Un vechi principiu latin afirm\u0103 laconic, \u00eens\u0103 perfect adev\u0103rat: “ubi societas, ibi ius” (“Unde este societatea, acolo este dreptul”). O afirma\u021bie care are ca fundament experien\u021ba concret\u0103, istoric\u0103, a umanit\u0103\u021bii, care, din cele mai vechi timpuri, a \u00een\u021beles c\u0103 pentru o convie\u021buire bun\u0103, eficient\u0103 \u0219i civilizat\u0103, este nevoie de norme comune, propuse pentru binele tuturor. Astfel, legisla\u021biile care s-au succedat \u00een istorie, care s-au prefec\u021bionat \u00een urma evenimentelor istorice, au c\u0103utat, \u00een general, progresul social \u0219i economic, uman \u0219i spiritual al omului. Biserica, \u00een\u021beleas\u0103 ca o comunitate de credin\u021b\u0103, aflat\u0103 \u00een c\u0103l\u0103torie spre Cristos, Mirele \u0219i Capul ei, a \u00een\u021beles de la bun \u00eenceput c\u0103 nu se poate disocia de provoc\u0103rile \u0219i realit\u0103\u021bile societ\u0103\u021bii, \u0219i, dintotdeauna, cre\u0219tinii au \u00een\u021beles c\u0103 sunt \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cet\u0103\u021beni ai lumii \u0219i cet\u0103\u021beni ai cerului.<\/p>\n
Acest lucru a condus Biserica s\u0103 caute, \u00eenc\u0103 din primele veacuri de existen\u021b\u0103, s\u0103 propun\u0103 propriile sale norme de via\u021b\u0103 \u0219i asumare a identit\u0103\u021bii pe care cre\u0219tinul o are, aceea de fiu al Bisericii \u0219i copil al lui Dumnezeu. Astfel a ap\u0103rut legisla\u021bia canonic\u0103, bisericeasc\u0103, promovat\u0103 \u0219i ocrotit\u0103 de Suveranii Pontifi \u0219i de Episcopii afla\u021bi \u00een comuniune cu ei. Dreptul canonic a evoluat \u00een raport str\u00e2ns cu via\u021ba Bisericii, fiind o expresie juridic\u0103 a acesteia. \u00cen prezent, principala norm\u0103 juridic\u0103 a Bisericii Catolice o reprezint\u0103 Codul de drept canonic (promulgat \u00een 1983 pentru Biserica Latin\u0103 sau Romano-Catolic\u0103) \u0219i Codul Canoanelor Bisericilor Orientale (promulgat \u00een 1990 pentru Bisericile Orientale Catolice). Lor li se adaug\u0103 numeroase alte documente normative, promulgate fie direct de Sf\u00e2ntul P\u0103rinte, fie de diferite Dicastere \u0219i institu\u021bii din cadrul Curiei Romane.<\/p>\n
Forma actual\u0103 a Codului de drept canonic cuprinde 1752 de canoane (legi) distribuite \u00een \u0219apte C\u0103r\u021bi care acoper\u0103 toate aspectele organizatorice, pastorale, spirituale, doctrinare \u0219i disciplinare ale Bisericii Romano-Catolice. Dac\u0103 \u00een lumea teologic\u0103 occidental\u0103 se pot \u00eent\u00e2lni numeroase comentarii la aceste canoane, studii aprofundate \u0219i autori care au devenit referin\u021be de neocolit pentru orice studios al legisla\u021biei canonice, \u00een \u021bara noastr\u0103 se sim\u021bea (\u0219i \u00eenc\u0103 se simte) lipsa acut\u0103 a unei literaturi juridice ecleziastice de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Acest gol se umple treptat, cu note de real\u0103 speran\u021b\u0103 \u0219i bucurie, printr-o serie de articole \u0219i studii publicate \u00een ultimii ani, care pot trezi interesul nu doar al cercet\u0103torilor, ci \u0219i al tuturor celor care vor s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 legisla\u021bia canonic\u0103 actual\u0103 a Bisericii Catolice. Aceste materiale bibliografice sunt acum \u00eembog\u0103\u021bite cu o lucrare nou\u0103, scris\u0103 de Pr. Eduard Giurgi, publicat\u0103 la Editura ARCB. Cartea, intitulat\u0103 “Bunurile temporale ale Bisericii. Comentariu la cartea a V-a din Codul de drept canonic”, trateaz\u0103, a\u0219a cum reiese din titlu, canoanele care compun a cincea carte din Codul latin.<\/p>\n
