{"id":38740,"date":"2024-10-20T09:00:35","date_gmt":"2024-10-20T06:00:35","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38740"},"modified":"2024-10-20T09:00:35","modified_gmt":"2024-10-20T06:00:35","slug":"adevarata-glorie-a-slujitorului-meditatie-pentru-duminica-a-xxix-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/10\/20\/adevarata-glorie-a-slujitorului-meditatie-pentru-duminica-a-xxix-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eAdev\u0103rata glorie a slujitorului\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXIX-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DIN DUMINICA A 29-A DIN TIMPUL DE PESTE AN <\/strong><strong>P\u00c2N\u0102 LA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>SOLEMNITATEA \u201eCRISTOS, REGELE UNIVERSULUI\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><em>Ultimele<\/em> <em>duminici<\/em> <em>ale anului<\/em> <em>liturgic<\/em> <em>ofer\u0103<\/em> <em>un<\/em> <strong>crescendo<\/strong> <strong>escatologic<\/strong> <em>de la imaginea<\/em> <em>Slujitorului lui<\/em> <em>Dumnezeu<\/em><em>la regalitatea<\/em> <em>celui<\/em> <em>condamnat<\/em> <em>la moarte.<\/em> <em>Tema<\/em> <em>recurent\u0103<\/em> <em>este<\/em> <em>aceea<\/em> <em>de a<\/em> <em>recunoa\u0219te<\/em> <em>manifestarea<\/em> <em>slavei<\/em> <em>lui Dumnezeu<\/em> <em>\u00een umilin\u021b\u0103.<\/em><\/li>\n<li><em>Aceasta este<\/em> <em>invita\u021bia<\/em> <em>adresat\u0103 tuturor celor care doresc s\u0103 se pun\u0103 \u00een joc pentru a construi<\/em> <em>\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia<\/em> <em>lui Dumnezeu<\/em> <em>\u0219i a<\/em> <em>participa<\/em> <em>la<\/em> <em>m\u00e2ntuire.<\/em> <em>Pomenirea tuturor credincio\u0219ilor r\u0103posa\u021bi \u0219i Solemnitatea <strong>To\u021bi Sfin\u021bii<\/strong>amintesc necesitatea de a ne decide pentru<\/em> <em>Domnul<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>de a<\/em> <strong>ac\u021biona<\/strong> <strong>conform<\/strong> <strong>Cuv\u00e2ntului<\/strong> <strong>s\u0103u<\/strong><em>.<\/em><\/li>\n<li><em>Acesta este fundamentul credin\u021bei, pentru Israel \u0219i pentru Biserica de ast\u0103zi, <\/em><strong>\u00een a\u0219teptarea<\/strong> <strong>ultim\u0103<\/strong> <strong>a<\/strong> <strong>Fiului<\/strong><em>, cel care singur va judeca lumea \u0219i omenirea dup\u0103 criteriul iubirii \u0219i a c\u00e2t de mult am d\u0103ruit celorlal\u021bi.<\/em><\/li>\n<li><em>De-a lungul \u201ec\u0103l\u0103toriei\u201d se face referin\u021b\u0103 constant\u0103 la <\/em>Scrisoarea c\u0103tre Evrei<em>, care ad\u00e2nce\u0219te <\/em><strong>preo\u021bia<\/strong> <strong>lui<\/strong><strong>Cristos <\/strong><em>\u0219i<\/em> <em>rolul s\u0103u unic de a \u00eentruchipa iubirea lui Dumnezeu \u0219i de a fi astfel<\/em> <em>mediatorul<\/em> <em>definitiv<\/em> <em>al<\/em> <em>m\u00e2ntuirii<\/em><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong>\u00a0<strong>Duminica<\/strong> <strong>a 29-a<\/strong> <strong>din timpul de peste an<\/strong>: <em>Adev\u0103rata slav\u0103 a Slujitorului<\/em>. Imaginea profetic\u0103 a Slujitorului lui Dumnezeu (<em>Isaia<\/em>) anticipeaz\u0103 scandalul care va fi adus la \u00eendeplinire de Isus: gloria lui Dumnezeu, adev\u0103rata m\u0103re\u021bie, const\u0103 \u00een a sluji, \u00een a se d\u0103rui p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Numai cel care se face victim\u0103 este adev\u0103ratul preot \u0219i poate media cu adev\u0103rat iubirea cu Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Duminica a 30-a<\/strong>\u00a0<strong>din timpul de peste an<\/strong>:\u00a0<em>M\u00e2ntuirea<\/em>\u00a0<em>care<\/em>\u00a0<em>vine<\/em>\u00a0<em>de la<\/em>\u00a0<em>Dumnezeu<\/em>. Numai esen\u021ba credin\u021bei poporului lui Israel, chiar \u0219i \u00een timpul exilului, este cea care \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Isus, cu aceast\u0103 certitudine c\u0103 El este singurul care poate vindeca, restaura \u0219i face din noi discipolii s\u0103i.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Solemnitatea<\/strong> \u201e<strong>To\u021bi Sfin\u021bii\u201d<\/strong>: <em>Fericirile,<\/em>\u00a0<em>tr\u0103s\u0103turile<\/em>\u00a0<em>lui Isus<\/em>\u00a0<em>\u00een<\/em>\u00a0<em>discipol<\/em>. Comunitatea sfin\u021bilor, a\u0219a cum este prezentat\u0103 \u00een <em>Apocalips<\/em>, se adun\u0103 \u00een jurul Tat\u0103lui \u0219i al Mielului. Isus este primul \u201ebinecuv\u00e2ntat\u201d, cel care poart\u0103 \u00een sine tr\u0103s\u0103turile care ar trebui s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een fiecare discipol care dore\u0219te s\u0103 participe la realizarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Pomenirea tuturor credincio\u0219ilor r\u0103posa\u021bi:<\/strong>\u00a0Liturgia Cuv\u00e2ntului, \u00een varietatea schemelor, subliniaz\u0103 dimensiunea pascal\u0103 a mor\u021bii \u0219i aminte\u0219te \u00een timpul celebr\u0103rii euharistice comemorarea mor\u021bii \u0219i a celor mor\u021bi, pentru a sublinia \u00eemplinirea escatologic\u0103 a acestei vie\u021bi p\u0103m\u00e2nte\u0219ti \u0219i comuniunea sfin\u021bilor care \u00eei une\u0219te pe credincio\u0219ii \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103 \u0219i pe cei din casa Tat\u0103lui.