{"id":39199,"date":"2024-12-08T11:00:20","date_gmt":"2024-12-08T08:00:20","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39199"},"modified":"2024-12-08T11:00:20","modified_gmt":"2024-12-08T08:00:20","slug":"meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-din-advent-o-profetie-a-manturii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/12\/08\/meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-din-advent-o-profetie-a-manturii\/","title":{"rendered":"Medita\u021bie pentru Duminica a II-a din Advent: \u201eO profe\u021bie a m\u00e2nturii\u201d"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n

DUMINICA A II-A DIN ADVENT<\/u><\/strong><\/p>\n

8 DECEMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n

O<\/strong>\u00a0PROFE\u021aIE<\/strong>\u00a0A<\/strong>\u00a0M\u00c2NTUIRII<\/strong><\/p>\n

Tema<\/em> lecturilor<\/em> din aceast\u0103<\/em> duminic\u0103<\/em> ar putea<\/em> fi<\/em> definit\u0103<\/em> \u00een ace\u0219ti<\/em> termeni: Domnul \u00ee\u0219i manifest\u0103 m\u00e2ntuirea \u00een istoria omenirii<\/strong>.<\/em> Oracolul profetului Baruh, din <\/em>prima lectur\u0103<\/strong>, este un \u00eendemn adresat Ierusalimului, care se poate bucura \u00een sf\u00e2r\u0219it de m\u00e2ntuirea pe care Dumnezeu o preg\u0103te\u0219te \u00een favoarea sa, dup\u0103<\/em> experien\u021ba<\/em> amar\u0103<\/em> a exilului.<\/em> \u00cen<\/em>evanghelie<\/strong>,<\/em> Luca are grij\u0103 s\u0103 contextualizeze precis<\/em>\u00a0cobor\u00e2rea<\/em> cuv\u00e2ntului<\/em> lui<\/em> Dumnezeu<\/em> asupra lui Ioan<\/em> \u0219i<\/em> \u00eenceputul<\/em>timpului<\/em> m\u00e2ntuirii, destinat<\/em> tuturor<\/em> oamenilor, a\u0219a cum<\/em> aminte\u0219te<\/em> oracolul<\/em> lui Isaia citat<\/em>\u00a0de evanghelist.<\/em> \u00cen sf\u00e2r\u0219it,<\/em> \u00een<\/em> a doua<\/strong> lectur\u0103<\/strong>, Paul \u00ee\u0219i<\/em> exprim\u0103<\/em> bucuria<\/em> pentru c\u0103 filipenii<\/em> au acceptat<\/em> mesajul<\/em> m\u00e2ntuitor<\/em> al<\/em> Evangheliei<\/em> de la \u00eenceput<\/em> \u0219i<\/em>sunt<\/em> chema\u021bi<\/em> s\u0103r\u0103spund\u0103<\/em> darului<\/em> primit<\/em> cu<\/em> caritate<\/em> plin\u0103<\/em> de<\/em> discern\u0103m\u00e2nt, \u00een vederea venirii finale a Domnului.<\/em><\/p>\n

PREG\u0102TI\u021aI CALEA DOMNULUI!<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Ioan Botez\u0103torul este o voce, o voce care strig\u0103, iar \u00een aceast\u0103 duminic\u0103 ea ajunge la fiecare dintre noi. Ce ne invit\u0103 s\u0103 facem? S\u0103 intervenim, urgent, s\u0103 gr\u0103bim \u00eent\u00e2lnirea cu Domnul, s\u0103 o facem posibil\u0103. Da, pentru c\u0103 Dumnezeu vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea omului, a fiec\u0103rui om, prin Isus. Dar \u0219i omul trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 partea lui.<\/p>\n

Isus nu sparge u\u0219a existen\u021bei noastre. El bate la u\u0219\u0103 \u0219i intr\u0103 doar dac\u0103 noi \u00eel l\u0103s\u0103m s\u0103 intre. Dar dac\u0103 zgomotul din interior este prea puternic, nici m\u0103car nu-i vom auzi cioc\u0103nitul.<\/p>\n

