{"id":39080,"date":"2024-11-24T10:34:22","date_gmt":"2024-11-24T07:34:22","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=39080"},"modified":"2024-11-24T10:34:22","modified_gmt":"2024-11-24T07:34:22","slug":"adevarata-stapanire-a-fiului-meditatie-pentru-solemnitatea-cristos-regele-universului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/11\/24\/adevarata-stapanire-a-fiului-meditatie-pentru-solemnitatea-cristos-regele-universului\/","title":{"rendered":"\u201eAdev\u0103rata st\u0103p\u00e2nire a Fiului\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Solemnitatea Cristos, Regele Universului"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>24 NOIEMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>ADEV\u0102RATA ST\u0102P\u00c2NIRE A FIULUI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Solemnitatea lui Isus Cristos, Regele Universului \u00eencununeaz\u0103 anul liturgic prin anun\u021barea venirii Fiului Omului, un Mesia slab, dar divin care va putea domni pentru totdeauna (<strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). <strong><em>Psalmul <\/em><\/strong>92 se prezint\u0103 ca un r\u0103spuns de credin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba contradic\u021biilor aparente ale istoriei: Dumnezeu poate domina toate for\u021bele ostile, pentru c\u0103 el este rege pentru totdeauna. \u00cen <strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, preluat\u0103 din Apocalipsa, Fiul este prezentat ca un martor care dezv\u0103luie iubirea Tat\u0103lui; el este, de asemenea, primul n\u0103scut din mor\u021bi el a \u00eenfruntat moartea \u0219i este primul \u00eentre mul\u021bi fra\u021bi. Dumnezeu \u00eensu\u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u00ee\u0219i anun\u021b\u0103 prezen\u021ba constant\u0103 \u00een trecut, \u00een prezent \u0219i aminte\u0219te de venirea sa viitoare. <strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong> este preluat\u0103 din Patimile dup\u0103 Ioan \u0219i relateaz\u0103 dialogul dintre Isus \u0219i Pon\u021biu Pilat; \u00een care Isus dezv\u0103luie c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia sa se supune unei logici diferite de cea a lumii: Fiul s-a predat uciga\u0219ilor s\u0103i f\u0103r\u0103 opozi\u021bie, iubindu-\u0219i du\u0219manii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00ceMP\u0102R\u0102\u021aIA MEA NU ESTE DIN LUMEA ACEASTA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Reprezentantul Romei, procuratorul Pon\u021biu Pilat, cu puterea mandatului \u00eemp\u0103ratului \u0219i cu sprijinul legiunilor, un evreu, membru al unui popor dominat, adus \u00een fa\u021ba instan\u021bei de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile religioase ale poporului s\u0103u, pentru a fi judecat \u0219i condamnat: privind scena prin ochii contemporanilor, o pr\u0103pastie \u00eei desparte pe ace\u0219ti doi oameni. Puterea unuia \u0219i fragilitatea dezarmant\u0103 a celuilalt, care, la prima vedere, pare s\u0103 fie total \u00een m\u00e2inile sale, sunt evidente: via\u021ba celui de-al doilea depinde de deciziile primului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i totu\u0219i, nu aceasta este impresia care se desprinde din relatarea din\u00a0<em>Evanghelia<\/em>\u00a0<em>dup\u0103<\/em>\u00a0<em>Ioan<\/em>: Isus se remarc\u0103 prin statura sa de martor al adev\u0103rului, chiar dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 nu impune nimic interlocutorului s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Autorit\u0103\u021bile iudaice l-au deferit judec\u0103\u021bii procuratorului, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 par\u0103 un \u201erege\u201d, un pretendent la tron care ar trebui s\u0103 conteste puterea Romei. Ele au jucat \u00een mod clar pe seama termenului \u201eMesia\u201d, pe care l-au tradus \u00een modul care le-a convenit cel mai bine, \u00een sensul s\u0103u mai mult politic dec\u00e2t religios.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centruc\u00e2t Pilat a pornit de aici, Isus nu ezit\u0103 s\u0103 afirme imediat c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia sa nu este din lumea aceasta. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia sa nu se impune prin for\u021ba armelor, nu ap\u0103r\u0103 privilegii \u0219i interese, nu se exercit\u0103 prin constr\u00e2ngere, nu are nevoie s\u0103 afi\u0219eze semne particulare de bog\u0103\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ea apare ne\u00eenarmat\u0103 pentru c\u0103 se manifest\u0103 prin iubire \u0219i autentic\u0103 a- mai apare \u00eentotdeauna a\u0219a. Apare perdant pentru c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 sufere dec\u00e2t s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe al\u021bii s\u0103 sufere, s\u0103 dea dec\u00e2t s\u0103 ia, s\u0103 se sacrifice dec\u00e2t s\u0103 cear\u0103 sacrificiul altora.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centrebarea cu care ne confrunt\u0103m dou\u0103 mii de ani mai t\u00e2rziu este \u00eentotdeauna aceea\u0219i: suntem dispu\u0219i s\u0103 credem \u00een aceast\u0103 regalitate? Suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 ne \u00eencredin\u021b\u0103m existen\u021ba acestui rege?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Calea pe care el o ia \u0219i o parcurge cu credin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t este calea vie\u021bii, chiar dac\u0103 trece prin umilin\u021ba crucii. Este acela\u0219i drum pe care at\u00e2\u021bia b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, discipolii s\u0103i, l-au parcurs \u00eenaintea noastr\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe acest rege \u00eel s\u0103rb\u0103torim ast\u0103zi \u0219i nu mi se pare \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 unele dieceze au ales s\u0103 fac\u0103 s\u0103 coincid\u0103 aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare cu Ziua Seminarului: cei care se preg\u0103tesc pentru slujire sunt invita\u021bi de acum \u00eenainte s\u0103 \u00ee\u0219i ofere via\u021ba pentru Cristos, f\u0103r\u0103 a c\u0103uta succesul \u0219i consensul, ci \u00een fidelitate umil\u0103 \u0219i zilnic\u0103 fa\u021b\u0103 de alegerile sale. Parohiile noastre au nevoie de ace\u0219ti preo\u021bi: \u00een\u021belep\u021bi prin bun\u0103tate, gata s\u0103 foloseasc\u0103 \u00een\u021belegerea \u0219i milostivirea, con\u0219tien\u021bi de fragilitatea lor, dar \u0219i dezarma\u021bi \u00een a se oferi ca instrumente inadecvate ale unui plan de har care ne dep\u0103\u0219e\u0219te pe to\u021bi, consola\u021bi zilnic de roadele nesperate care nu sunt generate de capacit\u0103\u021bile lor, ci de abandonarea \u00eencrez\u0103toare \u00een Duhul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong>\u00a0<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>TR\u0102IREA SPERAN\u021aEI \u00ceNTR-UN CLIMAT DE DEZAM\u0102GIRE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Giacomo Canobbio<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Lc<\/em>\u00a024,21 (\u201eAm sperat c\u0103 El va fi cel care va restabili Israelul\u201d) ar putea fi interpretat ca o descriere a ceea ce am tr\u0103it \u00een ultimii trei ani: pandemia \u0219i r\u0103zboiul din Ucraina au ridicat \u00eentreb\u0103ri radicale, av\u00e2nd \u00een vedere neputin\u021ba pe care am tr\u0103it-o \u0219i o tr\u0103im. Prima a pus la \u00eendoial\u0103 capacitatea noastr\u0103 de a dep\u0103\u0219i for\u021bele mortale \u00eenscrise \u00een natur\u0103. Cea de-a doua a pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii sensul a ceea ce am inventat pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile umanit\u0103\u021bii. \u00cen g\u00e2ndirea comun\u0103, ne-am bazat pe tehnologie pentru a dep\u0103\u0219i for\u021bele mortale \u0219i ne-am dat seama c\u0103 aceasta este, pe de o parte, impotent\u0103, pe de alt\u0103 parte, mortal\u0103, contrazic\u00e2nd scopul pentru care a fost creat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>De ce,<\/em> <em>de fapt,<\/em> <em>fiin\u021bele<\/em> <em>umane<\/em> <em>au dezvoltat<\/em> <em>tehnologia? <\/em>\u00centrebarea poate p\u0103rea deplasat\u0103, deoarece \u0219i alte animale dezvolt\u0103 anumite forme de tehnologie, dar \u00een compara\u021bie cu oamenii, aceasta pare considerabil inferioar\u0103. Cu toate acestea, un r\u0103spuns general poate fi g\u0103sit pentru ambele: pentru a supravie\u021bui. Cu toate acestea, acest r\u0103spuns nu pare suficient pentru oameni: dezvoltarea tehnologiei de-a lungul secolelor nu este necesar\u0103 pentru supravie\u021buire. \u00cen tehnologie, vedem o form\u0103 de auto\u00een\u021belegere a fiin\u021bei umane: condi\u021bia de\u00a0<em>faber<\/em>, adic\u0103 de a nu depinde pur \u0219i simplu de \u201enatur\u0103\u201d ca dat &#8211; \u00een acest sens, cultura ar putea fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i ca \u201enatur\u0103\u201d -, ci de a fi st\u0103p\u00e2ni pe ea. \u00cen tehnologie se manifest\u0103 con\u0219tiin\u021ba surplusului fa\u021b\u0103 de realitatea \u00eenconjur\u0103toare \u0219i, astfel, \u201eputerea\u201d oamenilor. Prin tehnologie, oamenii se expun dincolo de ceea ce limiteaz\u0103 condi\u021bia lor de via\u021b\u0103. \u00cen acest sens, tehnologia apare legat\u0103 de dorin\u021b\u0103. Con\u021binutul acesteia, \u00een formele \u00een care se manifest\u0103, poate fi descris ca o dorin\u021b\u0103 pentru o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 limite. Prin urmare, tehnica este o manifestare a puterii: este dep\u0103\u0219irea limitelor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tehnica \u0219i dorin\u021ba de putere merg \u00eempreun\u0103. Pare at\u00e2t de evident s\u0103 descriem subiectul uman ca un subiect doritor. Istoria culturii atest\u0103 clar aceast\u0103 conota\u021bie a fiin\u021bei umane. Chiar \u0219i g\u00e2ndirea teologic\u0103, pe baza at\u00e2t a literaturii biblice, c\u00e2t \u0219i a filosofiei antice, a luat \u00een considerare aceast\u0103 structur\u0103 fundamental\u0103: \u00een om exist\u0103 at\u00e2t o inten\u021bionalitate antropologic\u0103 (dorin\u021ba de a merge mai departe), c\u00e2t \u0219i una escatologic\u0103 (dep\u0103\u0219irea mor\u021bii).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 structur\u0103 nu a existat niciodat\u0103 f\u0103r\u0103 conota\u021bii induse de mediu<em>,<\/em>\u00a0fie el fizico-biologic sau cultural. Tehnica \u00eens\u0103\u0219i, de la originile sale &#8211; adic\u0103 de la apari\u021bia\u00a0<em>lui homo<\/em>\u00a0<em>faber<\/em>\u00a0&#8211; ar putea fi citit\u0103 ca o implementare asimptotic\u0103 a dorin\u021bei, care se configureaz\u0103 ca o c\u0103utare a vie\u021bii pentru sine \u0219i pentru ceilal\u021bi, \u00een opozi\u021bie cu toate formele \u00een care mortalitatea se prezint\u0103 fiin\u021belor umane (dar \u0219i animalelor).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trebuie avut \u00een vedere aici faptul c\u0103 tehnologia tinde s\u0103 aib\u0103 o inten\u021bionalitate participativ\u0103: s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u021bia tuturor posibilitatea de a \u201edep\u0103\u0219i\u201d for\u021bele mortale care se opun dorin\u021bei de via\u021b\u0103. Simptomatic\u0103 \u00een acest sens este lucrarea lui C\u00e9line Lafontaine, <em>La<\/em> <em>soci\u00e8t\u00e9<\/em> <em>postmortelle<\/em> (Seuil, Paris, 2008), care ilustreaz\u0103 modul \u00een care c\u0103utarea longevit\u0103\u021bii este inseparabil\u0103 de istoria \u0219tiin\u021bei moderne: promisiunea unei vie\u021bi lungi \u0219i s\u0103n\u0103toase este unul dintre principalele obiective ale societ\u0103\u021bilor industriale (p. 63). Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 grupa\u021bi \u00een cadrul Institutului Nemuririi sus\u021bin ideea c\u0103 nemurirea terestr\u0103 este acum la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103 (p. 65).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Biologul Aubrey Grey, de la departamentul de genetic\u0103 al Universit\u0103\u021bii Cambridge, sus\u021bine cu mult\u0103 seriozitate c\u0103 \u201epersoana care va tr\u0103i ve\u0219nic s-a n\u0103scut deja cu siguran\u021b\u0103\u201d. De fapt, datorit\u0103 progreselor tehnologice, ar deveni posibil\u0103 ipoteza victoriei asupra mor\u021bii sau cel pu\u021bin a am\u00e2n\u0103rii acesteia p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva mii de ani. La r\u00e2ndul s\u0103u, Larry Page, unul dintre fondatorii Google, a declarat \u00eentr-un interviu acordat s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului\u00a0<em>Time <\/em>\u00een august 2013 c\u0103 nu este interesat s\u0103 dezvolte tehnici pentru a \u00eenvinge cancerul, ci mai degrab\u0103 pentru a \u00eenvinge moartea, \u0219i c\u0103 a finan\u021bat un\u00a0<em>start-up<\/em>\u00a0\u00een acest scop. La urma urmei, leacurile\u00a0<em>anti\u00eemb\u0103tr\u00e2nire<\/em>\u00a0nu sunt dec\u00e2t o umbr\u0103 palid\u0103 \u0219i un simbol a ceea ce va urma. \u0218i cineva lucreaz\u0103 deja pentru noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centrebarea este despre moarte \u0219i despre mor\u021bile care \u00eemp\u00e2nzesc via\u021ba. Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 dorin\u021bele, care au de-a face cu speran\u021ba,\u00a0<em>sunt<\/em>\u00a0ascunse \u00een dorin\u021be, trebuie cel pu\u021bin verificat dac\u0103 acestea sunt realizate. Iar dac\u0103 dorin\u021ba este de a dep\u0103\u0219i moartea, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 tehnologia ne dezam\u0103ge\u0219te.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen termenul \u201edorin\u021b\u0103\u201d se ascunde ideea c\u0103 via\u021ba uman\u0103 nu poate fi \u00eemplinit\u0103 dec\u00e2t printr-un dar. Tehnologia, care \u00een dezvoltarea sa este un semn al insa\u021biabilit\u0103\u021bii umane, nu pare capabil\u0103 s\u0103 satisfac\u0103 setea de \u00eemplinire. \u00cemi vin \u00een minte primele cuvinte din\u00a0<em>Confesiunile<\/em>\u00a0Sf\u00e2ntului Augustin: \u201eTu <em>ne-ai<\/em>\u00a0creat pentru\u00a0<em>tine<\/em>, Doamne, \u0219i inima noastr\u0103 este nelini\u0219tit\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se odihne\u0219te \u00een tine\u201d. Dac\u0103 tehnologia devine noua fa\u021b\u0103 a omnipoten\u021bei, nu se poate a\u0219tepta ca vreun dar s\u0103 lini\u0219teasc\u0103 sufletul uman. \u00cen acest sens, speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 devine o provocare la adresa tehnologiei \u00een numele \u00eemplinirii umane, care nu poate veni dec\u00e2t de la Dumnezeu. \u0218i tocmai din acest motiv, ea apare ca \u00eemplinire pentru to\u021bi, prezent\u00e2ndu-se astfel ca o critic\u0103 a distrugerii tenden\u021biale a subiectului \u0219i a monopolului unora \u00een detrimentul tuturor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Speran\u021ba, totu\u0219i, este dificil\u0103 atunci c\u00e2nd vedem c\u0103 for\u021bele mortale prevaleaz\u0103, iar tehnica \u00een care tinde s\u0103 fie plasat\u0103 speran\u021ba este neputincioas\u0103 pentru a \u00eenvinge moartea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Charles Peguy a subliniat acest lucru la \u00eenceputul secolului trecut:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ui\u021bi prea mult, copilul meu, c\u0103 speran\u021ba este o virtute, c\u0103 este o virtute teologic\u0103 \u0219i c\u0103, dintre toate virtu\u021bile, \u0219i dintre cele trei virtu\u021bi teologice, este poate cea mai pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu. C\u0103 este cu siguran\u021b\u0103 cea mai dificil\u0103, c\u0103 este poate singura dificil\u0103. [&#8230;] A crede nu este dec\u00e2t a privi. [&#8230;] Ca s\u0103 nu-\u021bi iube\u0219ti aproapele, copile, ar trebui s\u0103-\u021bi astupi ochii \u0219i urechile. La at\u00e2tea strig\u0103te de pustiire [&#8230;]. Dar a spera este ceea ce este dificil. \u0218i disperarea este u\u0219oar\u0103, iar aceasta este marea tenta\u021bie. Mica speran\u021b\u0103 \u00eenainteaz\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 surori mai mari ale sale \u0219i nici m\u0103car nu este observat\u0103. [&#8230;] Ea, speran\u021ba, este cea care antreneaz\u0103 totul cu ea. C\u0103ci credin\u021ba vede doar ceea ce este. Ea vede \u00een schimb ceea ce va fi. Iubirea iube\u0219te doar ceea ce este, ea \u00een schimb ceea ce va fi &#8211; \u00een timp \u0219i pentru eternitate. Speran\u021ba vede ceea ce nu este \u00eenc\u0103 \u0219i ceea ce va fi. Ea iube\u0219te ceea ce nu este \u00eenc\u0103 \u0219i ceea ce va fi. [&#8230;] Ea este cea care ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 nu totul este pierdut. (C. P\u00e9guy,\u00a0<em>Porticul misterului celei de-a doua virtu\u021bi\u00a0<\/em>[1911])<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul lui P\u00e9guy exprim\u0103 eficient sensul autentic al speran\u021bei conform perspectivei cre\u0219tine. El eviden\u021biaz\u0103, de fapt, elementul principal al acestei virtu\u021bi: aplecarea virtuoas\u0103 spre un viitor, care nu este incert \u00een sine, dar care apare incert \u00een noi. Speran\u021ba aduce cu sine o anumit\u0103 obscuritate, dar \u00een acela\u0219i timp o siguran\u021b\u0103 care nu se bazeaz\u0103 pe ceea ce putem vedea deja, ci pe ceea ce a lucrat Dumnezeu. Speran\u021ba \u0219i a\u0219teptarea sigur\u0103 coincid, \u00een m\u0103sura \u00een care \u00een celebrarea euharistic\u0103 repet\u0103m: \u201eA\u0219tept\u00e2nd speran\u021ba binecuv\u00e2ntat\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103<\/em><\/strong><strong><em>:\u00a0<\/em><\/strong>Ascult\u0103m o viziune extraordinar\u0103: pentru profetul Daniel, marea istorie a omenirii apare ca o succesiune de puteri din ce \u00een ce mai distructive. Dintr-o dat\u0103, \u00eens\u0103, apare o fiin\u021b\u0103 diferit\u0103 de oricare alta, regele suprem.