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9<strong>Duminica<\/strong> <strong>a 31-a<\/strong> <strong>din timpul de peste an:<\/strong> <em>Decizia de<\/em> <em>a-L \u00eent\u00e2lni<\/em> pe <em>Dumnezeu<\/em>. <em>Cartea Deuteronomului <\/em>ofer\u0103 rug\u0103ciunea central\u0103 a lui Israel, prin care poporul decide s\u0103 intre \u00eentr-o rela\u021bie cu Dumnezeu. Aceasta este decizia la care face apel \u0219i Isus, trec\u00e2nd de la teorie sau reflec\u021bie la \u00eent\u00e2lnirea cu toat\u0103 inima \u0219i angajamentul fa\u021b\u0103 de \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9<strong>Duminica a 32-a din timpul de peste an: <\/strong><em>Ucenicul<\/em>\u00a0<em>autentic<\/em>,\u00a0<em>capabil<\/em>\u00a0<em>s\u0103<\/em>\u00a0<em>d\u0103ruiasc\u0103<\/em>. Povestea profetului Ilie \u0219i experien\u021ba lui Isus \u00een templu sunt legate de \u00eent\u00e2lnirea cu o v\u0103duv\u0103, care, prin \u00eencrederea sa \u00een Dumnezeu, este capabil\u0103 s\u0103 dea tot ceea ce are, profetului \u0219i templului. Acesta este adev\u0103ratul sens al credin\u021bei \u0219i al uceniciei, de a intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Duminica<\/strong> <strong>a 33-a<\/strong> <strong>din timpul de peste an<\/strong>: <em>Venirea<\/em> <em>Fiului<\/em>. Profe\u021bia lui Daniel deschide liturghia asupra sf\u00e2r\u0219itului timpului \u0219i \u00eenceputul judec\u0103\u021bii. Aceea\u0219i tem\u0103 este reluat\u0103 de Isus, care subliniaz\u0103 cum venirea Fiului determin\u0103 m\u00e2ntuirea celor care cred \u00een el \u0219i \u201ec\u0103derea\u201d idolilor acestei lumi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b9\u00a0<strong>Isus Cristos, Regele Universului:<\/strong> <em>Adev\u0103rata domnie a Fiului<\/em>. Solemnitatea care \u00eencheie anul liturgic se concentreaz\u0103 pe Cristos, condamnat la moarte, ca rege al universului. Profe\u021bia lui Daniel despre Fiul Omului \u0219i confruntarea cu Pilat, potrivit lui\u00a0<em>Ioan\u00a0<\/em>, traseaz\u0103 coordonatele pentru \u00een\u021belegerea adev\u0103ratei st\u0103p\u00e2niri \u0219i regalit\u0103\u021bi a lui Dumnezeu \u00een Fiul \u00eentrupat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXIX-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>20 OCTOMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>ADEV\u0102RATA GLORIE A SLUJITORULUI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oracolul lui Isaia (<strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>) prezint\u0103 figura Slujitorului, dezv\u0103luind c\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u0219i este cel care permite persecu\u021bia sa. \u00cen v.11 este anun\u021bat\u0103 o r\u0103sturnare care prefigureaz\u0103 misterul pascal al lui Isus Cristos: dup\u0103 ce va trece prin \u201echinul s\u0103u interior\u201d robul va putea vedea \u201elumina\u201d, s\u0103tul de cunoa\u0219terea lui Dumnezeu. <strong><em>Psalmul<\/em><\/strong><strong><em>32<\/em><\/strong> pune \u00een cuvinte rug\u0103ciunea Slujitorului care sufer\u0103 care \u00ee\u0219i pune speran\u021ba \u00een Dumnezeu. <strong><em>A doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, preluat\u0103 din Scrisoarea c\u0103tre Evrei, \u00eel descrie pe Isus ca pe un \u201eMare Preot\u201d pentru c\u0103, \u00eenviat din mor\u021bi, a trecut prin ceruri, a \u00eenvins moartea \u0219i p\u0103catul \u0219i se afl\u0103 la dreapta lui Dumnezeu. Lectura se \u00eencheie prin invita\u021bia adresat\u0103 tuturor de a se apropia de Dumnezeu \u00een \u201edeplin\u0103 \u00eencredere, pentru c\u0103 numai \u00een El se g\u0103sesc \u00abmila\u00bb \u0219i \u00abharul\u00bb. \u00cen <strong><em>Evanghelie<\/em><\/strong>, confruntat cu cererea ambi\u021bioas\u0103 a fiilor lui Zebedeu, Isus dezv\u0103luie inima slujirii sale: Fiul a venit \u00een lume pentru a sluji \u0219i a deveni sclavul tuturor, ascult\u00e2ndu-l pe Tat\u0103l \u0219i r\u0103scump\u0103r\u00e2nd umanitatea cu darul propriei sale vie\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul proclamat ca prim\u0103 lectur\u0103 este preluat dintr-un oracol numit clasic \u201eA patra c\u00e2ntare a Slujitorului Domnului\u201d (Is 52,13-53,12). Oracolul anun\u021b\u0103 \u00een\u0103l\u021barea Slujitorului (52,13-15), un personaj misterios care este dispre\u021buit (53,2-3), care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te suferin\u021bele poporului (53,4-6), dar le accept\u0103 cu umilin\u021b\u0103 (53,7-8). \u00cen lumina acestui tablou, v.10 \u00eencepe \u00eentr-o manier\u0103 deconcertant\u0103: \u201eDomnului i-a pl\u0103cut s\u0103-l prosterneze cu suferin\u021be\u201d: profetul dezv\u0103luie c\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u0219i este cel care permite persecu\u021bia slujitorului! Cu toate acestea, aceast\u0103 suferin\u021b\u0103 nu este descris\u0103 ca o realitate goal\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de sens: \u201ec\u00e2nd se va oferi pe sine ca jertf\u0103 de repara\u021bie, va vedea un urma\u0219 [&#8230;] voin\u021ba Domnului se va face (sau mai literal \u00abva reu\u0219i\u00bb) prin el\u201d. Accept\u00e2ndu-\u0219i propria moarte \u0219i v\u0103z\u00e2nd-o ca pe o jertf\u0103 de repara\u021bie pentru p\u0103catele comise