El vine spre noi, f\u0103c\u00e2nd primii pa\u0219i \u00een direc\u021bia noastr\u0103. Dar dac\u0103 g\u0103se\u0219te o cale prea aspr\u0103, dac\u0103 g\u0103se\u0219te r\u00e2pe \u0219i ziduri desp\u0103r\u021bitoare, cum poate ajunge la noi? De aceea trebuie s\u0103 punem m\u00e2na pe drumurile care ne asigur\u0103 comunicarea. Acestea sunt drumuri care sunt adesea date peste cap de evenimentele vie\u021bii de zi cu zi. Drumuri unde r\u0103utatea a s\u0103pat gropi care le fac impracticabile. Drumuri adesea \u00eentrerupte de risipa noastr\u0103, de ostilitatea noastr\u0103, de geloziile noastre.<\/p>\n

Ioan ne invit\u0103 s\u0103 facem ca aceste drumuri de acces c\u0103tre existen\u021ba noastr\u0103 s\u0103 fie drepte \u0219i plane, astfel \u00eenc\u00e2t Domnul s\u0103 poat\u0103 ajunge mai repede la noi, astfel \u00eenc\u00e2t prezen\u021ba sa binef\u0103c\u0103toare s\u0103 poat\u0103 lucra \u00een noi vindecarea \u0219i schimbarea la care sper\u0103m.<\/p>\n

El vorbe\u0219te din de\u0219ert, din cel mai neospitalier loc, un loc al \u00eencerc\u0103rilor \u0219i al dificult\u0103\u021bilor. Acolo poporul evreu a experimentat libertatea \u0219i a crescut \u00een \u00eencrederea \u00een Dumnezeu. De acolo \u00eencepe \u00eentotdeauna noutatea lui Dumnezeu care invadeaz\u0103 istoria.<\/p>\n

Ioan strig\u0103 \u0219i nu este doar o chemare la ac\u021biune, la convertire, la schimbare. El \u00ee\u0219i strig\u0103 \u0219i certitudinea: acesta este un moment de m\u00e2ntuire! Fiecare om care o dore\u0219te cu adev\u0103rat va vedea m\u00e2ntuirea lui Dumnezeu!<\/p>\n

Sensul Adventului, la urma urmei, este tot aici. De a reaprinde dorin\u021ba de a-l \u00eent\u00e2lni pe Cristos, de vreme ce focul pare s\u0103 se fi stins. A re\u00eenvia \u00eencrederea \u00een El, \u00een ac\u021biunea sa, \u00een Cuv\u00e2ntul s\u0103u. S\u0103 ne \u00eentoarcem pe drumurile pe care este posibil s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe Isus care trece pe acolo.<\/p>\n

Pentru a face acest lucru, trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m de iluzii: de prea multe ori am ajuns s\u0103 credem c\u0103 lumea se \u00eenv\u00e2rte mereu la fel.<\/p>\n

Pentru a face acest lucru, trebuie s\u0103 ne punem pe drum: el vine s\u0103 ne \u00eent\u00e2lneasc\u0103, dar noi putem scurta distan\u021ba.<\/p>\n