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:\u00a0<\/em><\/strong>\u00cempreun\u0103 cu psalmistul, \u00eei c\u00e2nt\u0103m unicului Domn, \u00een care puterea coincide cu sfin\u021benia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:\u00a0<\/em><\/strong>Ioan, \u00een Apocalips\u0103, comenteaz\u0103 viziunea profetului Daniel \u0219i \u00eel vede \u00een Fiul Omului care vine pe nori pe Isus, care a biruit toat\u0103 violen\u021ba cu bl\u00e2nde\u021be.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:\u00a0<\/em><\/strong>\u00cen timpul Patimilor, Isus se afl\u0103 \u00een fa\u021ba celui mai puternic om din \u021bar\u0103, Pilat. Cu toate acestea, puterea sa de iubire \u0219i libertate se dezv\u0103luie a fi diferit\u0103 \u0219i etern\u0103<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Solemnitatea Domnului nostru Isus Cristos, Regele Universului, \u00eencununeaz\u0103 anul liturgic prin m\u0103rturisirea solemn\u0103 c\u0103 Isus Cristos este suveranul istoriei \u0219i al timpului \u0219i c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia sa este \u201eo \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie etern\u0103 \u0219i universal\u0103, o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a adev\u0103rului \u0219i a vie\u021bii, o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a sfin\u021beniei \u0219i a harului, o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a drept\u0103\u021bii, a iubirii \u0219i a p\u0103cii\u201d (Prefa\u021b\u0103). Prima lectur\u0103 propune o vestire a venirii Fiului Omului; aceast\u0103 revela\u021bie apare imediat dup\u0103 viziunea celor patru fiare, simbol al celor puternici ai p\u0103m\u00e2ntului (Dan 7,1-6), care se ridic\u0103 din mare, o for\u021b\u0103 haotic\u0103 care este du\u0219manul lui Dumnezeu (Is 17,12-13). A patra fiar\u0103 este o reprezentare care face aluzie la Antioh al IV-lea, regele m\u00e2ndru (Dn 7,8) \u0219i du\u0219manul lui Israel; Dumnezeu pune cap\u0103t puterii fiarelor doar prin puterea Cuv\u00e2ntului s\u0103u, demonstr\u00e2nd o suveranitate de neclintit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest moment, Daniel vede o figur\u0103 asem\u0103n\u0103toare Fiului Omului ap\u0103r\u00e2nd \u00een noapte, apropiindu-se de veghere (Dumnezeul suveran al istoriei) \u0219i fiindu-i prezentat\u0103. El este fiul omului \u0219i, prin urmare, \u00een primul r\u00e2nd mai slab dec\u00e2t fiarele hidoase men\u021bionate pu\u021bin mai devreme (Is 51.12); totu\u0219i, \u00een timp ce acestea vin din mare \u0219i din haos, el vine \u201ecu norii cerului\u201d, are contact cu sfera divin\u0103 (ca Moise \u00eenaintea lui, Ex 24.18) \u0219i poate fi prezentat direct Celui Prea\u00eenalt. Puterea sa nu este dob\u00e2ndit\u0103 prin for\u021b\u0103, ci este dat\u0103 de Dumnezeu (\u201ei s-a dat putere, slav\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie\u201d, v. 14), ajunge la fiecare om de pretutindeni (\u201ela toate popoarele, neamurile \u0219i limbile\u201d) \u0219i nu va fi limitat\u0103 \u00een timp (\u201eel nu se va sf\u00e2r\u0219i niciodat\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia sa nu va fi distrus\u0103 niciodat\u0103\u201d). \u00cen ciuda nedrept\u0103\u021bilor s\u0103v\u00e2r\u0219ite de cei puternici ai acestei lumi (fiarele), care r\u0103m\u00e2n aparent nepedepsite, lui Daniel \u00eei este revelat\u0103 venirea unui rege aparent slab, dar \u201eceresc\u201d, care va primi autoritate de la Dumnezeu \u0219i va putea domni ve\u0219nic, Mesia. Anun\u021bul din Dan 7 este deci paradoxal: chiar \u0219i cele mai puternice regate (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103, de exemplu, la m\u0103re\u021bia grecilor, la splendoarea Romei) au fost anihilate \u0219i gloria acestei lumi a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103; domnia lui Mesia, \u00een schimb, nu va avea sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen pasajul din <em>Apocalipsa<\/em>\u00a0exist\u0103 mai multe leg\u0103turi cu lectura din\u00a0<em>Dn<\/em>\u00a07. Fiul Omului men\u021bionat \u00een\u00a0<em>Dan<\/em>\u00a07,13 este Isus, \u201emartorul credincios\u201d, care descoper\u0103 iubirea