de al\u021bii, slujitorul va deveni instrumentul prin care se \u00eempline\u0219te voin\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen v.11 se anun\u021b\u0103 deci o r\u0103sturnare extraordinar\u0103 \u00een care \u00eentreaga tradi\u021bie cre\u0219tin\u0103 a recunoscut o profe\u021bie a misterului pascal al lui Isus Cristos (cf. In 12,38-41; Fap 8,32-35; Rom 10,16). De fapt, dup\u0103 ce va trece prin \u201echinul s\u0103u interior\u201d, robul va putea vedea \u201elumina\u201d, s\u0103tur\u00e2ndu-se de cunoa\u0219terea lui Dumnezeu. Prin urmare, \u00een momentul \u00eencerc\u0103rii, rela\u021bia sa cu Dumnezeu va fi cea care \u00eei va permite s\u0103 \u00ee\u0219i satisfac\u0103 dorin\u021ba. Aceast\u0103 imagine aminte\u0219te de Ioan 16:22, \u00een care Isus \u00eei lini\u0219te\u0219te pe ucenici cu aceste cuvinte: \u201eDeci \u0219i voi suferi\u021bi acum, dar v\u0103 voi vedea din nou \u0219i inima voastr\u0103 se va bucura \u0219i nimeni nu va putea s\u0103 v\u0103 ia bucuria\u201d. Astfel, cre\u0219tinul poate g\u0103si consolare \u00een prima lectur\u0103: durerea nu se transform\u0103 \u00een bucurie atunci c\u00e2nd circumstan\u021bele exterioare se schimb\u0103, ci prin credin\u021b\u0103 \u0219i o cunoa\u0219tere mai profund\u0103 a lui Dumnezeu (\u201ev\u0103 voi revedea\u201d). V.11 \u00eencheie pasajul amintindu-ne din nou c\u0103 moartea Slujitorului este benefic\u0103 pentru mul\u021bi: \u201eSlujitorul meu cel drept va \u00eendrept\u0103\u021bi pe mul\u021bi\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Primul pasaj al celei de-a doua lecturi (v. 14) const\u0103 \u00eentr-un \u00eendemn \u00een care Isus Cristos este descris ca un \u201emare\u201d preot, superior descenden\u021bilor lui Aaron (cf. Evr 7). C\u0103ci el a trecut prin ceruri \u0219i se afl\u0103 la dreapta lui Dumnezeu (1,3), \u00een comuniune profund\u0103 cu Tat\u0103l \u00een slav\u0103. Acest anun\u021b confirm\u0103 ceea ce se \u00eentrevedea deja \u00een prima lectur\u0103 din Isaia: suferin\u021ba atroce tr\u0103it\u0103 de rob a devenit pentru el un prilej de har, crucea Fiului o cale spre cer. Pentru Scrisoarea c\u0103tre Evrei, prin urmare, este necesar s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ferm\u0103 tocmai aceast\u0103 m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103, pentru a nu pierde speran\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een capacitatea sa de a \u00eenvinge moartea \u0219i r\u0103ul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen v. 15, \u00eencepe o nou\u0103 parte a scrisorii, \u00een care Isus este recunoscut ca adev\u0103ratul Mare Preot capabil s\u0103 simt\u0103 mil\u0103 fa\u021b\u0103 de omenire. Marele preot avea sarcina de a media \u00eentre Dumnezeu, prezent \u00een templu, \u0219i popor, \u0219i f\u0103cea acest lucru \u00een special \u00een ziua de <em>Yom Kippur<\/em>, c\u00e2nd putea intra \u00een partea cea mai interioar\u0103 a sanctuarului (Sf\u00e2nta Sfintelor). \u00cen acel moment solemn, el ob\u021binea iertarea p\u0103catelor pentru popor prin proclamarea numelui lui Dumnezeu (\u00een mod normal nepronun\u021bat). Isus Cristos nu a \u00eendeplinit doar aceast\u0103 func\u021bie de mediere din punct de vedere cultic, ci a luat cu adev\u0103rat \u201eparte la sl\u0103biciunile noastre\u201d, a fost \u201etestat\u201d \u00een toate, cu excep\u021bia p\u0103catului (a experimentat ispita \u0219i \u00eencercarea, dar nu a cedat \u00een fa\u021ba p\u0103catului, a men\u021binut leg\u0103tura cu Dumnezeu). Tocmai Patimile lui Isus Cristos constituie actul suprem al medierii sale, deoarece, suferind \u0219i murind, Isus a putut s\u0103 cunoasc\u0103 momentul cel mai dramatic al vie\u021bii fiec\u0103rei persoane.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen fa\u021ba spectacolului iubirii lui Dumnezeu, scrisoarea \u00eei invit\u0103 pe to\u021bi cei prezen\u021bi s\u0103 se apropie de Dumnezeu, f\u0103r\u0103 team\u0103 \u0219i cu \u201edeplin\u0103 \u00eencredere\u201d (v. 16); doar \u00een Dumnezeu, de fapt, se pot g\u0103si \u201emila\u201d \u0219i \u201eharul\u201d, daruri necesare pentru a face fa\u021b\u0103 \u00eencerc\u0103rii \u0219i pentru a rezista \u00eempotriva p\u0103catului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Vrem s\u0103 faci ceea ce \u00ee\u021bi cerem.<\/strong> Evanghelia \u00eencepe \u00eentr-un mod surprinz\u0103tor cu privire la tonul celebr\u0103rii euharistice. Fiii lui Zebedeu, Iacob (\u201ecel mai mare\u201d) \u0219i Ioan, se apropie de Isus pentru a-\u0219i exprima dorin\u021ba. \u00centrebarea, de\u0219i generic\u0103 \u0219i introductiv\u0103, tr\u0103deaz\u0103 aspira\u021biile \u0219i mai ales ambi\u021bia lor: \u201eVrem s\u0103 faci pentru noi ceea ce \u00ee\u021bi vom cere\u201d (v. 35). Nu exist\u0103 deschidere \u00een aceast\u0103 formulare; ei doresc s\u0103 \u00eel supun\u0103 pe Isus voin\u021bei lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>St\u00e2nd la dreapta \u0219i la st\u00e2nga.<\/strong> Isus \u00eentreab\u0103: \u201eCe vre\u021bi s\u0103 fac pentru voi?