Pentru a face acest lucru, trebuie s\u0103 ne ascu\u021bim vederea, s\u0103 culegem urmele pe care le \u00eempr\u0103\u0219tie \u00een istorie: mai devreme sau mai t\u00e2rziu, ele ne vor conduce la el. Singura tenta\u021bie la care nu trebuie s\u0103 ced\u0103m este aceea de a p\u0103r\u0103si aceast\u0103 istorie complex\u0103 \u0219i contradictorie: pentru c\u0103 tocmai aici Dumnezeu a decis s\u0103 intre \u0219i s\u0103-\u0219i instaleze cortul s\u0103u.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> C\u00e2nd se las\u0103 noaptea trebuie s\u0103 credem \u00een lumin\u0103. \u0218i acesta este rolul profetului. \u00cen mijlocul \u00eencerc\u0103rilor poporului s\u0103u, deportat \u00een Babilon, el anun\u021b\u0103 \u00eentoarcerea la Ierusalim.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Domnul a f\u0103cut lucruri mari pentru poporul s\u0103u. \u00centoarcerea nesperat\u0103 a devenit o realitate.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Paul \u00ee\u0219i exprim\u0103 recuno\u0219tin\u021ba fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinii din Filipi, primii cre\u0219tini europeni. Ei au ar\u0103tat c\u0103 au luat \u00een serios soarta oamenilor s\u0103raci, precum \u0219i pe a sa.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> \u00centr-un moment precis al istoriei, evocat prin nume \u0219i roluri, Dumnezeu d\u0103 o cotitur\u0103 istoriei umane. Cuv\u00e2ntul s\u0103u coboar\u0103 asupra lui Ioan \u00een pustiu.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scris\u0103 \u00een perioada care a urmat distrugerii Ierusalimului de c\u0103tre babilonieni, cartea profetului Baruh adun\u0103 oracole adresate exila\u021bilor deporta\u021bi \u00een Babilon. \u00cen cele trei p\u0103r\u021bi de baz\u0103 ale sale, cartea traseaz\u0103 un itinerar pe care profetul \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe destinatarii s\u0103i s\u0103 \u00eel urmeze. Dup\u0103 introducere (1,1-14), cartea \u00eencepe cu o rug\u0103ciune peniten\u021bial\u0103 (1,15-3,8), \u00een care poporul \u00eei cere cu umilin\u021b\u0103 iertare lui Dumnezeu pentru p\u0103catele sale, care au dus la catastrofa exilului. Aceasta este urmat\u0103 de o reflec\u021bie sapien\u021bial\u0103 (3,9-4,4), \u00een care Baruh \u00eendeamn\u0103 Israelul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een conformitate cu \u00een\u021belepciunea revelat\u0103 de Dumnezeu \u00een Legea sa. \u00cen cele din urm\u0103, cartea se \u00eencheie cu un oracol al m\u00e2ntuirii (4,5-5,9), \u00een care Domnul le promite exila\u021bilor eliberarea. Pasajul din Bar 5,1-9 constituie concluzia acestui oracol \u0219i a \u00eentregii c\u0103r\u021bi profetice. Compozi\u021bia \u00eentregii c\u0103r\u021bi sugereaz\u0103 itinerariul spiritual pe care exila\u021bii vor fi chema\u021bi s\u0103 \u00eel tr\u0103iasc\u0103: recunosc\u00e2ndu-\u0219i p\u0103catele cu umilin\u021b\u0103, ei vor trebui s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la dreptate prin practicarea poruncilor lui Dumnezeu, pentru a se bucura de eliberarea acestuia. Textul din Bar 5,1-9 este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi, ambele introduse de un imperativ adresat Ierusalimului. \u00cen prima parte (vv. 1-4), profetul anun\u021b\u0103 transformarea profund\u0103 a ora\u0219ului sf\u00e2nt datorit\u0103 interven\u021biei salvatoare a lui Dumnezeu. Aceast\u0103 schimbare este exprimat\u0103 prin dou\u0103 imagini.<\/p>\n

\u00cennoit\u0103 de Dumnezeu.<\/strong> Prima este lep\u0103darea hainelor de doliu \u0219i acoperirea cu haine noi. \u00cen Scriptur\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103mintea exprim\u0103 de obicei demnitatea unei persoane, reflect\u0103 fiin\u021ba sa profund\u0103. Prin urmare, imaginea folosit\u0103 de profet aminte\u0219te de noua identitate pe care Dumnezeu o d\u0103 poporului s\u0103u. Ierusalimul nu va mai fi ora\u0219ul triste\u021bii \u0219i al pl\u00e2nsului, o consecin\u021b\u0103 a exilului. Dumnezeu \u00eensu\u0219i \u00eei va oferi o nou\u0103 hain\u0103, format\u0103 din tr\u0103s\u0103turi divine: splendoarea gloriei \u0219i a drept\u0103\u021bii. Baruh ne aminte\u0219te de eternitatea acestei comuniuni restaurate: haina glorioas\u0103 a Ierusalimului nu va mai fi niciodat\u0103 desf\u0103cut\u0103 (v. 1). Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 nu cunoa\u0219te limite temporale, faima gloriei posedate de ora\u0219ul sf\u00e2nt nu va avea limite spa\u021biale: Dumnezeu va ar\u0103ta splendoarea Ierusalimului oric\u0103rei creaturi (v. 3). Aceast\u0103 perspectiv\u0103 universal\u0103 reflect\u0103 concep\u021bia tipic post-exilic\u0103 potrivit c\u0103reia m\u00e2ntuirea divin\u0103 implic\u0103 nu doar poporul ales, ci toate na\u021biunile p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