Tat\u0103lui fa\u021b\u0103 de fiin\u021bele umane. El este \u00eent\u00e2iul n\u0103scut dintre mor\u021bi, pentru c\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it \u00eentreaga natur\u0103 uman\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte; de asemenea, este Fiul lui Dumnezeu \u0219i, prin natura sa, \u00eei poate face pe cre\u0219tini p\u0103rta\u0219i la victoria sa asupra mor\u021bii, \u00eentruc\u00e2t este \u00eent\u00e2iul n\u0103scut din mai mul\u021bi fra\u021bi, posed\u00e2nd o putere superioar\u0103 celei a celorlal\u021bi regi ai p\u0103m\u00e2ntului (cei puternici din\u00a0<em>Dn<\/em>\u00a07). R\u0103spunsul adun\u0103rii (\u201ePentru cel care ne iube\u0219te&#8230;\u201d, v. 5) creeaz\u0103 o suprapunere \u00eentre contextul liturgic la care se face adesea aluzie \u00een cartea <em>Apocalipsei<\/em>\u00a0\u0219i contextul actual \u00een care este proclamat\u0103 lectura, \u00een Euharistia duminical\u0103; \u00eentreaga\u00a0<em>Apocalips\u0103<\/em>\u00a0este de fapt scris\u0103 ca o liturghie solemn\u0103 \u00een care Mirele \u00ee\u0219i caut\u0103 Mireasa, Biserica, \u0219i o atrage s\u0103 adere la el (<em>Ap<\/em>\u00a022,17). Comunitatea exalt\u0103 astfel caracterul preasf\u00e2nt al iubirii lui Isus (\u201epentru cel care ne iube\u0219te\u201d), care i-a eliberat pe cre\u0219tini de p\u0103cat cu s\u00e2ngele s\u0103u, deci cu via\u021ba sa d\u0103ruit\u0103 din iubire, \u0219i le-a redat demnitatea, f\u0103c\u00e2ndu-i p\u0103rta\u0219i puterii sale regale (\u201ecare ne-a f\u0103cut \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie\u201d,\u00a0<em>Ex\u00a0<\/em>19,6). Proced\u00e2nd astfel, el le-a dezv\u0103luit identitatea: cre\u0219tinii sunt defini\u021bi prin rela\u021bia lor cu Dumnezeu (\u201epentru Dumnezeul \u0219i Tat\u0103l s\u0103u\u201d) \u0219i prin serviciul lor pentru omenire ca mediatori (\u201epreo\u021bi\u201d). Exaltarea se \u00eencheie cu o doxologie care genereaz\u0103 dorin\u021b\u0103 \u0219i tensiune \u00een adunare: \u201eLui s\u0103 fie slava \u0219i puterea, \u00een vecii vecilor, Amin!\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ultima parte a lecturii este un citat din\u00a0<em>Dan<\/em>\u00a07,13 \u00een care, totu\u0219i, apar elemente noi: \u201eorice ochi \u00eel va vedea, chiar \u0219i cei care l-au str\u0103puns, \u0219i toate semin\u021biile p\u0103m\u00e2ntului \u00ee\u0219i vor bate pieptul pentru el\u201d (<em>cf.<\/em>\u00a0<em>Zah<\/em>\u00a012,10-14). Figura despre care se vorbe\u0219te este cea a unui Mesia str\u0103puns pe care orice om \u00eel prive\u0219te \u0219i \u00een fa\u021ba c\u0103ruia \u00ee\u0219i exprim\u0103 durerea, b\u0103t\u00e2ndu-\u0219i pieptul. Se face astfel referire la venirea continu\u0103 (\u201evine cu norii\u201d) a lui Isus Cristos r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, care se face vizibil \u0219i provoac\u0103 fiecare persoan\u0103 c\u0103reia \u00eei este anun\u021bat. Dup\u0103 noua interven\u021bie a adun\u0103rii, care salut\u0103 venirea sa \u0219i recunoa\u0219te c\u0103 l-a \u201estr\u0103puns\u201d (\u201eDa, Amin\u201d) cu p\u0103catul, Dumnezeu \u00eensu\u0219i intervine \u0219i anun\u021b\u0103: \u201eEu sunt Alfa \u0219i Omega, Cel care este, Cel care a fost \u0219i Cel care va veni, Cel Atotputernic\u201d. Relu\u00e2nd numele revelat \u00een\u00a0<em>Ex<\/em>\u00a03,14 (\u201eEu sunt cel care este\u201d), Dumnezeu declar\u0103 c\u0103 este prezent la \u00eenceputul \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul istoriei (Alfa \u0219i Omega), \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eentreaga re\u021bea a destinelor umane; de asemenea, reaminte\u0219te c\u0103 prezen\u021ba sa \u00een trecut este constant\u0103 (\u201ea fost\u201d), prezen\u021ba sa \u00een prezent continu\u0103 (\u201ecare este\u201d), iar prezen\u021ba sa viitoare poate fi a\u0219teptat\u0103 cu \u00eencredere \u0219i speran\u021b\u0103 sigur\u0103 (\u201ecare va veni\u201d).