{"id":39397,"date":"2024-12-22T08:39:47","date_gmt":"2024-12-22T05:39:47","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39397"},"modified":"2024-12-22T11:42:31","modified_gmt":"2024-12-22T08:42:31","slug":"locuri-si-timpuri-ale-intruparii-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-advent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/12\/22\/locuri-si-timpuri-ale-intruparii-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-advent\/","title":{"rendered":"\u201eLocuri \u0219i timpuri ale \u00centrup\u0103rii\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a IV-a din Advent"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A IV-A DIN ADVENT<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>22 DECEMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>LOCURI \u0218I TIMPURI ALE \u00ceNTRUP\u0102RII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Duminica a 4-a din timpul Adventului este caracterizat\u0103 de apropierea preg\u0103tirii pentru Cr\u0103ciun. \u00cen <strong>prima lectur\u0103<\/strong>, luat\u0103 din cartea profetului Miheia, g\u0103sim profe\u021bia referitoare la urma\u0219ii lui David, reluat\u0103 cu imaginea p\u0103storului. Aceea\u0219i imagine se reg\u0103se\u0219te \u00een <strong>Psalmul <\/strong>79, care descrie grija Domnului pentru Israel. Pasajul din Scrisoarea c\u0103tre Evrei (<strong>a doua lectur\u0103<\/strong>) a fost ales datorit\u0103 referin\u021bei (oarecum acomodate) la trupul preg\u0103tit \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, la evenimentul \u00eentrup\u0103rii. <strong>Evanghelia<\/strong> con\u021bine relatarea vizitei preluat\u0103 din Evanghelia dup\u0103 Luca (1,39-45) \u0219i, prin urmare, \u00eent\u00e2lnirea dintre cele dou\u0103 femei \u0219i cei doi copii, ca preambul al na\u0219terii lui Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>O \u00ceNT\u00c2LNIRE A BUCURIEI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dou\u0103 femei se \u00eent\u00e2lnesc: ce este at\u00e2t de ciudat \u00een asta? Totu\u0219i, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 merit\u0103 amintit tocmai pentru c\u0103 face parte din istoria m\u00e2ntuirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceste dou\u0103 femei sunt foarte diferite una de cealalt\u0103. Una provine dintr-un mic sat din Galileea, cealalt\u0103 locuie\u0219te l\u00e2ng\u0103 Ierusalim. Prima este logodnica unui me\u0219te\u0219ugar (t\u00e2mplar), a doua este so\u021bia unui preot al templului. Aceasta este deja bine \u00eenaintat\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103, cealalt\u0103 este cu siguran\u021b\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. Totul pare s\u0103 le despart\u0103. Totu\u0219i, exist\u0103 ceva m\u0103re\u021b care le une\u0219te. \u00cen am\u00e2ndou\u0103 Dumnezeu lucreaz\u0103 ceva minunat. Fiecare dintre ele poart\u0103 \u00een p\u00e2ntece o creatur\u0103 care este un dar de la Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Elisabeta este deja \u00een luna a \u0219asea de sarcin\u0103: \u00een trei luni se va na\u0219te Ioan, al c\u0103rui nume arat\u0103 deja c\u0103 \u201eDumnezeu d\u0103ruie\u0219te harul s\u0103u\u201d. Maria tocmai l-a conceput pe Isus, prin care \u201eDumnezeu m\u00e2ntuie\u0219te\u201d umanitatea \u0219i \u00eei ofer\u0103 o via\u021b\u0103 deplin\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ei sunt una pentru cel\u0103lalt\u0103 un motiv de bucurie. De aceea, \u00eent\u00e2lnirea lor este o adev\u0103rat\u0103 \u201eevanghelie\u201d pentru noi ast\u0103zi. Elisabeta este \u201esemnul\u201d oferit Mariei de \u00eenger la vestire. Dar Maria este \u0219i motivul de bucurie. Strig\u0103tul Elisabetei este de fapt o dubl\u0103 recunoa\u0219tere: \u201eBinecuv\u00e2ntat\u0103 e\u0219ti tu \u00eentre femei \u0219i binecuv\u00e2ntat este rodul p\u00e2ntecelui t\u0103u! Aceea\u0219i exulta\u021bie ca a regelui David c\u00e2nd prime\u0219te Chivotul Leg\u0103m\u00e2ntului la Ierusalim o simte \u0219i so\u021bia lui Zaharia c\u00e2nd