\u00centoarcerea.<\/strong> A doua imagine este impunerea unui nume nou. \u00cen imaginarul biblic, numele, departe de a fi un simplu flatus vocis<\/em> sau o simpl\u0103 etichet\u0103 pentru a defini pe cineva, exprim\u0103 identitatea profund\u0103 a persoanei sau a realit\u0103\u021bii care \u00eel poart\u0103. \u00cen acest caz, cele dou\u0103 nume indicate de Baruh (v. 4) reflect\u0103 noua condi\u021bie a cet\u0103\u021bii sfinte: pacea este rodul drept\u0103\u021bii, dup\u0103 experien\u021ba exilului \u00een care p\u0103catul dusese la catastrof\u0103; gloria este consecin\u021ba piet\u0103\u021bii, adic\u0103 a fricii sau a respectului fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, care este cel care umple Ierusalimul cu lumina \u0219i splendoarea sa. A doua parte a pasajului nostru (vv. 5-9) arat\u0103 o concretizare a st\u0103rii glorioase promise Ierusalimului la \u00eentoarcerea fiilor s\u0103i din Babilon. \u00centorc\u00e2ndu-se spre ora\u0219, profetul \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 spre est, de unde vor veni exila\u021bii. \u00centoarcerea este descris\u0103 prin intermediul a dou\u0103 compara\u021bii.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, este comparat\u0103 cu c\u0103l\u0103toria dezn\u0103d\u0103jduit\u0103 a poporului deportat de du\u0219manii s\u0103i: triste\u021bea c\u0103l\u0103toriei dus-\u00eentors va fi compensat\u0103 din bel\u0219ug de bucuria \u00eentoarcerii. \u00cen al doilea r\u00e2nd, aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie a exila\u021bilor din Babilon la Ierusalim este prezentat\u0103 ca un nou exod (o idee care este prezent\u0103 \u00een special \u00een Is 40-55): a\u0219a cum gloria Domnului \u00een nor a c\u0103l\u0103uzit c\u00e2ndva mersul poporului eliberat din Egipt, tot a\u0219a acum exila\u021bii vor fi condu\u0219i \u00eenapoi \u00een patria lor sub c\u0103l\u0103uzirea gloriei lui Dumnezeu (v. 7). Dumnezeu va \u00eendep\u0103rta orice obstacol pe drumul de \u00eentoarcere: mun\u021bi, st\u00e2nci, denivel\u0103ri ale solului, p\u0103duri. Interpretarea acestor imagini nu se poate opri doar la sensul lor literal. Prin intermediul lor, Baruh anun\u021b\u0103 c\u0103 Dumnezeu va \u00eendep\u0103rta orice obstacol care \u00eempiedic\u0103 o rela\u021bie de leg\u0103m\u00e2nt cu Israel \u0219i care \u00eempiedic\u0103 lumina sa s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 asupra poporului s\u0103u. Aceste obstacole sunt, prin urmare, p\u0103catul \u0219i infidelitatea, care au condus c\u00e2ndva la exil. Acum, \u00een mila \u0219i dreptatea sa (v. 9), Dumnezeu va restabili starea glorioas\u0103 a Ierusalimului.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Inserate \u00een sec\u021biunea epistolar\u0103 de mul\u021bumire, plasat\u0103 la \u00eenceputul aproape tuturor scrisorilor pauline, aceste versete con\u021bin motivele tipice ale acestor sec\u021biuni \u0219i anticipeaz\u0103 o parte din con\u021binutul \u00eentregii scrisori c\u0103tre Filipeni. La \u00eenceputul scrisorilor sale, Paul combin\u0103 adesea mul\u021bumirea adus\u0103 lui Dumnezeu pentru comunitate cu rug\u0103ciunea pentru destinatarii acesteia. Particularitatea acestui motiv \u00een scrisoarea c\u0103tre cre\u0219tinii din Filipi este atitudinea de bucurie care \u00eenso\u021be\u0219te rug\u0103ciunea lui Paul (v. 4). Aceasta nu este o referire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare a apostolului: bucuria va fi una dintre temele dominante ale scrisorii, la care Paul va \u00eendemna \u00een mod repetat comunitatea (Fil 4,4). Men\u021bionarea rug\u0103ciunii pline de bucurie este paradoxal\u0103 \u00een lumina situa\u021biei pe care o tr\u0103ie\u0219te Paul \u00een momentul scrierii acestei scrisori: este \u00een \u00eenchisoare, cel mai probabil la Roma (1,13). \u00cen ciuda adversit\u0103\u021bilor tr\u0103ite, \u0219tiin\u021ba c\u0103 a experimentat aceste suferin\u021be pentru Domnul \u00eei insufl\u0103 lui Pavel bucuria profund\u0103 care vine din \u00eenr\u0103d\u0103cinarea vie\u021bii sale \u00een Domnul: pentru el, a tr\u0103i este \u00eensu\u0219i Cristos (1,21).<\/p>\n

