00e2t din punct de vedere formal, c\u00e2t \u0219i din punct de vedere al con\u021binutului. Comentariul care urmeaz\u0103 nu are preten\u021bia de a fi exhaustiv, ci \u00ee\u0219i propune s\u0103 eviden\u021bieze doar c\u00e2teva pasaje considerate utile pentru predicarea \u0219i preg\u0103tirea liturghiei solemnit\u0103\u021bii de ast\u0103zi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>En arch\u00e9\u00af .<\/strong> La \u00eenceput (1,1). Acest \u00eenceput aminte\u0219te imediat de primele cuvinte \u00een limba greac\u0103 din Geneza. Traducerea din ebraic\u0103 (<em>bere\u0161\u00ee\u1e6f<\/em>) mut\u0103 sensul din c\u00e2mpul semantic temporal (s\u0103 ne amintim c\u0103 \u00een Gen 1,1-2 sintaxa include o lung\u0103 subordonat\u0103 temporal\u0103 \u00eenainte de a ajunge la fraza principal\u0103: \u201e\u0218i a zis Dumnezeu\u201d &#8211; 1,3) \u00een c\u00e2mpul ontologic. \u00cenceputul (<em>arch\u1e17<\/em>) este un principiu fondator \u0219i ordonator, mai degrab\u0103 dec\u00e2t un punct determinat \u00een trecerea timpului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>L\u00f3gos-ul.<\/strong> \u00cen consecin\u021b\u0103, <em>l\u00f3gos<\/em> reprezint\u0103 acest principiu originar care este identificat cu Dumnezeu \u0219i care st\u0103 la baza tuturor lucrurilor care au luat fiin\u021b\u0103 (In 1,1-2). \u00cen ra\u021bionamentul subtil care prezint\u0103 natura \u0219i func\u021bia <em>l\u00f3gos,<\/em> exist\u0103 o problem\u0103 inerent\u0103 de punctua\u021bie. Punctua\u021bia este, de asemenea, important\u0103 \u0219i poate fi afectat\u0103 de dispute teologice aprinse \u0219i profunde. \u00cen acest caz, punctul, care a fost ini\u021bial plasat spre sf\u00e2r\u0219itul versetului al treilea, a fost adus \u00eenainte. Cele mai vechi manuscrise raporteaz\u0103 aceast\u0103 variant\u0103 (1,3b-4a): \u201e\u0219i f\u0103r\u0103 el [ l\u00f3gos] nimic nu a luat fiin\u021b\u0103. Ceea ce a luat fiin\u021b\u0103 \u00een el a fost via\u021ba\u201d. \u00cen timp ce mai t\u00e2rziu (din secolul al IV-lea d.Cr.) se prefer\u0103 deplasarea diviziunii \u0219i se ob\u021bine acest aranjament: \u201e\u0219i f\u0103r\u0103 el [ <em>l\u00f3gos<\/em>] nimic nu a venit \u00een fiin\u021b\u0103 [din] ceea ce a venit \u00een fiin\u021b\u0103. \u00cen el era via\u021ba\u201d. Aceast\u0103 opera\u021biune a fost realizat\u0103 apologetic \u00een opozi\u021bie antiarian\u0103, pentru a evita posibilitatea, de\u0219i \u00eendep\u0103rtat\u0103, ca ceva s\u0103 poat\u0103 fi n\u0103scut din Cuv\u00e2nt, care, \u00een consecin\u021b\u0103, nu ar mai fi coetern cu Tat\u0103l, ci ar putea fi considerat o creatur\u0103. Ultimele edi\u021bii critice propun punctul de vedere mai original din diverse motive. At\u00e2t pentru c\u0103 polemica antiarian\u0103 nu mai are caracteristicile conflictuale din trecut, c\u00e2t \u0219i pentru c\u0103 lec\u021bia aleas\u0103 este cea mai veche \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, pentru c\u0103 din punct de vedere lingvistic fraza este mai coerent\u0103. Din punct de vedere teologic, de asemenea, nu exist\u0103 dificult\u0103\u021bi, deoarece nu face dec\u00e2t s\u0103 reitereze faptul c\u0103 <em>L\u00f3gos<\/em> este \u0219i principiul crea\u021biei, concept exprimat \u00een prima parte a versului 3 (1,3a).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Lumin\u0103-\u00eentuneric-via\u021b\u0103-adev\u0103r.<\/strong> Lui Ioan \u00eei place s\u0103 se joace cu termenii \u0219i s\u0103 \u00eei contrasteze \u00eentre ei. Conceptele antitetice de lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric (1,4-5,9) descriu \u00een mod viu parabola revel\u0103rii identit\u0103\u021bii divine de c\u0103tre <em>l\u00f3gos<\/em>. Lumina este sinonim\u0103 cu adev\u0103rul \u0219i conduce la via\u021b\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 prologul enun\u021b\u0103 unele teme care vor fi reluate \u0219i dezvoltate \u00een cursul Evangheliei. \u00cen In 14,6, Isus se va defini drept \u201ecalea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba\u201d. Lupta dintre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric va continua p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, dar deja din acest punct se afirm\u0103 c\u0103 \u00eentunericul nu poate \u00eenvinge lumina care, \u00een schimb, continu\u0103 s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 (1,5).