\u201d (v.36). R\u0103spunsul lui Isus este foarte relevant, deoarece, de\u0219i r\u0103m\u00e2ne deschis, arat\u0103 c\u0103 \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul nu vrea s\u0103 dezam\u0103geasc\u0103 dorin\u021bele discipolilor; Isus inten\u021bioneaz\u0103 cu adev\u0103rat s\u0103 fac\u0103 ceva \u201epentru\u201d ei, c\u0103utarea lor de m\u0103re\u021bie nu porne\u0219te de la ipoteze gre\u0219ite. Problema este aspira\u021bia lor pentru locuri de onoare, la dreapta \u0219i la st\u00e2nga \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului \u00een glorie (cf. Mc 8,38). Poate c\u0103 au denaturat ceea ce a f\u0103cut Isus \u00eenainte, c\u00e2nd le-a acordat lui Petru \u0219i celor doi fii ai lui Zebedeu privilegiul de a asista la schimbarea sa la Fa\u021b\u0103 sa (Mc 9,2). \u00cen acest fel, ei au c\u0103zut \u00eentr-o capcan\u0103 comun\u0103: s\u0103 cread\u0103 c\u0103 gloria \u0219i onoarea pot fi garantate de un rol specific, recunoscut de al\u021bii. \u00cen plus, cererea lor devine complet lipsit\u0103 de sens dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 vine dup\u0103 trei anun\u021buri ale Patimilor (Mc 8,31; 9,31; 10,33-34) \u00een care Isus a dezv\u0103luit clar sensul misiunii sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Voi nu \u0219ti\u021bi.<\/strong> Mai \u00eent\u00e2i, Isus subliniaz\u0103 ignoran\u021ba incon\u0219tient\u0103 a fiilor lui Zebedeu. Pentru a putea cre\u0219te \u0219i a \u00een\u021belege astfel adev\u0103rata \u00een\u0103l\u021bime a dorin\u021bei cuiva, este necesar s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 cuno\u0219tin\u021bele noastre sunt limitate: adev\u0103rata \u00een\u021belepciune este darul lui Dumnezeu \u0219i, prin urmare, este important s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi c\u0103 nu o de\u021binem (\u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 i-o cerem lui Dumnezeu). Prin urmare, Isus \u00eei \u00eentreab\u0103: \u201ePute\u021bi voi s\u0103 be\u021bi paharul pe care \u00eel beau Eu sau s\u0103 fi\u021bi boteza\u021bi \u00een botezul \u00een care sunt botezat Eu?\u201d (v. 38). Paharul (soarta pe care Dumnezeu o rezerv\u0103, cf. Ps 11,6) \u0219i botezul sunt imagini care fac trimitere la moartea pe cruce (v. 38; cf. Rom 6,3). \u00cen acest fel, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul reaminte\u0219te ceea ce a repetat deja de mai multe ori anun\u021b\u00e2ndu-\u0219i patima: singura cale spre glorie este crucea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">R\u0103spunsul t\u0103ios \u0219i \u00eencrez\u0103tor al ucenicilor, atunci, este \u0219i mai uimitor, pentru c\u0103 nu sunt zgudui\u021bi de nicio \u00eendoial\u0103: \u201eNoi putem\u201d (v. 39). Iar Isus, din nou, nu r\u0103spunde demasc\u00e2nd ne\u0219tiin\u021ba lor, ci \u201elucreaz\u0103\u201d cu dorin\u021ba lor de afirmare. C\u0103ci le promite ucenicilor c\u0103 vor putea participa la soarta \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului, b\u00e2nd paharul s\u0103u \u0219i primind botezul s\u0103u. Cu toate acestea, c\u0103utarea lor pentru m\u0103re\u021bie \u0219i glorie se va realiza \u00eentr-un mod diferit de ceea ce cred ei. De fapt, Isus \u00ee\u0219i completeaz\u0103 r\u0103spunsul \u00een v.40 ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 nu Lui \u00eei revine sarcina de a oferi locuri de onoare, ci \u201eeste pentru cei pentru care a fost preg\u0103tit\u201d. Prin aceste cuvinte, el le reaminte\u0219te discipolilor c\u0103 gloria nu este rodul unei cuceriri, ci se ob\u021bine prin acceptarea cu credin\u021b\u0103 a voin\u021bei Tat\u0103lui \u0219i a locului pe care el l-a atribuit fiec\u0103ruia (a\u0219a cum a f\u0103cut \u0219i Fiul lui Dumnezeu).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Puterea.<\/strong> Urm\u0103toarea scen\u0103 este u\u0219or ironic\u0103: \u201eCeilal\u021bi zece, auzind, au \u00eenceput s\u0103 se indigneze \u00eempotriva lui Iacob \u0219i Ioan\u201d (v. 41). Reac\u021bia celorlal\u021bi r\u0103m\u00e2ne ambigu\u0103: sunt ei sup\u0103ra\u021bi pentru c\u0103 solicitarea fiilor lui Zebedeu este deplasat\u0103 sau pentru c\u0103 \u0219i ei sunt interesa\u021bi s\u0103 aib\u0103 un loc de cinste? \u00cen orice caz, Isus profit\u0103 de ocazie pentru a dezv\u0103lui secretul unei vie\u021bi fericite \u0219i miezul slujirii sale. V.42 creeaz\u0103 un ecou interesant cu v. 38 prin repetarea verbului \u201ea \u0219ti\u201d: dac\u0103 ucenicii nu \u0219tiu ce s\u0103 cear\u0103 (v.38), ei cunosc foarte bine logica lumii: \u201e\u0218ti\u021bi c\u0103 cei care sunt considera\u021bi conduc\u0103tori ai na\u021biunilor \u00eei st\u0103p\u00e2nesc, iar m\u00e2inile lor \u00eei asupresc\u201d. \u00cen primul r\u00e2nd, guvernarea celor puternici este sus\u021binut\u0103 de aparen\u021b\u0103, dup\u0103 cum reiese din utilizarea expresiei inutile \u201esunt considera\u021bi conduc\u0103tori\u201d (ar fi fost \u00eentotdeauna \u201ecei care conduc&#8230;\u201d). Pe de alt\u0103 parte, verbele folosite pentru a indica ac\u021biunea lor de guvernare sunt rare \u0219i intensive \u0219i pot fi traduse \u00een sens negativ: \u00een lume, liderii \u201econduc\u201d, \u201edomin\u0103\u201d \u00een mod autoritar. \u00cen acest fel, Isus dezv\u0103luie implicit c\u0103 c\u0103utarea afirm\u0103rii de sine nu poate duce dec\u00e2t la rivalitate, iar dorin\u021ba de putere la exercitarea for\u021bei \u0219i a abuzurilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00centre voi, s\u0103 nu fie a\u0219a.