Bucuria misiunii.<\/strong> Apostolul men\u021bioneaz\u0103 \u00eens\u0103 fundamentul comunit\u0103\u021bii lor: datorit\u0103 misiunii sale de evanghelizare \u00een Macedonia, filipenii au colaborat cu el de dragul Evangheliei (v. 5). De\u0219i nu este men\u021bionat explicit, restul scrisorii ne permite s\u0103 intuim \u00een ce a constat aceast\u0103 colaborare a cre\u0219tinilor din Filipi \u00een misiunea paulin\u0103 de vestire a Evangheliei. Comunitatea filipenilor a fost singura, dintre cele \u00eentemeiate de el, de la care Paul a acceptat s\u0103 fie sprijinit material (Fil 4,15-16): bunurile primite i-au permis, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, apostolului s\u0103 se dedice cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 proclam\u0103rii misionare. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cooperarea cre\u0219tinilor din Filipi cu Evanghelia const\u0103 \u00een m\u0103rturia lor de credin\u021b\u0103, tr\u0103it\u0103 \u00een ciuda aversiunii autorit\u0103\u021bilor politice ale ora\u0219ului. Romanizarea puternic\u0103 a ora\u0219ului a \u00eensemnat c\u0103 autorit\u0103\u021bile au impus cet\u0103\u021benilor cultul \u00eemp\u0103ratului, pe care cre\u0219tinii au refuzat s\u0103 \u00eel practice, recunosc\u00e2nd doar \u00een Isus Cristos pe K\u00fdrios<\/em> al lor.<\/p>\n