o prime\u0219te pe mama Domnului s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2t de frumos ar fi dac\u0103 \u0219i noi, \u201eplini de Duh\u201d, am putea fi un \u201esemn\u201d \u0219i o \u201ebinecuv\u00e2ntare\u201d unii pentru al\u021bii, precum Elisabeta \u0219i Maria! La urma urmei, totul depinde de dorin\u021ba noastr\u0103 de a citi \u00een aceast\u0103 poveste obi\u0219nuit\u0103 extraordinarul lui Dumnezeu! C\u00e2t de frumos ar fi dac\u0103 nu ne-am opri \u00eentotdeauna la rele \u0219i la aspectele negative, ci am \u0219ti s\u0103 d\u0103m glas unei \u201eeuharistii\u201d autentice, unei \u201emul\u021bumiri\u201d care curge din inim\u0103!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Profetul Miheia are un sentiment foarte puternic al drept\u0103\u021bii care este continuu c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare de liderii lui Iuda. Dar peste aceast\u0103 lic\u0103rire sumbr\u0103 \u0219i \u00eentunecat\u0103, o lic\u0103rire de lumin\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103 se deschide din Betleem, ora\u0219ul regelui David.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul este o c\u00e2ntare marcat\u0103 de suferin\u021b\u0103, dar \u0219i de o incredibil\u0103 \u00eencredere. Dumnezeu este \u00eentotdeauna dispus s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la poporul s\u0103u, dar este necesar ca \u0219i poporul s\u0103u s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la el cu fidelitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Autorul anonim al Scrisorii c\u0103tre Evrei proclam\u0103 noutatea absolut\u0103 a evenimentului Cristos: jertfa \u0219i ofranda vechiului leg\u0103m\u00e2nt sunt \u00eenlocuite de trup, adic\u0103 de realitatea personal\u0103 a lui Cristos om \u0219i Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> Salutul Elisabetei con\u021bine primul imn marian al comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine timpurii, care va fi repetat timp de secole p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Maria este locul privilegiat al prezen\u021bei lui Dumnezeu, ea este Chivotul Leg\u0103m\u00e2ntului \u00een care Dumnezeu se face prezent.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Introducere.<\/strong> Pasajul din Miheia se situeaz\u0103 \u00een cadrul promisiunilor referitoare la viitorul Sionului. Con\u021binutul din Mih 5,1, care se refer\u0103 la promisiunile f\u0103cute lui David \u0219i dinastiei sale, este clar, compozi\u021bia textului este destul de problematic\u0103. Probabil c\u0103 tonul misterios este inten\u021bionat sau face referire la \u00a0tradi\u021bii antice care s-au pierdut (Mica a lucrat \u00een Iudeea \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al VIII-lea \u00ee.Hr.). Traducerea greac\u0103, \u00een \u00eencercarea de a oferi o form\u0103 mai coerent\u0103, nu \u021bine cont de dificult\u0103\u021bile de interpretare a ebraicii. \u00cen celebrul citat din Mt 2:6, \u00een cadrul episodului magilor (\u00een care este identificat locul na\u0219terii lui Mesia), exist\u0103 \u0219i alte variante care nu sunt discutate aici.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Comentariu.<\/strong> Exclama\u021bia cu care se deschide pericopa scurt\u0103 (5.1) reprezint\u0103 un <em>casus pendens,<\/em> adic\u0103 nu este preluat\u0103 de elementele gramaticale care urmeaz\u0103 \u00een propozi\u021bie. Betleem este plasat al\u0103turi de Efrata. Sensul acestui substantiv, originile \u0219i utilizarea sa r\u0103m\u00e2n \u00een mare parte obscure.