<\/strong> Diferen\u021ba dintre logica lumeasc\u0103 \u0219i cea care guverneaz\u0103 comunitatea discipolilor este foarte clar\u0103: \u201eOricine dore\u0219te s\u0103 devin\u0103 mare \u00eentre voi s\u0103 fie slujitorul celorlal\u021bi (<em>di\u00e1konos<\/em>)\u201d (v. 43). \u00cenc\u0103 o dat\u0103, Isus nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 frustreze dorin\u021ba de glorie a discipolilor, ci s\u0103 o \u00eendrepte \u00een direc\u021bia corect\u0103: adev\u0103rata m\u0103re\u021bie este slujirea. Termenul <em>di\u00e1konos<\/em>, folosit \u00een sens general pentru servitor la mas\u0103 (Lc 17,8) \u0219i utilizat \u00eentr-un sens mai larg pentru slujire (cf. 1Cor 15,5, 7), subliniaz\u0103 actul de a sluji \u0219i atitudinea celui care, uit\u00e2nd de sine \u0219i de interesul propriu, se concentreaz\u0103 pe binele celuilalt. A doua fraz\u0103 este \u0219i mai explicit\u0103 \u0219i mai intens\u0103: \u201eOricine vrea s\u0103 fie primul \u00eentre voi s\u0103 fie sclavul (<em>d\u00fblos<\/em>) tuturor\u201d (v. 44).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceast\u0103 nou\u0103 replic\u0103, Isus dezv\u0103luie faptul c\u0103 \u00een c\u0103utarea propriei afirm\u0103ri se poate duce direct la concuren\u021b\u0103: nu se mai refer\u0103 la a fi mare, ci la dorin\u021ba de a ocupa primul loc, o pozi\u021bie proeminent\u0103 care este adesea ob\u021binut\u0103 tocmai pe seama celorlal\u021bi. Prin urmare, paradoxul lui Isus contrazice a\u0219tept\u0103rile, afirm\u00e2nd c\u0103 pentru a fi primul trebuie s\u0103 devii sclav, servitor; termenul <em>d\u00fblos <\/em>se refer\u0103 mai ales la statutul de sclav, ca o condi\u021bie opus\u0103 celei de st\u0103p\u00e2n (cf. Col 3,22; 4,1), caracterizat\u0103 prin supunere \u0219i ascultare, la fel ca Isus care, asum\u00e2ndu-\u0219i natura uman\u0103, a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at condi\u021bia de sclav, ascult\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la moarte (Fil 2,6-11). \u00cen plus, a doua fraz\u0103 adaug\u0103 un detaliu relevant: \u201eva fi sclavul tuturor\u201d; a\u0219a cum condi\u021bia de sclav poate duce la o rivalitate dur\u0103 cu ceilal\u021bi, tot a\u0219a condi\u021bia de sclav devine premisa necesar\u0103 pentru a fi deschis fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>R\u0103scump\u0103rarea.<\/strong> V.45 \u00eencheie \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus cu o fraz\u0103 succint\u0103 \u0219i asociaz\u0103 actul de a sluji cu plata unei r\u0103scump\u0103r\u0103ri: \u201eC\u0103ci Fiul Omului nu a venit s\u0103 fie slujit, ci s\u0103 slujeasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i dea via\u021ba ca r\u0103scump\u0103rare pentru mul\u021bi\u201d. Termenul grecesc se refer\u0103 la actul prin care un intermediar, din pur\u0103 generozitate \u0219i f\u0103r\u0103 a primi nimic \u00een schimb, pl\u0103te\u0219te r\u0103scump\u0103rarea \u00een locul infractorului, deoarece acesta din urm\u0103 nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i pl\u0103teasc\u0103 datoria. Iar pre\u021bul pl\u0103tit de Fiul este cel mai mare dintre toate: Fiul \u00ee\u0219i ofer\u0103 propria via\u021b\u0103 de dragul umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>POLITICA ESTE CEA MAI \u00ceNALT\u0102 FORM\u0102 DE CARITATE,<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DAC\u0102 E \u00ceN SLUJIREA EXIGENT\u0102 A COMUNIT\u0102\u021aII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Lorenzo Dellai<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Politica este \u201eslujire\u201d, sau nu este Politic\u0103 cu \u201eP\u201d mare. \u00cen primul r\u00e2nd, avem o mare nevoie de educa\u021bie, chiar \u0219i \u00een acest domeniu. \u201eFormarea la politic\u0103\u201d este ast\u0103zi esen\u021bial\u0103 \u0219i urgent\u0103. Pentru c\u0103 este vorba de a \u201eforma pentru democra\u021bie\u201d \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, de a \u201ereforma democra\u021bia\u201d conform inspira\u021biei sale comunitare. Cre\u0219tinii trebuie s\u0103 fie pe deplin con\u0219tien\u021bi de acest lucru.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen lume cresc (\u00een num\u0103r \u0219i \u00een consens larg) regimurile care sunt formal democratice, dar \u00een realitate autoritare \u0219i liberale, rezultatul trocului \u00eentre libertate \u0219i (presupusa) securitate. Chiar \u0219i \u00een contextul nostru, democra\u021bia traverseaz\u0103 o perioad\u0103 de erodare \u0219i o criz\u0103 de \u201esens\u201d. Aceasta ar necesita un surplus de \u201epolitic\u0103\u201d, tocmai \u00eentr-un moment \u00een care aceasta \u00ee\u0219i manifest\u0103 criza profund\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De aceea, trebuie s\u0103 refacem firul rupt care trebuie s\u0103 lege \u201epolitica\u201d, \u201ecomunitatea\u201d \u0219i \u201edemocra\u021bia\u201d. Acest fir este valoarea \u201eserviciului\u201d. \u00cen jurul c\u0103ror \u201evirtu\u021bi\u201d se poate redescoperi politica, carisma sa, codul s\u0103u de \u201eserviciu\u201d? A\u0219 dori s\u0103 amintesc \u0219ase dintre ele, care mi se par coerente cu ceea ce ne propune Papa Francisc \u00een capitolul V din <em>Fratelli tutti<\/em>.