Chiar \u0219i aceast\u0103 m\u0103rturie curajoas\u0103, care a provocat suferin\u021b\u0103 comunit\u0103\u021bii filipenilor, a determinat cooperarea lor pentru Evanghelie, a c\u0103rei proclamare trebuie s\u0103 continue p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul veacurilor (\u201eziua lui Isus Cristos\u201d, amintind de motivul Vechiului Testament al Zilei Domnului), sub c\u0103l\u0103uzirea lui Dumnezeu \u00censu\u0219i, originea \u0219i \u00eemplinitorul misiunii de evanghelizare (v. 7).<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 amintirea rug\u0103ciunii sale continue \u0219i pline de bucurie pentru ei, Paul le aminte\u0219te filipenilor de afec\u021biunea sa profund\u0103 pentru ei, care este o expresie a iubirii lui Cristos \u00eensu\u0219i (v. 8). \u00cen practic\u0103, iubirea Domnului Isus se face vizibil\u0103 \u00een caritatea \u0219i grija apostolului pentru comunitatea sa. A\u0219a cum subliniaz\u0103 textul grecesc prin referirea la sentimentele lui Isus Cristos, aceast\u0103 iubire cap\u0103t\u0103 conota\u021biile unei iubiri negr\u0103ite \u0219i milostive. \u00cen aceast\u0103 iubire, filipenii sunt \u00eendemna\u021bi s\u0103 creasc\u0103 (v. 9): ca \u00eentr-un cerc virtuos, de fapt, practica carit\u0103\u021bii le va permite s\u0103 creasc\u0103 \u00een cunoa\u0219tere \u0219i discern\u0103m\u00e2nt pentru a distinge tot mai clar binele (v. 10). Etica paulin\u0103 nu este heteronom\u0103, compus\u0103 din precepte pe care subiectul trebuie s\u0103 \u0219i le asume pasiv \u0219i s\u0103 le pun\u0103 \u00een practic\u0103. Mai degrab\u0103, ea \u00eel implic\u0103 personal pe credincios, care este chemat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een iubire, declin\u00e2nd-o \u00een toate circumstan\u021bele vie\u021bii sale, pe care trebuie s\u0103 le supun\u0103 unui discern\u0103m\u00e2nt atent. Perspectiva ultim\u0103 a eticii lui Paul (\u0219i a \u00eentregului Nou Testament) este sf\u00e2r\u0219itul timpurilor, ziua lui Cristos, \u00eenaintea c\u0103reia credincio\u0219ii trebuie s\u0103 apar\u0103 irepro\u0219abili \u0219i plini de roada drept\u0103\u021bii (v. 11). Aceast\u0103 expresie este foarte important\u0103 \u0219i anticipeaz\u0103 dou\u0103 motive care vor reveni mai t\u00e2rziu \u00een scrisoare. \u201eDreptatea\u201d este unul dintre principalele concepte pauline: este darul gratuit oferit de Dumnezeu credincio\u0219ilor care, prin credin\u021b\u0103, accept\u0103 m\u00e2ntuirea operat\u0103 de Isus Cristos. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este o tem\u0103 central\u0103 \u00een scrisorile autoritare ale lui Paul (\u00een special Galateni \u0219i Romani), justificarea este men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een aceast\u0103 scrisoare (Fil 3,9). Cea a fructului, \u00eens\u0103, este o imagine pe care Paul o folose\u0219te din nou mai t\u00e2rziu (Fil 4,17) pentru a exprima beneficiul spiritual pe care \u00eel aduce filipenilor generozitatea lor fa\u021b\u0103 de el. Cea a fructului, \u00eens\u0103, este o imagine pe care Paul o are de la Dumnezeu. Prin urmare, de\u0219i r\u0103m\u00e2ne un dar gratuit al lui Dumnezeu \u00een Isus Cristos, neprih\u0103nirea derivat\u0103 din credin\u021b\u0103 este chemat\u0103 s\u0103 se reflecte \u00een concrete\u021bea faptelor, \u00een vederea \u00eent\u00e2lnirii finale cu Domnul Isus.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Luca, teolog al istoriei.<\/strong> Solemnitatea cu care se deschide relatarea activit\u0103\u021bii lui Ioan Botez\u0103torul \u00een Evanghelia lui Luca denot\u0103 relevan\u021ba acestui \u00eenceput. Lunga list\u0103 a autorit\u0103\u021bilor politice ale vremii are mai multe semnifica\u021bii pe care Luca inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 le transmit\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce continu\u0103 s\u0103 prezinte slujirea precursorului, care va fi urmat\u0103 imediat de cea a lui Isus. \u00cen primul r\u00e2nd, aceast\u0103 list\u0103 detaliat\u0103 este \u00een concordan\u021b\u0103 cu interesul lui Luca pentru istorie \u0219i cu apropierea sa, \u00een anumite privin\u021be, de lucr\u0103rile istoriografice din secolul I.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Luca nu este interesat doar de contextualizarea precis\u0103 a evenimentelor din relatarea sa. Mai degrab\u0103, prin convocarea principalelor autorit\u0103\u021bi politice din Palestina timpului s\u0103u, \u00eencep\u00e2nd cu cea mai \u00eenalt\u0103 autoritate (\u00eemp\u0103ratul Tiberiu), el inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 sublinieze un adev\u0103r teoretic profund: interven\u021bia lui Dumnezeu, care se va concretiza \u00een misiunea lui Isus, anticipat\u0103 de cea a Botez\u0103torului, este \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een istoria uman\u0103. Pentru Luca, istoria este locul salv\u0103rii divine \u0219i este ghidat\u0103 cu \u00een\u021belepciune de Dumnezeu, \u00een ciuda faptului c\u0103 este caracterizat\u0103 de evenimente \u0219i personaje care nu sunt \u00eentotdeauna capabile sau corecte din punct de vedere moral. Lista lui Luca se refer\u0103 la politicieni care nu de pu\u021bine ori au recurs la violen\u021b\u0103 \u0219i la personaje religioase (precum marii preo\u021bi Anna \u0219i Caiafa) pe care evangheliile le descriu ca fiind departe de a fi irepro\u0219abile. Referindu-se at\u00e2t la \u00eemp\u0103ratul \u0219i guvernatorul roman, c\u00e2t \u0219i la conduc\u0103torii \u0219i autorit\u0103\u021bile religioase din Palestina \u0219i din regiunile \u00eenvecinate, Luca anticipeaz\u0103 universalismul care caracterizeaz\u0103 teologia sa a istoriei, \u00een care m\u00e2ntuirea adus\u0103 de Isus este destinat\u0103 tuturor oamenilor, evrei \u0219i neamuri deopotriv\u0103. Versetul final al pasajului nostru, care reia textul din Is 40,5, confirm\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103 a lui Luca: m\u00e2ntuirea lui Dumnezeu va fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 de fiecare om!<\/p>\n