Autorul, Pr. Eduard Giurgi, s-a n\u0103scut \u00een anul 1975, \u0219i a absolvit cursurile Institutului Teologic Romano-Catolic \u201eSf. Iosif” din Ia\u0219i, fiind hirotonit preot pentru Arhidieceza de Bucure\u0219ti, la data de 24 iunie 2000. \u00cen anul 2003 a fost trimis la studii de specializare \u00een drept canonic la Universitatea Catolic\u0103 a Americii din Washington DC, pe care le \u00eencheie cu un doctorat \u00een dreptul canonic. Din anul 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent este vicar judec\u0103toresc, asum\u00e2nd \u0219i misiunea de vicar episcopal pentru cler \u0219i voca\u021bii \u0219i pe cea de Decan al Facult\u0103\u021bii de Teologie romano-catolic\u0103 din cadrul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Inten\u021bia acestei c\u0103r\u021bi este aceea de a aduce lumin\u0103 \u00een privin\u021ba \u00een\u021belegerii corecte \u0219i clare a sensului bunurilor materiale pe care le de\u021bine Biserica, bunuri temporale pe care ea trebuie s\u0103 le administreze pentru vestirea Evangheliei \u0219i m\u00e2ntuirea sufletelor. De fapt, firul conduc\u0103tor al c\u0103r\u021bii caut\u0103 s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 necesitatea Bisericii de a administra bunurile sale nu pentru cultivarea unui spirit de mondenitate, ci pentru a colabora la binele fiilor ei \u0219i a tuturor celor de bun\u0103voin\u021b\u0103.<\/p>\n
Volumul de fa\u021b\u0103 analizeaz\u0103 56 de canoane \u0219i, ca o noutate absolut\u0103 pentru studiile canonice de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, o aprofundare a acelor articole care privesc bunurile temporale ale Bisericii din Legea nr. 489\/2006 privind libertatea religioas\u0103 \u0219i regimul general al cultelor din Rom\u00e2nia. \u00cen spatele acestei analize \u0219tiin\u021bifice se afl\u0103 o referin\u021b\u0103 bibliografic\u0103 deosebit de consistent\u0103 \u0219i variat\u0103, care arat\u0103 seriozitatea intelectual\u0103 \u0219i academic\u0103 a autorului.<\/p>\n
Volumul este onorat cu o Prefa\u021b\u0103<\/em> semnat\u0103 de P\u0103storul Arhidiecezei de Bucure\u0219ti, \u00cePS Aurel Perc\u0103. \u00cen Prefa\u021ba<\/em> sa, \u00cePS Aurel Perc\u0103 subliniaz\u0103 actualitatea textului \u0219i necesitatea subiectului abordat. Afirm\u0103 \u00cePS Aurel Perc\u0103: “Comentariul de fa\u021b\u0103 parcurge totalitatea reglement\u0103rilor canonice, inclusiv a canoanelor care se refer\u0103 la bunurile diecezelor, ale parohiilor \u0219i institutelor de via\u021b\u0103 consacrat\u0103”.<\/p>\n Cartea de fa\u021b\u0103 nu are un caracter exhaustiv. Autorul nici nu are inten\u021bia de a epuiza subiectul abordat, ci s\u0103 deschid\u0103 linii de orientare doctrinar\u0103 \u0219i pastoral\u0103 pentru o \u00een\u021belegere pertinent\u0103 a necesit\u0103\u021bii bunurilor temporale ale Bisericii. O vor putea studia preo\u021bii, lucr\u0103torii pastorali \u0219i to\u021bi aceia care au delicata misiune de a administra bunurile ecleziastice, orice om de bun\u0103voin\u021b\u0103. Cartea nu este un curs (\u00een sens strict) ci mai cur\u00e2nd un \u00eendreptar preg\u0103tit cu aten\u021bie \u0219i dedicare de autor, care ofer\u0103 tuturor o lucrare inedit\u0103, accesibil\u0103 \u0219i de mare actualitate.<\/p>\n Cartea se poate procura, \u00een limita stocului disponibil, de la Libr\u0103ria \u201eSf\u00e2ntul Iosif” din apropierea Catedralei. Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103-i parcurgem cu aten\u021bie paginile, pentru a ne \u00eembog\u0103\u021bi mintea \u0219i inima, pentru a m\u0103ri \u00een noi propria con\u0219tiin\u021b\u0103 eclezial\u0103.<\/p>\n Pr. Andrei Dumitrescu<\/p>\n Hits: 209<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Un vechi principiu latin afirm\u0103 laconic, \u00eens\u0103 perfect adev\u0103rat: “ubi societas, ibi ius” (“Unde este societatea, acolo este dreptul”). O afirma\u021bie care are ca fundament experien\u021ba concret\u0103, istoric\u0103, a umanit\u0103\u021bii, care, din cele mai vechi timpuri, a \u00een\u021beles c\u0103 pentru o convie\u021buire bun\u0103, eficient\u0103 \u0219i civilizat\u0103, este nevoie de norme comune, propuse pentru binele tuturor. […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39163,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[60],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39162"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39162"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39162\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39164,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39162\/revisions\/39164"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39163"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39162"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39162"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39162"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}