<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Ad\u00e2ncimea \u201espiritual\u0103\u201d<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu privire la acest prim punct, exist\u0103 pagini frumoase scrise de Alcide De Gasperi. Ispitele vie\u021bii politice, la toate nivelurile, sunt multe \u0219i insidioase. A\u0219a cum sunt \u0219i momentele de singur\u0103tate \u0219i descurajare. Este u\u0219or s\u0103 le sucomb\u0103m \u00een multe feluri. Doar o dimensiune interioar\u0103, spiritual\u0103 puternic\u0103 poate evita aceste capitul\u0103ri \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, poate cultiva virtutea onestit\u0103\u021bii. Nu m\u0103 refer, desigur, doar la \u201ea nu fura\u201d. Onestitatea \u00een politic\u0103 \u00eenseamn\u0103 mult mai mult. \u00censeamn\u0103 s\u0103 nu min\u021bi oamenii. Nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te la\u0219i dus de val, \u0219tiind c\u0103 asta nu duce nic\u0103ieri. Nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 spui ceea ce \u00ee\u021bi place s\u0103 auzi, adesea \u00een termeni de simplific\u0103ri triviale \u00een fa\u021ba unei realit\u0103\u021bi din ce \u00een ce mai complexe. Acest concept exprim\u0103 cea mai ireductibil\u0103 diferen\u021b\u0103 dintre \u201epopularism\u201d \u0219i \u201epopulism\u201d, a\u0219a cum a scris magistral regretatul p\u0103rinte Bartolomeo Sorge \u00een ultima sa carte.<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> \u00cen\u021belepciunea<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Mai ales \u00een vremuri de cea\u021b\u0103 dens\u0103 ca acestea, politica trebuie s\u0103 simt\u0103 responsabilitatea de a citi semnele de pe cale pentru a ghida grupul care i-a fost \u00eencredin\u021bat. A conduce, \u00een acest sens, este un lucru foarte diferit at\u00e2t de \u201ea comanda\u201d, c\u00e2t \u0219i de \u201ea urma toanele\u201d. Este un exerci\u021biu dificil al \u201e\u00een\u021belepciunii\u201d de a conduce, dup\u0103 cum spunea regele biblic Solomon. Cu toate acestea, pentru a conduce orice partid, este necesar ca liderul s\u0103 fie capabil s\u0103 priveasc\u0103 mai departe de oamenii pe care \u00eei sluje\u0219te. \u00cen schimb, de ceva timp, aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 a fost l\u0103sat\u0103 deoparte \u0219i, odat\u0103 cu ea, responsabilitatea care o \u00eenso\u021be\u0219te. Aceasta este esen\u021ba \u201eserviciului\u201d politicii ca \u201ecea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de caritate\u201d.<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> Laicitatea<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu exist\u0103 politic\u0103 bun\u0103 f\u0103r\u0103 laicitate. Acest lucru nu este at\u00e2t de evident ast\u0103zi pe c\u00e2t ar putea p\u0103rea. Sezonul lung al seculariz\u0103rii trece printr-o nou\u0103 faz\u0103. Ast\u0103zi, pe de o parte, exist\u0103 o mai mare con\u0219tientizare a faptului c\u0103 \u201esim\u021bul religiosului\u201d nu poate fi limitat doar la sfera privat\u0103 a indivizilor, ci poate \u0219i trebuie s\u0103 aduc\u0103 o contribu\u021bie important\u0103 la recuperarea unui spirit comunitar mai solid, \u00een aceste vremuri de dezorientare \u0219i incertitudine general\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 faz\u0103 de \u201epost-secularizare\u201d are \u0219i aspecte tulbur\u0103toare. Nu sunt pu\u021bine exemplele &#8211; chiar \u0219i \u00een lumea occidental\u0103 \u0219i chiar \u0219i \u00eentr-o parte a cre\u0219tinismului &#8211; \u00een care semnele \u0219i cuvintele credin\u021bei religioase sunt folosite pentru a sprijini \u00een mod blasfemator o putere sl\u0103bit\u0103, pentru a cimenta un consens fragil \u0219i pentru a incita poporul \u00eempotriva unui inamic extern. Secularizarea \u00een politic\u0103 nu este considerat\u0103 de la sine \u00een\u021beleas\u0103 ast\u0103zi nici la alte niveluri. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la rela\u021bia dificil\u0103 cu \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnologia. Secularizarea \u00eenseamn\u0103, de asemenea, recunoa\u0219terea naturii complementare \u0219i neabsolute a politicii \u0219i consolidarea rolului altor dimensiuni importante ale vie\u021bii sociale. \u201ePrimatul\u201d politicii nu const\u0103 \u00een tergiversare, ci \u00een capacitatea de a asculta, de a include cuno\u0219tin\u021be, de a respecta toate domeniile umane.<\/p>\n<ol start=\"4\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> \u201eViziunea\u201d<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cei care \u00eendeplinesc misiunea de serviciu \u0219i de conducere a unei comunit\u0103\u021bi trebuie s\u0103 cultive virtutea viziunii: trebuie s\u0103 priveasc\u0103 departe, mai departe dec\u00e2t al\u021bii. O perspectiv\u0103 \u201eplat\u0103\u201d nu este tolerabil\u0103, ca \u0219i cum ne-am confrunta cu un fel de \u201esf\u00e2r\u0219it al istoriei\u201d care trebuie doar \u021binut c\u00e2t mai departe de noi. Trebuie s\u0103 ne construim speran\u021ba \u00een viitor. Dar speran\u021ba nu este doar recursul paternalist la sintagme precum \u201etotul va fi bine\u201d. Este capacitatea de a construi, cu r\u0103bdare \u0219i realism, scenarii de noutate. Acest lucru este necesar mai ales \u00een momente de cotitur\u0103 istoric\u0103, precum cele pe care le tr\u0103im \u00een prezent. A fi \u00een serviciul comunit\u0103\u021bii \u00eenseamn\u0103 a stimula \u201erezilien\u021ba\u201d \u0219i curajul de a contura noi modele de via\u021b\u0103 \u0219i de dezvoltare economico-social\u0103, care sunt de mult timp pe ordinea de zi \u00een urma schimb\u0103rilor climatice, a crizei demografice \u0219i a revolu\u021biei digitale.