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen orice caz, este definit ca \u201et\u00e2n\u0103r\u201d pentru a fi de drept printre clanurile lui Iuda. Probabil c\u0103 se dore\u0219te s\u0103 se fac\u0103 o paralel\u0103 cu v\u00e2rsta t\u00e2n\u0103r\u0103 a lui David, nepotrivit\u0103 pentru a ocupa func\u021bia de rege, \u0219i cu locul s\u0103u de origine. Un schimb (prin metonimie) \u00eentre persoan\u0103 \u0219i ora\u0219ul s\u0103u natal. \u00cen orice caz, \u00een ciuda aparen\u021belor, va ap\u0103rea un conduc\u0103tor (<em>m\u00f4\u0161\u0113l<\/em>) pentru tot Israelul. Sensul originii \u00eendep\u0103rtate atribuit acestui personaj poate fi reg\u0103sit \u00een profe\u021biile antice adresate lui David. \u00cen aceast\u0103 direc\u021bie devine evident sensul mesianismului regal prezent \u00een oracol. Adnotarea temporal\u0103 se poate referi la o perioad\u0103 arhaic\u0103 (profe\u021biile \u00een favoarea lui David cel istoric?), dar poate duce \u0219i la o situa\u021bie \u00een afara timpului. Aceasta poate indica m\u0103re\u021bia personajului viitor (m\u00f4\u0161\u0113l), care nu poate fi circumscris\u0103 unei perioade precise, dar poate exprima \u0219i caracterul definitiv al domniei sale. Mih 5:2 este, de asemenea, destul de obscur. Dac\u0103 se presupune c\u0103 Domnul este subiectul principal, atunci subiectul r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i conduc\u0103torul (<em>m\u00f4\u0161\u0113l<\/em>). Acest lucru este din punct de vedere logic, deoarece gramatical subiectul verbului \u201ea da\u201d (<em>na\u1e6fan<\/em>) este anticipat \u00een propozi\u021bie \u0219i se poate referi la restul fra\u021bilor sau la copiii lui Israel. Perioada \u00een care acest lucru va avea loc va coincide cu o na\u0219tere predestinat\u0103. C\u0103ci ie\u0219i din apele pu\u021bin ad\u00e2nci ale sintaxei \u00eentortocheate este posibil s\u0103 \u00een\u021belegi sensul logic care pare s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103. Apari\u021bia conduc\u0103torului (<em>m\u00f4\u0161\u0113l<\/em>) va avea loc \u00een acela\u0219i timp cu o na\u0219tere care ar putea fi propria sa na\u0219tere. Odat\u0103 cu el, restul fra\u021bilor s\u0103i vor fi reuni\u021bi cu poporul lui Israel. Astfel o na\u0219tere \u0219i un rol mesianic de restaurare. Acest pasaj poate fi conectat cu Is 7,14 contemporanul s\u0103u. \u0218i \u00een acest caz o na\u0219tere reprezint\u0103 un semn de speran\u021b\u0103. Versetul de \u00eencheiere descrie activitatea guvernatorului (<em>m\u00f4\u0161\u0113l<\/em>). Figura p\u0103storului este introdus\u0103, cu referire clar\u0103 la David, \u0219i prezint\u0103 un regat care, cu puterea \u0219i grandoarea date de Domnul, va exprima un caracter universal \u00een sens spa\u021bial \u0219i temporal.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Introducere.<\/strong> Pasajul din Epistola c\u0103tre Evrei care este contrastat \u00een Duminica a 4-a din Advent \u0219i este plasat \u00een sec\u021biunea care argumenteaz\u0103 superioritatea jertfei lui Cristos fa\u021b\u0103 de jertfele mozaice care, prin urmare, sunt ineficiente. Ea \u00eencepe cu un citat scriptural (Psalmul 40 \u00een versiunea LXX) pentru a polariza contrastul dintre prima jertf\u0103 (care a implicat reiterarea) \u0219i jertfa suprem\u0103 a lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Comentariu.<\/strong> Pornind de la o considera\u021bie logic\u0103 riguroas\u0103 (\u0219i anume c\u0103 s\u00e2ngele taurilor sau al \u021bapilor nu poate elimina p\u0103catul, Evr 10,4), se deschide necesitatea unei jertfe diferite. Citatul din Psalmul 40 care urmeaz\u0103 este atribuit s\u0103 spun\u0103 omul trist pe cale s\u0103 intre \u00een lume, adic\u0103 s\u0103 se nasc\u0103 (Evr 10,5). Psalmul este citat \u00een versiunea greac\u0103, dar cu unele variante. Cea principal\u0103 se g\u0103se\u0219te \u00een versetul 7 (Ps 40,7). Versiunile ebraic\u0103 \u0219i greac\u0103 vorbesc despre \u201eurechi\u201d \u0219i nu despre \u201etrup\u201d, a\u0219a cum se g\u0103se\u0219te \u00een Evr 10,5. \u00cen plus, \u00een textul masoretic urechile sunt \u201escobite\u201d (amintind probabil de obiceiul de a pune un inel \u00een urechea unui sclav), \u00een timp ce \u00een textul LXX ele sunt \u201epreg\u0103tite\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul din Evrei accept\u0103 versiunea greac\u0103, dar schimb\u0103 obiectul: nu mai sunt urechile, ci trupul care este preg\u0103tit. \u00cen plus, este \u00eencorporat\u0103 