{"id":38636,"date":"2024-10-12T10:38:05","date_gmt":"2024-10-12T07:38:05","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38636"},"modified":"2024-10-12T20:51:14","modified_gmt":"2024-10-12T17:51:14","slug":"adevarata-bogatie-a-urmarii-meditatie-pentru-duminica-a-xxviii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/10\/12\/adevarata-bogatie-a-urmarii-meditatie-pentru-duminica-a-xxviii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eAdev\u0103rata bog\u0103\u021bie a urm\u0103rii\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXVIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/u><\/strong>DUMINICA A XXVIII-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

13 OCTOMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>ADEV\u0102RATA BOG\u0102\u021aIE A URM\u0102RII<\/strong><\/p>\n

\u00cen prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, Solomon cere \u00een\u021belepciune, recunosc\u00e2nd c\u0103 este un dar de la Dumnezeu at\u00e2t de pre\u021bios \u00eenc\u00e2t poate fi preferat tuturor bog\u0103\u021biilor, frumuse\u021bea ei este incomparabil\u0103 \u0219i splendoarea ei mai puternic\u0103 dec\u00e2t cea a luminii. Psalmul <\/em><\/strong>89 con\u021bine o rug\u0103ciune similar\u0103, care este completat\u0103 de o cerere; psalmistul \u00ee\u0219i recunoa\u0219te propria condi\u021bie de creatur\u0103 \u0219i \u00eel invoc\u0103 pe Dumnezeu s\u0103 \u00eei d\u0103ruiasc\u0103 \u00een\u021belepciune \u0219i s\u0103 \u00eei vin\u0103 \u00een ajutor. \u00cen cea de-a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, sunt l\u0103udate calit\u0103\u021bile cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu: viu \u0219i eficient, el poate p\u0103trunde ad\u00e2nc \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103; este capabil s\u0103 discearn\u0103 g\u00e2ndurile \u0219i inten\u021biile inimilor, deoarece Dumnezeu \u00eensu\u0219i este prezent \u00een el. \u00cen Evanghelie<\/em><\/strong>, Isus \u00eent\u00e2lne\u0219te o persoan\u0103 care cere s\u0103 mo\u0219teneasc\u0103 via\u021ba ve\u0219nic\u0103 \u0219i \u00eel invit\u0103 s\u0103 lase toate bunurile pentru a deveni ucenicul s\u0103u. Acesta nu face ceea ce \u00eei spune Isus \u0219i pleac\u0103 trist; episodul creeaz\u0103 prilejul unei \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi despre bog\u0103\u021bie: a l\u0103sa totul pentru a-l urma pe Isus Cristos \u00eenseamn\u0103 a primi de o sut\u0103 de ori mai mult dec\u00e2t ceea ce ai l\u0103sat.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103 este preluat\u0103 din prima parte a c\u0103r\u021bii \u00cen\u021belepciunii \u00een care regele Solomon celebreaz\u0103 \u00een\u021belepciunea primit\u0103 de la Dumnezeu (\u00cen\u021b 7-9). Regele \u00ee\u0219i recunoa\u0219te mai \u00eent\u00e2i propria sl\u0103biciune \u0219i limitele de creatur\u0103 (7,1-6) \u0219i tocmai aceast\u0103 condi\u021bie de fragilitate muritoare \u00eel determin\u0103 s\u0103 se roage. V. 7 relev\u0103, a\u0219adar, mai presus de orice, promptitudinea r\u0103spunsului divin: \u201eM-am rugat \u0219i mi-a fost dat\u0103 pruden\u021b\u0103\u201d. De \u00eendat\u0103 ce invocarea este rostit\u0103, Dumnezeu r\u0103spunde. El acord\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een\u021belepciunea practic\u0103 (phr\u00f3n\u0113sis<\/em>, cf. \u00cen\u021b 8,21), care provine din \u201espiritul \u00een\u021belepciunii\u201d (1,6), prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een oameni (Is 61,1) cu ajutorul c\u0103reia Domnul \u00ee\u0219i transmite cuno\u0219tin\u021bele (Prov 1,23). Prin urmare, \u00eenc\u0103 din primul verset se recunoa\u0219te c\u0103 \u00een\u021belepciunea nu este \u00een niciun caz rodul ingeniozit\u0103\u021bii umane, ci este un dar divin. Mai mult, conform unui canon tipic c\u0103r\u021bilor de \u00een\u021belepciune (Prov 8,10-11; cf. 1Reg 3,13-14), regele consider\u0103 aceast\u0103 \u00een\u021belepciune drept adev\u0103ratul bun pre\u021bios care trebuie preferat puterii (\u201esceptru \u0219i tron\u201d), banilor (\u201eam socotit bog\u0103\u021bia ca pe un nimic\u201d, v. 8), bijuteriilor pre\u021bioase (\u201enici m\u0103car nu am comparat-o cu o piatr\u0103 pre\u021bioas\u0103\u201d, v. 9). Aurul \u00een sine nu este dec\u00e2t nisip, argintul este ca noroiul: \u00een\u021beleptul nu p\u0103r\u0103se\u0219te bog\u0103\u021biile din lep\u0103dare de sine, ci pentru c\u0103 le-a descoperit inconsisten\u021ba \u0219i a g\u0103sit o comoar\u0103 mult mai mare.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, v. 10 evoc\u0103 dou\u0103 teme foarte frecvente \u00een mediile grece\u0219ti (\u0219i foarte actuale ast\u0103zi): s\u0103n\u0103tatea \u0219i frumuse\u021bea erau considerate calit\u0103\u021bi fundamentale ale persoanei. \u00cen\u021beleptul, pe de alt\u0103 parte, \u0219tie c\u0103 adev\u0103rata frumuse\u021be se g\u0103se\u0219te \u00een Dumnezeu \u0219i c\u0103 se poate chiar sacrifica pentru ea, f\u0103r\u0103 s\u0103 se menajeze \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 se preocupe doar de propria s\u0103n\u0103tate. Splendoarea \u00een\u021belepciunii, \u00een sf\u00e2r\u0219it, este mai puternic\u0103 dec\u00e2t cea a luminii, ea nu se estompeaz\u0103. De aceea, dup\u0103 ce a luat \u00een considerare propria sa limit\u0103 ca fiin\u021b\u0103, Solomon, prin imaginea luminii care arde mereu, afirm\u0103 c\u0103 \u00een\u021belepciunea este o adev\u0103rat\u0103 poart\u0103 c\u0103tre via\u021ba ve\u0219nic\u0103. Lectura se \u00eencheie amintind c\u0103 a alege \u00een\u021belepciunea \u0219i a o prefera tuturor lucrurilor bune nu duce la s\u0103r\u0103cie, ci procur\u0103 toate bog\u0103\u021biile (v. 11: \u201ecu ea mi-au venit toate lucrurile bune\u201d).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Pasajul din Evr 4,12-13 este preluat dintr-o parte a scrisorii \u00een care se afirm\u0103 c\u0103 Isus Cristos este marele preot adev\u0103rat, credincios \u0219i milostiv (3,1-5,10), singurul capabil de o mediere autentic\u0103 \u00eentre Dumnezeu \u0219i umanitate. \u00cen acest cadru, vv. 12-13 formeaz\u0103 un pasaj \u00een care sunt exaltate calit\u0103\u021bile Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu.<\/p>\n