<\/p>\n<ol start=\"5\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> \u201eCompeten\u021ba\u201d<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un politician, la orice nivel \u0219i \u00een orice rol, nu trebuie s\u0103 fie doar onest, motivat \u0219i carismatic. El trebuie s\u0103 fie \u0219i competent. Mai pu\u021bine proclama\u021bii \u00een <em>talk-show-urile<\/em> devenite insuportabile \u0219i mai mult\u0103 studiere a dosarelor, a\u0219 spune eu. Pentru c\u0103 responsabilitatea politicii include \u0219i \u00een\u021belegerea \u0219i gestionarea mecanismelor complexe ale vie\u021bii sociale, economice, administrative.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Avem \u00een spate o perioad\u0103 \u00een care competen\u021ba, experien\u021ba, capacitatea de a g\u00e2ndi \u0219i de a face (sper\u0103m \u00een aceast\u0103 ordine) au fost degradate la \u201estigmatul unei caste\u201d. M\u00e2ndria ignoran\u021bei a fost cultivat\u0103; lipsa de experien\u021b\u0103 a fost afi\u0219at\u0103 ca un certificat de calitate. Astfel, s-a crezut c\u0103 \u201enoii\u201d politicieni pot p\u0103rea \u00een toate privin\u021bele egali cu poporul. Dar, \u00een acest fel, politica renun\u021b\u0103 la voca\u021bia sa \u0219i la rolul s\u0103u de slujire fa\u021b\u0103 de popor \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, pierde inevitabil respectul \u0219i stima acestuia, care nu coincid cu sus\u021bin\u0103torii efemeri ai momentului.<\/p>\n<ol start=\"6\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> \u201eBl\u00e2nde\u021be, tandre\u021be, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire\u201d.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Mino Martinazzoli a f\u0103cut adesea apel la \u201ebl\u00e2nde\u021be\u201d \u00een politic\u0103. Ceea ce cu siguran\u021b\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar a vorbi f\u0103r\u0103 insulte sau \u021bipete. Sau a fi supus. Este mai degrab\u0103 con\u0219tientizarea faptului c\u0103 politica nu este omnipotent\u0103 \u0219i trebuie s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 limitele insurmontabile. Este a fi con\u0219tient de faptul c\u0103 fiecare opinie merit\u0103 respect: cultura arogan\u021bei, chiar dac\u0103 este deghizat\u0103 \u00eentr-o atitudine de decizie iluzorie, nu construie\u0219te nimic. Papa Francisc folose\u0219te termenul de \u201etandre\u021be\u201d, care evoc\u0103 capacitatea politicianului de a vedea \u00een spatele fiec\u0103rei probleme profilul unei persoane, cu fragilit\u0103\u021bile \u0219i a\u0219tept\u0103rile sale. \u00cen special \u201ea\u0219tept\u0103rile oamenilor s\u0103raci\u201d, dup\u0103 cum a spus Giorgio La Pira. Tandre\u021bea \u00eenseamn\u0103 s\u0103 iei oamenii \u0219i comunit\u0103\u021bile de m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 le conduci dincolo de cea\u021ba \u0219i temerile acestor vremuri dificile. \u00cen cele din urm\u0103, \u201ea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i\u201d \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t a asculta sau a pretinde c\u0103 ascul\u021bi pe toat\u0103 lumea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00censeamn\u0103 s\u0103 fii la curent, s\u0103 accep\u021bi suferin\u021bele sau speran\u021bele oamenilor \u0219i ale comunit\u0103\u021bilor ca parte esen\u021bial\u0103 a misiunii tale. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd, a\u0219a cum scrie Francisc, rezultatele nu se ridic\u0103 la \u00een\u0103l\u021bimea a\u0219tept\u0103rilor. A \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i, pentru politic\u0103, \u00eenseamn\u0103 \u0219i \u201ea locui \u00een comunit\u0103\u021bi\u201d. Cele metropolitane \u0219i cele din v\u0103i, satele din zonele interioare, de pe mun\u021bi. Pentru c\u0103 acum exist\u0103 \u201eperiferii\u201d peste tot, nu doar \u00een sens geografic. Iar partidele au devenit \u00een medie at\u00e2t de u\u0219oare \u00eenc\u00e2t sunt obiecte de nerecunoscut \u00een teritorii: ele apar doar prin intermediul vechilor \u0219i noilor mijloace de comunicare. F\u0103r\u0103 a demoniza sau a nega, evident, rolul valoros al noilor tehnologii digitale, trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem la virtutea partaj\u0103rii capilare, fizice, \u00eenr\u0103d\u0103cinate. Politica ca \u201eserviciu\u201d este, \u00een primul r\u00e2nd, un angajament de a reconstrui spiritul \u0219i practicile comunitare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>\u00ceNTRE VOI S\u0102 NU FIE A\u0218A&#8230;<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Au tr\u0103it cu el, cot la cot, pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. I-au auzit cuvintele, i-au v\u0103zut gesturile de eliberare \u0219i mil\u0103. La urma urmei, lor, care sunt \u00een contact direct cu el, le este