referirea la p\u0103cat, care este prezent\u0103 \u00een textul grecesc, dar absent\u0103 \u00een textul ebraic. Aceste varia\u021bii sunt func\u021bionale pentru argumentul \u00een care sunt subliniate prezen\u021ba trupului (sacrificat pe cruce) \u0219i \u00eendep\u0103rtarea p\u0103catelor. \u00cen orice caz, toate acestea au loc \u00een respect fa\u021b\u0103 de voin\u021ba divin\u0103 (Evr 10,7). Ca \u00een cea mai autentic\u0103 practic\u0103 rabinic\u0103, un citat (care serve\u0219te astfel drept celul\u0103 germinal\u0103 a discursului) este urmat de o argumentare pe o tem\u0103. Sacrificiile antice (primele, cele conform legii), care sunt identificate cu cele men\u021bionate \u00een psalm, nu mai au niciun motiv s\u0103 existe \u0219i, prin urmare, trebuie eliminate \u00een favoarea celei de-a doua jertfe (Evr 10,9). Versetul 10 con\u021bine rezultatul argument\u0103rii. Conform voin\u021bei divine, are loc o sfin\u021bire a ucenicilor prin jertfa lui Cristos, trupul S\u0103u (<em>s\u1e53ma<\/em>). Crucea dep\u0103\u0219e\u0219te \u0219i \u00eempline\u0219te toate sacrificiile antice \u0219i face acest lucru \u00eentr-un mod definitiv (<em>eph\u00e1pax<\/em>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>C\u0103l\u0103toria Mariei.<\/strong> Maria \u00eencepe c\u0103l\u0103toria care o va duce la veri\u0219oara sa Elisabeta. Expresia \u201eridic\u0103-te \u0219i du-te\u201d (1,39) este tipic semitic\u0103 \u0219i nu indic\u0103 neap\u0103rat o ridicare efectiv\u0103 (de parc\u0103 toat\u0103 lumea st\u0103tea mereu jos!), ci mai degrab\u0103 o preg\u0103tire sau un \u00eenceput al unei ac\u021biuni. Prin urmare, este o expresie idiomatic\u0103 (dac\u0103 vre\u021bi, un pic pleonastic\u0103), chiar dac\u0103 subiectul nu ia nimic material. Mersul Mariei are o semnifica\u021bie teologic\u0103 \u00een Evanghelia dup\u0103 Luca, \u00eentruc\u00e2t cineva merge conform planului salvator al lui Dumnezeu. Fr\u0103m\u00e2ntarea descrie \u0219i ner\u0103bdarea de a \u00eemplini voin\u021ba divin\u0103. Locul exact al destina\u021biei c\u0103l\u0103toriei nu este dat, dar direc\u021bia este clar\u0103: din nord, Nazaret, spre sud, \u00een mun\u021bii Iudeii. Tradi\u021bional, ora\u0219ul este identificat cu Ain-Karim, la c\u00e2\u021biva kilometri vest de Ierusalim.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00cent\u00e2lnirea dintre cele dou\u0103 femei.<\/strong> Cele dou\u0103 femei se salut\u0103. Luca nu relateaz\u0103 formula folosit\u0103, dar descrie reac\u021bia Elisabetei (1,41-42). Copilul g\u00e2f\u00e2ie \u00een p\u00e2ntecele mamei sale, introduc\u00e2nd un interesant mod de comunicare nonverbal\u0103. Lectura profetic\u0103 a acestor comportamente nu este nou\u0103. De exemplu, Esau \u0219i Iacob \u00ee\u0219i anticipeaz\u0103 viitoarea rela\u021bie conflictual\u0103 \u00eenc\u0103 din p\u00e2ntecele mamei (Gen 25,22-28). \u00cen acest caz, Botez\u0103torul \u00ee\u0219i exercit\u0103 deja func\u021bia de precursor. \u00cen acela\u0219i timp cu fiul s\u0103u, mama sa, Elisabeta, este \u0219i ea plin\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt \u0219i roste\u0219te un strig\u0103t profetic: \u201eBinecuv\u00e2ntat\u0103 e\u0219ti tu, binecuv\u00e2ntat este rodul p\u00e2ntecelui t\u0103u\u201d (cf. Lc 1,42). Cele dou\u0103 participii perfecte pasive, care se refer\u0103 la Maria \u0219i la rodul p\u00e2ntecelui ei, sunt pasive divine: binecuv\u00e2ntarea este opera lui Dumnezeu (<em>eulog\u0113m\u00e9n\u0113<\/em> \u0219i <em>eulogh\u0113m\u00e9nos<\/em>, v. 42). Exist\u0103, de asemenea, un semitism: \u201e\u00eentre toate femeile\u201d (1,42). Limba ebraic\u0103 nu cunoa\u0219te forma de superlativ, care, \u00een consecin\u021b\u0103, este redat\u0103 cu o perifraz\u0103. \u00cen lumina acestei explica\u021bii, ar fi \u00een\u0219el\u0103tor s\u0103 se sub\u00een\u021beleag\u0103 o inten\u021bie discriminatorie, chiar \u0219i \u00eendep\u0103rtat\u0103, justificat\u0103 de compara\u021bia dintre Maria \u0219i celelalte femei. Paralelismul dintre cele dou\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103ri indic\u0103 o simetrie \u00eentre mam\u0103 \u0219i fiu at\u00e2t \u00een alegere, c\u00e2t \u0219i \u00een misiune.