Este \u00een primul r\u00e2nd \u201eviu\u201d, deoarece este rostit de \u201eDumnezeul cel viu\u201d (3,12), capabil s\u0103 dea via\u021b\u0103 (Dt 32,47); cuv\u00e2ntul este apoi \u201eeficace\u201d, \u00een sensul c\u0103 transpune \u00een ac\u021biune ceea ce spune (pentru energ\u00e9s<\/em>, a se vedea Fil 6), \u0219i este asem\u0103n\u0103tor unei s\u0103bii cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri, foarte ascu\u021bit\u0103. De\u0219i aceast\u0103 imagine ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim la instrumentul folosit pentru sentin\u021b\u0103 (Ez 21,14-15), cu care se taie tot ceea ce nu apar\u021bine lui Dumnezeu, contextul ne \u00eendeamn\u0103 mai ales s\u0103 interpret\u0103m sabia ca pe un simbol care s\u0103 indice capacitatea de a p\u0103trunde ad\u00e2nc. C\u0103ci cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care \u201e\u00eencheieturile \u0219i m\u0103duva\u201d (realit\u0103\u021bile fizice \u0219i materiale) se intersecteaz\u0103 cu sufletul \u0219i spiritul; el are astfel puterea de a transforma \u00eentreaga persoan\u0103, vindec\u00e2nd spiritul \u0219i f\u0103c\u00e2nd bine \u0219i c\u0103rnii. \u00cen cele din urm\u0103, ea este capabil\u0103 s\u0103 discearn\u0103 \u0219i s\u0103 identifice g\u00e2ndurile \u0219i inten\u021biile care locuiesc \u00een inima omului \u0219i \u00eei condi\u021bioneaz\u0103 intimitatea secret\u0103. \u00cen special, v. 13 afirm\u0103 cu oarecare insisten\u021b\u0103 c\u0103 nimeni nu este capabil s\u0103 se ascund\u0103, deoarece Dumnezeu poate demasca minciuna \u0219i ipocrizia (cf. Ps 139,11-12). \u00cen acest verset exist\u0103 o anumit\u0103 schimbare: nu se spune: \u201eNicio creatur\u0103 nu este capabil\u0103 s\u0103 se ascund\u0103 \u00een fa\u021ba Cuv\u00e2ntului\u201d, ci \u201e\u00een fa\u021ba lui Dumnezeu\u201d. Nu exist\u0103 un mod mai eficient de a afirma c\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u0219i este prezent \u00een Cuv\u00e2ntul s\u0103u.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Ce trebuie s\u0103 fac?<\/strong> Isus este \u00eenc\u0103 \u201epe drumul\u201d care duce la Ierusalim \u0219i pe acest drum \u00eent\u00e2lne\u0219te un om care formuleaz\u0103 o \u00eentrebare foarte semnificativ\u0103: \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torule bun, ce trebuie s\u0103 fac ca s\u0103 mo\u0219tenesc via\u021ba ve\u0219nic\u0103?\u201d (v. 17). Acest prim pasaj descrie persoana care se apropie de Isus \u00eentr-o cheie pozitiv\u0103. Acesta alearg\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea maestrului, se arunc\u0103 \u00een genunchi, foarte implicat \u00een \u00eentrebarea pe care o formuleaz\u0103 \u0219i, prin cererea sa, declar\u0103 superioritatea lui Isus (prin faptul c\u0103 \u00eel nume\u0219te \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torule bun!\u201d) fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi mae\u0219tri \u0219i, mai presus de toate, \u00ee\u0219i exprim\u0103 o dorin\u021b\u0103 foarte intens\u0103. Motivul mo\u0219tenirii, de fapt, este foarte frecvent \u00een Vechiul Testament \u0219i este adesea legat de darul p\u0103m\u00e2ntului, de \u201emo\u0219tenirea\u201d pe care Dumnezeu a dat-o poporului s\u0103u (Num 34,2; Dt 4,21; 12,10). Cer\u00e2nd via\u021ba ve\u0219nic\u0103 ca mo\u0219tenire, necunoscutul recunoa\u0219te practic c\u0103 realit\u0103\u021bile materiale (p\u0103m\u00e2nt, cas\u0103, munc\u0103, posesiuni) nu pot satisface dorin\u021ba cea mai intim\u0103 a unei persoane.<\/p>\n