greu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u201enoutatea\u201d. Ei sper\u0103 la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie, dar \u0219i-o imagineaz\u0103 cu conota\u021biile, mecanismele, regulile acestei lumi \u0219i, prin urmare, aspir\u0103, pe bun\u0103 dreptate, la o pozi\u021bie semnificativ\u0103, puternic\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Anun\u021burile despre patim\u0103 \u0219i moarte nu reu\u0219esc s\u0103 \u00eei afecteze prea mult. Probabil &#8211; \u00ee\u0219i spun ei &#8211; Isus vrea s\u0103 \u00eei preg\u0103teasc\u0103 pentru lupta decisiv\u0103 care este preludiul succesului. Odat\u0103 \u00eenvin\u0219i du\u0219manii, li se va deschide momentul de glorie, \u00een care \u00ee\u0219i vor vedea r\u0103spl\u0103tit\u0103 fidelitatea, adeziunea fa\u021b\u0103 de Maestru.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Z\u00e2mbim c\u00e2nd auzim cererea lui Iacob \u0219i a lui Ioan, dar apoi ne d\u0103m seama c\u0103 trebuie s\u0103 \u021binem cont de ispita celor doi apostoli \u00een fiecare zi. Pentru c\u0103 logica lor risc\u0103 s\u0103 fie \u0219i a noastr\u0103, \u0219i este logica puterii, a prestigiului, a succesului. Pentru c\u0103 \u00een fiecare dintre noi exist\u0103 o dorin\u021b\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin nem\u0103rturisit\u0103 de a ob\u021bine o pozi\u021bie important\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dimpotriv\u0103, logica lui Isus nu este foarte atr\u0103g\u0103toare pentru noi: nu slujitorii sunt cei care urc\u0103 pe scen\u0103, ci cei puternici; nu slujitorii sunt cei care comand\u0103, ci cei care au autoritate \u0219i putere&#8230; Nu, logica noastr\u0103 merge \u00eentr-o cu totul alt\u0103 direc\u021bie. Ea are \u00een vedere vizibilitatea \u0219i, prin urmare, etalarea for\u021bei. Ea vizeaz\u0103 victoria, care coincide &#8211; a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 &#8211; cu capacitatea de a \u00eenfr\u00e2nge adversarii, de a-i reduce la nimic. Logica noastr\u0103 lucreaz\u0103 cu desf\u0103\u0219urarea masiv\u0103 de for\u021be: oameni, mijloace, resurse. Ea utilizeaz\u0103 o strategie care nu este deloc naiv\u0103, ci se integreaz\u0103 magistral \u00een complexitatea afacerilor umane. Ea poate conta pe un bun sprijin publicitar \u0219i pe adeziunea publicului. Dar este aceasta logica lui Isus? Logica \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei? Aici se afl\u0103 dilema teribil\u0103: putem proclama o \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie, care nu este din aceast\u0103 lume, cu metode, structuri \u0219i proiecte care \u00eei asum\u0103 pe deplin logica?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Pasajul este preluat din C\u00e2ntarea a patra a Slujitorului lui Dumnezeu. Acesta anun\u021b\u0103 o r\u0103sturnare extraordinar\u0103 \u00een care \u00eentreaga tradi\u021bie cre\u0219tin\u0103 a recunoscut o profe\u021bie a misterului pascal al lui Isus Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmulresponsorial:<\/em><\/strong><strong>\u00a0<\/strong>Psalmul responsorial pune \u00een cuvinte rug\u0103ciunea Slujitorului suferind care \u00ee\u0219i pune speran\u021ba \u00een Dumnezeu. Actul de \u00eencredere al Slujitorului deschide un itinerar pentru a-i consola \u0219i \u00eencuraja pe to\u021bi cei care se apropie de Euharistia duminical\u0103 cu suferin\u021ba \u00een inim\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua\u00a0lectur\u0103:<\/em><\/strong>\u00a0Pentru\u00a0<em>Scrisoarea c\u0103tre Evrei<\/em> este necesar s\u0103 p\u0103str\u0103m ferm\u0103 m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 c\u0103 suferin\u021ba atroce tr\u0103it\u0103 de slujitor a devenit pentru el un prilej de har, crucea Fiului o cale spre cer, pentru a nu ne pierde speran\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een capacitatea sa de a \u00eenvinge moartea \u0219i r\u0103ul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> Fiii lui Zebedeu, Iacob \u0219i Ioan, se apropie de Isus pentru a-\u0219i exprima dorin\u021ba. Isus nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 frustreze dorin\u021ba de glorie manifestat\u0103 de ucenici, ci vrea s\u0103 o \u00eendrepte \u00een direc\u021bia corect\u0103: adev\u0103rata m\u0103re\u021bie este slujirea pe care Isus o \u00eentruchipeaz\u0103 prin oferirea propriei vie\u021bi pentru iubire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 561-562\/octombrie-noiembrie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 51<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DIN DUMINICA A 29-A DIN TIMPUL DE PESTE AN P\u00c2N\u0102 LA SOLEMNITATEA \u201eCRISTOS, REGELE UNIVERSULUI\u201d \u00a0 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32554,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38740"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38740"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38740\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38742,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38740\/revisions\/38742"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38740"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38740"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38740"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}