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><strong><em>Regele<\/em><\/strong>\u00a0<em>Evanghelia<\/em>\u00a0<em>dup\u0103<\/em>\u00a0<em>Ioan<\/em>\u00a0prezint\u0103 dialogul\u00a0dintre guvernatorul Iudeii, Pon\u021biu Pilat, \u0219i Isus; \u00een cadrul procesului, magistratul \u00eel interogheaz\u0103 pe Isus, pun\u00e2ndu-i la \u00eendoial\u0103 \u00een primul r\u00e2nd calitatea de rege: \u201eE\u0219ti tu regele iudeilor? Titlul folosit de Pilat, \u201erege al iudeilor\u201d, sugereaz\u0103 c\u0103 guvernatorul roman lanseaz\u0103 o acuza\u021bie foarte precis\u0103: Isus este un scandalagiu care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se prezinte ca lider al Iudeii, descalific\u00e2nd autorit\u0103\u021bile romane. \u00centrebarea are cu siguran\u021b\u0103 un ton ironic \u0219i, pronun\u021bat\u0103 de un \u00eenalt oficial roman, r\u0103sun\u0103 ca o \u00eentrebare plin\u0103 de arogan\u021b\u0103: dac\u0103 exist\u0103 o figur\u0103 regal\u0103 printre ei, cu siguran\u021b\u0103 nu este Isus; Pilat exercita de fapt o putere similar\u0103 cu cea a unui rege la acea vreme \u0219i a abuzat de ea de mai multe ori, comport\u00e2ndu-se chiar foarte violent (<em>cf.<\/em>\u00a0<em>Lc<\/em>13,1).<\/li>\n<li><strong><em>\u00centreb\u0103rile <\/em><\/strong><strong><em>adev\u0103ratului<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>conduc\u0103tor<\/em>.<\/strong>\u00a0F\u0103r\u0103 nicio ezitare, Isus reac\u021bioneaz\u0103 la cuvintele lui Pilat cu o contra\u00eentrebare, d\u00e2nd dovad\u0103 de o autoritate \u0219i de o \u00eencredere ie\u0219ite din comun, invers\u00e2nd \u00eentreb\u0103rile \u0219i comport\u00e2ndu-se ca adev\u0103ratul conduc\u0103tor, \u0219i nu ca un prizonier; \u00een ciuda faptului c\u0103 este judecat, el este cel care conduce discu\u021bia \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii tot ceea ce reprezint\u0103 el: \u201eTu spui asta de la sine sau \u021bi-au vorbit al\u021bii despre mine?\u201d. Titlul de \u201erege al iudeilor\u201d, de fapt, apare pentru prima dat\u0103 \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan tocmai \u00een 18,33 \u0219i nu este pronun\u021bat niciodat\u0103 \u00eenainte; \u00eentrebarea lui Isus dezv\u0103luie, a\u0219adar, c\u0103 numele folosit de Pilat ascult\u0103 de o logic\u0103 care nu este tocmai cea a Evangheliei: al\u021bii \u021bi-au spus acest lucru sau tu \u021bi l-ai dat seama singur, dar cu siguran\u021b\u0103 nu l-ai auzit de la mine.<\/li>\n<li><strong><em>Confuzia <\/em><\/strong><strong><em>guvernatorului<\/em>.<\/strong>\u00a0R\u0103spunsul lui Pilat are din nou un ton ironic, dar de data aceasta ironia este neinten\u021bionat\u0103: Pilat, un om puternic \u0219i autoritar, intr\u0103 \u00een confuzie. Cu prima sa \u00eentrebare, el recunoa\u0219te o anumit\u0103 incompeten\u021b\u0103 (\u201eSunt evreu?\u201d, sub\u00een\u021beles: \u201eDe unde s\u0103 \u0219tiu?\u201d), chiar dac\u0103 o not\u0103 de dispre\u021b este sesizabil\u0103 \u00een cuvintele sale (\u201eCu siguran\u021b\u0103 nu am nicio inten\u021bie de a lua partea evreilor!\u201d). Dup\u0103 aceasta, el recunoa\u0219te c\u0103 \u201esemenii\u201d lui Iisus sunt cei care l-au acuzat \u0219i c\u0103 \u0219efii preo\u021bilor au fost cei care au pus la cale complotul care a dus la proces (<em>In<\/em>\u00a07,32, 45; 11,47-50; 12,10). Prin urmare, discursul se \u00eencheie cu o alt\u0103 \u00eentrebare (\u201eCe ai f\u0103cut?\u201d) prin care Pilat arat\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 nu este con\u0219tient de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/li>\n<li><strong><em>\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia <\/em><\/strong><strong><em>lui<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Dumnezeu<\/em>.<\/strong>\u00a0\u00cen nara\u021biunea Patimilor dup\u0103\u00a0<em>Ioan<\/em>, Isus este de obicei discret, vorbind pu\u021bin; \u00een acest pasaj, \u00eens\u0103, el formuleaz\u0103 un r\u0103spuns foarte elaborat \u0219i semnificativ. \u00cen primul r\u00e2nd, el afirm\u0103 literalmente: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia mea nu este\u00a0<em>din<\/em>\u00a0lumea aceasta\u201d (v. 36), deci nu \u00ee\u0219i are originea \u00een lume. Termenul \u201elume\u201d \u00een\u00a0<em>Ioan<\/em>\u00a0are o neclaritate negativ\u0103 \u0219i se refer\u0103 la o realitate marcat\u0103 de valori \u0219i de un sistem de organizare opus celui al lui Dumnezeu. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Isus se supune deci unei logici diferite de cea a lumii \u0219i, mai ales, nu \u00ee\u0219i prime\u0219te ne de la aceasta. Puterea lumeasc\u0103, de fapt, se dob\u00e2nde\u0219te prin violen\u021b\u0103 \u0219i cu ajutorul armelor; Isus, \u00een schimb, nu a luptat (\u201edac\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia mea ar fi fost din lumea aceasta, slujitorii mei s-ar fi luptat\u201d, v. 36) \u0219i s-a predat uciga\u0219ilor s\u0103i f\u0103r\u0103 s\u0103 opun\u0103 niciun fel de rezisten\u021b\u0103, mustr\u00e2ndu-l pe Petru atunci c\u00e2nd acesta a \u00eencercat s\u0103 se apere (<em>In\u00a0<\/em>18,11). \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, prin urmare, \u201enu este\u00a0<em>de\/pe\u00a0<\/em>aici\u201d, este o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie \u201ecereasc\u0103\u201d care se manifest\u0103 mai ales prin iubirea fa\u021b\u0103 de du\u0219man (<em>Mt\u00a0<\/em>5,43-48).<\/li>\n<li><strong>El r\u0103spunde cu o alt\u0103 \u00eentrebare: \u201eE\u0219ti tu rege?\u201d (v. 37).<\/strong> El nu afirm\u0103 nimic, \u00eenc\u0103 nu are nicio certitudine cu privire la ceea ce spune, dar \u00een orice caz face un pas \u00eenainte. Iar Isus Cristos \u00eei confirm\u0103 apoi interpretarea: \u201eTu o spui\u201d, este adev\u0103rat, eu sunt rege. El \u00ee\u0219i continu\u0103 discursul \u0219i \u00eel dezvolt\u0103 \u00een dou\u0103 etape succesive. \u201ePentru aceasta M-am n\u0103scut\u201d: referirea la na\u0219tere pune \u00een joc \u00eentruparea Fiului, deci intrarea sa \u00een istorie prin asumarea c\u0103rnii umane slabe. \u201eDe aceea am venit \u00een lume\u201d: a doua afirma\u021bie descrie lumea ca un loc str\u0103in Fiului, \u00een care acesta \u201ea venit\u201d ca trimis de Tat\u0103l pentru a aduce m\u00e2ntuirea (<em>In<\/em>3,17). Astfel, Isus este \u00een acela\u0219i timp n\u0103scut \u0219i venit, om \u0219i Dumnezeu; Fiul lui Dumnezeu nu \u00ee\u0219i exercit\u0103 puterea asupra istoriei impun\u00e2ndu-se prin for\u021b\u0103, ci \u00een umilin\u021ba condi\u021biei umane. Scopul misiunii sale, a\u0219adar, nu este de a lupta sau de a cuceri oamenii, ci de a m\u0103rturisi adev\u0103rul, adic\u0103 de a revela adev\u0103rul lui Dumnezeu din experien\u021ba extraordinar\u0103 a intimit\u0103\u021bii cu el (\u201eEu \u0219i Tat\u0103l una suntem\u201d,\u00a0<em>In<\/em>\u00a010,30) \u0219i \u00een virtutea naturii sale de martor privilegiat al marii iubiri a Tat\u0103lui (3,31-32). \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia sa, prin urmare, se realizeaz\u0103 mai ales prin puterea bl\u00e2nd\u0103 a unui cuv\u00e2nt proclamat cu care Fiul dezv\u0103luie vestea bun\u0103 a iubirii Tat\u0103lui \u0219i care are puterea generatoare de a produce o nou\u0103 realitate \u00een persoan\u0103, conduc\u00e2nd-o s\u0103 \u201efie\u00a0<em>din adev\u0103r<\/em>\u201d (v. 37; nu se mai este \u201edin lume\u201d, \u00een greac\u0103\u00a0<em>ek<\/em>\u00a0<em>t\u00fb<\/em>\u00a0<em>k\u00f3smu<\/em>, v. 36, ci \u201edin adev\u0103r\u201d,\u00a0<em>ek<\/em>\u00a0<em>t\u00eas<\/em>\u00a0<em>alethe\u00edas<\/em>). Prin urmare, discursul lui Isus se \u00eencheie cu o fraz\u0103 \u00een care ordinea elementelor este neobi\u0219nuit\u0103 (ne-am a\u0219tepta la ceva similar: \u201ecine aude glasul meu este din adev\u0103r\u201d); \u00een acest fel, Isus exalt\u0103 ini\u021biativa divin\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103, pentru a putea auzi \u0219i \u00een\u021belege mai profund misterul lui Dumnezeu, recunosc\u00e2nd sunetul vocii Fiului, este necesar\u0103 o oper\u0103 divin\u0103 de rena\u0219tere, realizat\u0103 tocmai prin vestirea adev\u0103rului: \u201ecine este din adev\u0103r aude glasul meu\u201d (v. 37).<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 561\/562, octombrie-noiembrie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 101<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI 24 NOIEMBRIE 2024 ADEV\u0102RATA ST\u0102P\u00c2NIRE A FIULUI Solemnitatea lui Isus Cristos, Regele Universului \u00eencununeaz\u0103 anul liturgic prin anun\u021barea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39081,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39080"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39080"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39080\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39082,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39080\/revisions\/39082"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39081"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39080"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39080"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39080"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}