Ioan Botez\u0103torul, ultimul dintre profe\u021bi.<\/strong> O introducere similar\u0103 a \u00eenceputurilor activit\u0103\u021bii lui Ioan, cu men\u021bionarea conduc\u0103torilor vremii, apropie prezentarea Botez\u0103torului de cea a profe\u021bilor Vechiului Testament, a c\u0103ror slujire era \u00eentotdeauna plasat\u0103 \u00een contextul lor istoric precis. Contextul profetic al acestor versete este confirmat de afirma\u021bia principal\u0103, care pune cap\u0103t acestui sincronism istoric \u0219i face referire pentru prima dat\u0103 la Botez\u0103tor: cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu coboar\u0103 asupra lui Ioan, a\u0219a cum a fost revelat c\u00e2ndva profe\u021bilor antici, care au fost apoi \u00eens\u0103rcina\u021bi s\u0103 \u00eel transmit\u0103 poporului lui Israel. Locul \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 lucrarea profetic\u0103 a lui Ioan: de\u0219ertul. Cu siguran\u021b\u0103, zona de\u0219ertic\u0103 din jurul r\u00e2ului Iordan a fost, din punct de vedere istoric, locul \u00een care Botez\u0103torul \u0219i-a desf\u0103\u0219urat activitatea. Cu toate acestea, \u00een tradi\u021bia biblic\u0103 \u0219i \u00een imaginarul evreiesc, de\u0219ertul dob\u00e2nde\u0219te o semnifica\u021bie simbolic\u0103 de o importan\u021b\u0103 considerabil\u0103. \u00centr-adev\u0103r, el este configurat ca \u201elocul originilor\u201d poporului lui Israel, unde a fost ratificat leg\u0103m\u00e2ntul cu Domnul. \u00cen special \u00een c\u0103r\u021bile profetice, cel al ie\u0219irii din Egipt \u0219i al r\u0103t\u0103cirii poporului \u00een de\u0219ert este caracterizat ca momentul \u00eendr\u0103gostirii \u0219i al logodnei dintre Dumnezeu \u0219i poporul s\u0103u (cf. Os 2,16). Tocmai datorit\u0103 acestei caracteriz\u0103ri, \u00een epoca Noului Testament, de\u0219ertul a fost considerat locul \u00een care Dumnezeu se va manifesta la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor. Nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 mai mul\u021bi pretenden\u021bi mesianici din aceast\u0103 perioad\u0103 \u0219i-au condus adep\u021bii \u00een de\u0219ert (dup\u0103 cum ne aminte\u0219te istoricul Josephus Flavius). Mai mult, mai multe profe\u021bii din Vechiul Testament au fost interpretate \u00een acest sens.<\/p>\n