Numai Dumnezeu.<\/strong> Isus r\u0103spunde \u00eentr-un mod nea\u0219teptat: \u201eDe ce m\u0103 nume\u0219ti bun? Nimeni nu este bun, dec\u00e2t numai Dumnezeu\u201d (v. 18). Singura not\u0103 strident\u0103 \u00een \u00eentrebarea formulat\u0103 de persoana din fa\u021ba lui Isus este, de fapt, verbul \u201ea face\u201d: pare aproape ca \u0219i cum t\u00e2n\u0103rul ar fi convins c\u0103 se poate accede la via\u021ba divin\u0103 printr-o lucrare uman\u0103. Isus concentreaz\u0103 apoi aten\u021bia \u00eentr-o alt\u0103 direc\u021bie \u0219i afirm\u0103 c\u0103 numai \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre Dumnezeu se poate g\u0103si r\u0103spunsul la \u00eentrebarea formulat\u0103. \u00cen plus, proced\u00e2nd astfel, el dezv\u0103luie implicit ceva din el \u00eensu\u0219i: recunosc\u00e2ndu-l ca pe un \u201ebun St\u0103p\u00e2n\u201d, bogatul trebuie s\u0103 fie con\u0219tient c\u0103 el este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu \u00eensu\u0219i!<\/p>\n

Poruncile.<\/strong> Dup\u0103 prima parte a r\u0103spunsului, Isus enumer\u0103 poruncile, deoarece, potrivit Scripturii, ele sunt calea care duce la via\u021b\u0103 (Lev 18,5; Prov 4,4). Cu toate acestea, Maestrul men\u021bioneaz\u0103 doar poruncile referitoare la rela\u021bia cu fra\u021bii (men\u021bion\u00e2nd ultima porunca a patra, \u201ecinste\u0219te pe tat\u0103l t\u0103u \u0219i pe mama ta\u201d) \u0219i nu le men\u021bioneaz\u0103 pe cele referitoare la rela\u021bia dintre om \u0219i Dumnezeu. Acest r\u0103spuns creeaz\u0103 nedumerire \u00een interlocutorul s\u0103u, care sus\u021bine c\u0103 le-a \u00eemplinit \u00eenc\u0103 din tinere\u021be \u0219i, prin urmare, critic\u0103 \u00een mod inerent r\u0103spunsul lui Isus: \u201eAm \u00eemplinit ceea ce spui tu, dar nu am ob\u021binut via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n