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>L\u00f3gos-ul devenit carne.<\/strong> Aceast\u0103 afirma\u021bie (1,14) este nemaiauzit\u0103 \u00een cultura greac\u0103. <em>Carnea<\/em>, \u00een fragilitatea ei, se afl\u0103 la un nivel inferior naturii divine \u0219i, din acest motiv, nu poate exista niciun amestec. Chiar \u0219i Sf\u00e2ntul Paul va fi batjocorit la Areopagul din Atena atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te despre \u00eenvierea din mor\u021bi, iar acest pasaj va decreta e\u0219ecul interven\u021biei sale (Fap 17,32). Dar aceasta este logica \u00eentrup\u0103rii care este exprimat\u0103 \u0219i \u00een scrisori (cf. 1In 1,1-2). Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 s-a f\u0103cut trup, \u201e\u0219i-a a\u0219ezat cortul \u00eentre noi\u201d (In 1,14 <em>esk\u1e17n\u014dsen en \u0113m\u00edn<\/em>) \u00eentr-o atitudine de apropiere foarte obi\u0219nuit\u0103 \u0219i normal\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Credin\u021b\u0103 \u0219i m\u0103rturie.<\/strong> Ucenicii sunt chema\u021bi s\u0103 aib\u0103 credin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 fie martori urm\u00e2nd exemplul lui Ioan Botez\u0103torul (1,7-8,15). Iar m\u0103rturia, care implic\u0103 credin\u021ba, face evident\u0103 filia\u021bia divin\u0103. Dac\u0103 se pune \u00eentrebarea \u201ede unde\u201d cineva este f\u0103cut fiu (acest adverb \u201ede unde\u201d \u00eei este familiar lui Ioan, cf. <em>p\u00f3then<\/em> \u00een Ioan 2,9; 4,11; 6,5; 7,27; 8,14; 8,29; 19,9), r\u0103spunsul nu poate fi uman, ci trebuie g\u0103sit \u00eentr-o na\u0219tere supranatural\u0103 (1,12-13). De aceea\u0219i tent\u0103 va fi dialogul cu Nicodim din capitolul 3.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Gloria <\/strong>(<em>d\u00f3xa<\/em>, 1.14) este, de asemenea, o tem\u0103 care traverseaz\u0103 \u00eentreaga evanghelie, centrat\u0103 pe ceasul Crucii \u00een care se manifest\u0103 gloria Tat\u0103lui, \u00eencep\u00e2nd cu primul semn paradigmatic s\u0103v\u00e2r\u0219it la Cana (In 2,11).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Revela\u021bia lui Dumnezeu.<\/strong> Prologul se \u00eencheie cu aceast\u0103 logic\u0103 stringent\u0103 (1In,18): din moment ce nimeni nu l-a v\u0103zut vreodat\u0103 pe Dumnezeu, numai singurul Dumnezeu n\u0103scut, care se afl\u0103 \u00een s\u00e2nul Tat\u0103lui, \u00eel poate face cunoscut. Astfel, dinamica revela\u021biei este cea care \u00eel preg\u0103te\u0219te pe cititor s\u0103 \u00eenfrunte textul p\u00e2n\u0103 la concluzia sa, \u00een care a vedea \u0219i a crede vor face parte din experien\u021ba constitutiv\u0103 a calit\u0103\u021bii de discipol (In 20,29).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 563\/decembrie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Federico Barocci, Na\u0219terea Domnului<\/p>\n<p>Hits: 124<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp al Cr\u0103ciunului un material liturgic succint. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A II-A A CR\u0102CIUNULUI 5 IANUARIE 2025 \u00ceN\u021aELEPCIUNEA CARE S-A F\u0102CUT TRUP \u00cen Duminica a 2-a din timpul Cr\u0103ciunului citim \u00een Evanghelie Prologul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39480,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39481"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39481"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39481\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39482,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39481\/revisions\/39482"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39480"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39481"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39481"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39481"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}