Convertirea, drumul spre m\u00e2ntuire.<\/strong> Unul dintre acestea este tocmai textul din Is 40,3-5, citat aici de Luca. Dac\u0103 \u00een contextul s\u0103u ini\u021bial se referea la \u00eentoarcerea exila\u021bilor din Babilon \u00een \u021aara Promis\u0103 \u0219i la preg\u0103tirea acestei c\u0103l\u0103torii spre Ierusalim, \u00een alte texte iudaice cap\u0103t\u0103 o valoare escatologic\u0103, trec\u00e2nd la indicarea m\u00e2ntuirii pe care Dumnezeu o va opera la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor.<\/p>\n

Calea Domnului, pe care Isaia \u00eendeamn\u0103 la preg\u0103tire, nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een sensul s\u0103u fizic, \u00een sensul drumului prin regiunea de\u0219ertic\u0103 dintre Mesopotamia \u0219i Palestina. Mai degrab\u0103, acesta ia forma unei c\u0103i etice de \u00eendep\u0103rtare de p\u0103cat, \u00een care trebuie \u00eenl\u0103turat orice obstacol \u00een rela\u021bia cu Dumnezeu. Acesta este cu siguran\u021b\u0103 sensul pe care Luca inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eel dea citatului din Is 40,3-5 atunci c\u00e2nd prezint\u0103 lucrarea lui Ioan: acesta este pus astfel \u00een rela\u021bie cu botezul de convertire pentru iertarea p\u0103catelor, predicat de Ioan Botez\u0103torul. \u00cen centrul activit\u0103\u021bii acestuia din urm\u0103 se afl\u0103 \u00eendemnul la convertire, care este, de asemenea, o tem\u0103 extrem de profetic\u0103: ea const\u0103 \u00een poc\u0103in\u021ba de r\u0103ul comis \u0219i \u00een reorientarea propriei existen\u021be c\u0103tre Dumnezeu. Convertirea prefigureaz\u0103 iertarea p\u0103catelor, pe care Luca o asociaz\u0103 probabil cu misiunea celui care va veni dup\u0103 Ioan \u0219i a c\u0103rui apropiere de p\u0103c\u0103to\u0219i o poveste\u0219te \u00een mod repetat: Isus. \u00cen afar\u0103 de imaginile repetate ale preg\u0103tirii unei c\u0103i ca \u00eendemn la convertire, pasajul isihast citat pe larg de Luca este important \u0219i pentru un alt aspect. Dup\u0103 cum am men\u021bionat deja, \u00een contextul s\u0103u original, textul lui Isaia evoca \u00eentoarcerea din exilul \u00een Babilon, care domin\u0103 \u00eentreaga sec\u021biune din Is 40-55. \u00cen aceste capitole, eliberarea deporta\u021bilor este prezentat\u0103 ca un nou exod, cu trimiteri frecvente la exodul din Egipt, evenimentul fondator al poporului lui Israel. Practic, citarea profetic\u0103 \u00eei permite cunosc\u0103torului expert al Scripturilor, pe care evanghelistul \u00eel asum\u0103 ca destinatar al nara\u021biunii sale, s\u0103 evoce principalele interven\u021bii salvatoare ale lui Dumnezeu \u00een istoria poporului s\u0103u: eliberarea din sclavia Egiptului \u0219i \u00eentoarcerea exila\u021bilor din Babilon dup\u0103 experien\u021ba traumatizant\u0103 a exilului. Referirea la aceste dou\u0103 evenimente fundamentale din istoria lui Israel contribuie la conferirea unui sens escatologic citatului din textul lucanic: interven\u021biile m\u00e2ntuitoare ale lui Dumnezeu \u00een favoarea lui Israel sunt, \u00eentr-un fel, un preludiu \u0219i o figur\u0103 a m\u00e2ntuirii definitive pe care Dumnezeu o va acorda tuturor oamenilor \u00een misiunea lui Isus, a c\u0103rei activitate a Botez\u0103torului este o preg\u0103tire imediat\u0103.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 563\/decembrie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 117<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A II-A DIN ADVENT 8 DECEMBRIE 2024 O\u00a0PROFE\u021aIE\u00a0A\u00a0M\u00c2NTUIRII Tema lecturilor din aceast\u0103 duminic\u0103 ar putea fi definit\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39200,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39199"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39199"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39199\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39201,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39199\/revisions\/39201"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39200"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}