El \u0219i-a fixat privirea asupra lui, l-a iubit.<\/strong> R\u0103spunsul bogatului continu\u0103 s\u0103 fie centrat pe \u201eeu\u201d, el vrea doar s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce s\u0103 fac\u0103 pentru a ob\u021bine rezultatul. \u00cen fa\u021ba acestui tip de cerere, Isus r\u0103spunde propun\u00e2nd o rela\u021bie totalizant\u0103 \u0219i exclusiv\u0103. Cu toate acestea, o astfel de rela\u021bie nu se bazeaz\u0103 pe ini\u021biativa uman\u0103, ci pe lucrarea lui Dumnezeu, deoarece, chiar \u00eenainte de a-\u0219i interoga interlocutorul, Marcu dezv\u0103luie c\u0103 Isus este cel care \u00ee\u0219i fixeaz\u0103 privirea asupra lui (verbul embl\u00e9p\u014d<\/em> este intensiv) cu iubire; \u00een acest fel, evanghelia dezv\u0103luie c\u0103, de fapt, Isus nu cere un sacrificiu imposibil, ci vrea s\u0103 dea mult mai mult dec\u00e2t ceea ce cere, deoarece iube\u0219te persoana din fa\u021ba sa chiar \u00eenainte ca aceasta s\u0103 r\u0103spund\u0103 chem\u0103rii sale.<\/p>\n

Porunca este direct\u0103 \u0219i tulbur\u0103toare: \u201emergi, vinde ceea ce ai \u015fi d\u0103 s\u0103racilor \u015fi vei avea comoar\u0103 \u00een cer, apoi vino \u015fi urmeaz\u0103-m\u0103!\u201d (v. 21). Isus cere mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se pun\u0103 \u00een mi\u0219care (\u201eMergi!\u201d), presupun\u00e2nd astfel c\u0103 starea \u00een care se afl\u0103 omul bogat este static\u0103 \u0219i imobil\u0103. Prin urmare, pentru a pleca \u0219i a se pune \u00een mi\u0219care, el trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i distribuie averea s\u0103racilor, excluz\u00e2nd astfel orice posibilitate de a o recupera. Actul cerut, \u00eens\u0103, nu presupune doar o renun\u021bare: dup\u0103 ce renun\u021b\u0103 la bunurile sale, omul va putea g\u0103si o nou\u0103 comoar\u0103, \u00een cer (Tb 4,8-9; cf. Mt 6,19-20; 1Tim 6,19), \u00een Dumnezeu. De fapt, indiferent c\u00e2t de multe bog\u0103\u021bii sunt predate persoanelor mai pu\u021bin bogate, caritatea nu este scopul principal al acestei ac\u021biuni: Isus cere s\u0103 se lase totul pentru ca persoana s\u0103 fie liber\u0103 s\u0103 devin\u0103 discipolul s\u0103u. \u00cen concluzie, tocmai acest imperativ se concentreaz\u0103 \u00een tendin\u021bele privind rela\u021bia cu Dumnezeu, omise \u00een lista propus\u0103 mai sus: alegerea de a-l urma pe Isus devine astfel modalitatea de a adera la Dumnezeu \u00eentr-un mod radical, renun\u021b\u00e2nd la al\u021bi idoli<\/strong> (banii \u0219i bog\u0103\u021biile). De aici poate fi tras\u0103 \u0219i o alt\u0103 consecin\u021b\u0103: via\u021ba ve\u0219nic\u0103 nu este o condi\u021bie care poate fi ob\u021binut\u0103 pe baza unei lucr\u0103ri, ci este rodul rela\u021biei cu Dumnezeu (cf. In 17,3).<\/p>\n