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen plus, exist\u0103 o includere \u00eentre aceast\u0103 binecuv\u00e2ntare de la \u00eenceputul Evangheliei \u0219i binecuv\u00e2ntarea ucenicilor de c\u0103tre Cel \u00cenviat \u00een cea de-a treia (24,50). Adverbul cu care se deschide versetul 43, <em>p\u00f3then<\/em>, exprim\u0103 o \u00eentrebare de surprindere: \u201eDe ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru? \u00centrebarea este clarificat\u0103 de urm\u0103torul declarativ, \u00een care se reg\u0103se\u0219te un alt semnificat. De fapt, \u201eDomnul\u201d (<em>k\u00fdrios<\/em>), \u00een \u201emama Domnului meu\u201d, nu are conota\u021bia teologic\u0103 paulin\u0103, ci \u00eenseamn\u0103 doar o expresie de diferen\u021b\u0103 social\u0103. Urm\u0103torul verset 44 are de asemenea semitisme. \u00cencepe cu intercalarea \u201eiat\u0103\u201d (<em>id\u00fa<\/em>) care introduce (oarecum st\u00e2ngaci prin ad\u0103ugarea lui \u201e\u00eentr-adev\u0103r\u201d, <em>gar<\/em>) o repeti\u021bie: cititorul \u0219tie deja ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu copilul \u00een timpul salutului Mariei. Exist\u0103, \u00een plus, un alt semitism care revine foarte des \u00een traducerile grece\u0219ti ale Vechiului Testament: \u201es-a \u00eent\u00e2mplat\u201d (1,44: \u201ec\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat ca sunetul salutului t\u0103u\u201d etc.). Expresia greac\u0103 <em>k\u00e1i egh\u00e9neto<\/em> este o transpunere literal\u0103 a unei construc\u021bii tipic ebraice de \u00eenceput de propozi\u021bie narativ\u0103 (<em>wayeh\u00ee<\/em>). Motiva\u021bia acestor inconsecven\u021be de stil \u0219i de con\u021binut poate fi explicat\u0103 prin confluen\u021ba unor tradi\u021bii diferite \u00een acela\u0219i text, dar poate, de asemenea, s\u0103 exprime \u00een mod inten\u021bionat surpriza \u0219i emo\u021biile puternice resim\u021bite de Elisabeta, care, \u00een consecin\u021b\u0103, fac pasajul mai pu\u021bin fluid \u0219i mai paroxistic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Concluzie.<\/strong> Lc 1,45 se \u00eencheie cu rostirea de c\u0103tre Elisabeta a unei fericiri pentru Maria. Ea laud\u0103 atitudinea ei credincioas\u0103 \u00een contrast cu cea a lui Zaharia (1,20) \u0219i se refer\u0103 la \u00eemplinirea unei profe\u021bii. Cuv\u00e2ntul <em>tel\u00e9i\u014dsis <\/em>(\u00eemplinire) este singura recuren\u021b\u0103 \u00een opera lucan\u0103 \u0219i este legat de lucrurile spuse (<em>lelal\u0113m\u00e9nois<\/em>), care indic\u0103 o profe\u021bie (cf. \u0219i 1,55). Prin urmare, referin\u021ba este la cuvintele \u00eengerului, care a fost mediatorul mesajului divin. \u00cen acest caz, substantivul Domnul (<em>k\u00fdrios<\/em>) are o valoare teologic\u0103 mai explicit\u0103 dec\u00e2t apari\u021bia anterioar\u0103 (1,43).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 563\/decembrie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 59<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A IV-A DIN ADVENT 22 DECEMBRIE 2024 LOCURI \u0218I TIMPURI ALE \u00ceNTRUP\u0102RII Duminica a 4-a din timpul Adventului [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39398,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[39],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39397"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39397"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39397\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39399,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39397\/revisions\/39399"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39398"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39397"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39397"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39397"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}