Bunurile \u0219i \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia.<\/strong> Revoltat \u0219i dezorientat (\u00een greac\u0103 g\u0103sim stygn\u00e1z\u014d<\/em>, de la st\u00fdgnos<\/em>, \u201e\u00eentunecat\u201d, \u00cen\u021b 17,5), omul pleac\u0103 trist pentru c\u0103, explic\u0103 Marcu, avea multe bog\u0103\u021bii (v. 22). Triste\u021bea este semnul c\u0103 omul este sf\u00e2\u0219iat \u00eentre dou\u0103 bunuri opuse, este divizat: nu vrea s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 bunurile, dar \u0219tie c\u0103 pierde un bun superior (dac\u0103 ar fi convins de valoarea bog\u0103\u021biilor, nu ar pleca trist, ar fi senin). Este o triste\u021be pe care trebuie s\u0103 o simt\u0103 fiecare discipol, atunci c\u00e2nd descoper\u0103 c\u0103 for\u021bele umane sunt insuficiente pentru a r\u0103spunde chem\u0103rii lui Isus, a\u0219a cum va spune \u0219i Maestrul: \u201eImposibil pentru oameni!\u201d (10,27). Prin urmare, Isus profit\u0103 de aceast\u0103 ocazie pentru a propune \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura sa despre bog\u0103\u021bii; \u00een ceea ce prive\u0219te credin\u021ba, acestea reprezint\u0103 un obstacol insurmontabil (cf. Am 2,6-16; 4,1-2), at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t ceea ce este considerat \u201edificil\u201d \u00een v. 23, devine absolut imposibil \u00een v. 24: \u201eeste mai u\u0219or pentru o c\u0103mil\u0103 s\u0103 treac\u0103 prin urechea unui ac dec\u00e2t pentru un om bogat s\u0103 intre \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d. \u00cen tradi\u021bia iudaic\u0103, imaginea elefantului care trece prin ochiul acului este folosit\u0103 \u00een alt\u0103 parte (Talmudul babilonian, Berachot<\/em> 55b) pentru a indica o condi\u021bie imposibil\u0103.<\/p>\n

Nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu.<\/strong> R\u0103spunsul negativ al bogatului \u0219i cuvintele ferme ale lui Isus \u00eei determin\u0103 pe ucenici s\u0103 formuleze o \u00eentrebare \u00eengrijorat\u0103: \u201eCine poate fi m\u00e2ntuit?\u201d (v. 26). \u00centr-adev\u0103r, ei \u0219i-au dat seama c\u0103 chemarea nu este doar o realitate accesorie \u0219i op\u021bional\u0103, ci o condi\u021bie necesar\u0103 pentru m\u00e2ntuire.<\/p>\n

Din acest motiv, Isus \u00eei consoleaz\u0103 afirm\u00e2nd c\u0103 \u201etoate lucrurile sunt posibile pentru Dumnezeu\u201d: recunoa\u0219terea trist\u0103 a propriei neputin\u021be poate deveni, a\u0219adar, o ocazie de a descoperi puterea lui Dumnezeu \u0219i ac\u021biunea sa. Petru, \u00eens\u0103, insist\u0103 \u0219i roste\u0219te o fraz\u0103 prin care \u00ee\u0219i exprim\u0103 toat\u0103 \u00eengrijorarea (\u0219i poate ne\u00eencrederea): \u201eIat\u0103, noi am l\u0103sat totul \u0219i te-am urmat\u201d (v. 28). Isus r\u0103spunde apoi prezent\u00e2nd lista bunurilor l\u0103sate \u00een urm\u0103 din cauza Evangheliei \u0219i a lui Isus, compar\u00e2nd-o cu lista celor primite (vv. 29-30). Pentru fiecare realitate l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103, discipolul va primi sut\u0103 la sut\u0103 deja \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103, deci mult mai mult dec\u00e2t ceea ce a fost l\u0103sat \u00een urm\u0103, dar cu o singur\u0103 excep\u021bie. Singurul element pentru care nu exist\u0103 coresponden\u021b\u0103 \u00een list\u0103 este tat\u0103l: dup\u0103 ce \u0219i-a abandonat tat\u0103l p\u0103m\u00e2ntesc, discipolul va \u00eent\u00e2lni doar un altul (\u0219i nu o sut\u0103), singurul \u0219i bunul Dumnezeu \u0219i Tat\u0103. Paranteza final\u0103 arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 abunden\u021b\u0103 de bunuri nu va fi acordat\u0103 conform unei logici lume\u0219ti: din moment ce ai renun\u021bat la at\u00e2t de multe, ai dreptul la mult mai mult. Dimpotriv\u0103, bucuria va fi \u00eenso\u021bit\u0103 de persecu\u021bie, deoarece adev\u0103ratul ucenic va experimenta un paradox: \u00ee\u0219i va primi r\u0103splata tr\u0103ind misterul pascal al lui Isus Cristos \u00een propria sa carne (cf. 2Cor 4,11).<\/p>\n