{"id":38476,"date":"2024-10-05T23:10:58","date_gmt":"2024-10-05T20:10:58","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38476"},"modified":"2024-10-06T00:45:10","modified_gmt":"2024-10-05T21:45:10","slug":"valoarea-relatiei-dintre-barbat-si-femeie-meditatie-pentru-duminica-a-xxvii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/10\/05\/valoarea-relatiei-dintre-barbat-si-femeie-meditatie-pentru-duminica-a-xxvii\/","title":{"rendered":"\u201eValoarea rela\u021biei dintre b\u0103rbat \u0219i femeie\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXVII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XXVII-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

29 SEPTEMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>VALOAREA RELA\u021aIEI DINTRE B\u0102RBAT \u0218I FEMEIE<\/strong><\/p>\n

\u00cen prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, Dumnezeu dezv\u0103luie c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 ceva \u00een crea\u021bie care nu este bun: singur\u0103tatea. Prin urmare, Domnul creeaz\u0103 femeia ca ajutor b\u0103rbatului, pentru a dep\u0103\u0219i aceast\u0103 condi\u021bie originar\u0103 datorit\u0103 comuniunii profunde care se realizeaz\u0103 \u00een rela\u021bia dintre b\u0103rbat \u0219i femeie. Psalmul <\/em><\/strong>127 ne aminte\u0219te c\u0103 binecuv\u00e2ntarea este rodul fricii de Dumnezeu; aceast\u0103 virtute condi\u021bioneaz\u0103 toate domeniile cele mai importante ale vie\u021bii cotidiene, cum ar fi munca, familia, casa. A doua lectur\u0103<\/em><\/strong> anun\u021b\u0103 c\u0103 patima lui Isus Cristos nu este un eveniment lipsit de sens: misiunea Fiului se \u00eempline\u0219te tocmai \u00een moartea sa pentru omenire \u0219i \u00een gloria \u00eenvierii. \u00cen Evanghelie<\/em><\/strong>, Isus este \u00eentrebat despre desfacerea c\u0103s\u0103toriei, o posibilitate acordat\u0103 de T\u00f4r\u00e2<\/em>. Isus arat\u0103 c\u0103 \u201ede la \u00eenceput\u201d Dumnezeu a stabilit c\u0103 uniunea so\u021bilor este stabil\u0103 \u0219i indisolubil\u0103. Apoi, lu\u00e2nd un copil \u00een bra\u021be, Isus arat\u0103 c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia este primit\u0103 la fel cum este primit un copil.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Lectura din Geneza \u00eencepe cu o not\u0103 surprinz\u0103toare: Dumnezeu afirm\u0103 c\u0103 \u00een crea\u021bie, a c\u0103rei bun\u0103tate a recunoscut-o (Gen 1,3,10,12,18,21,25,31), exist\u0103 \u00eenc\u0103 ceva care nu este bun: \u201eNu este bine ca omul s\u0103 fie singur\u201d (v. 18). Singur\u0103tatea originilor este o condi\u021bie a sl\u0103biciunii (cf. Gen 42,38), crea\u021bia nu \u0219i-a atins perfec\u021biunea tocmai pentru c\u0103 nu a fost \u00eencununat\u0103 de rela\u021bie. Din acest motiv, Dumnezeu spune: \u201eVreau s\u0103 \u00eei fac un ajutor care s\u0103 \u00eei corespund\u0103\u201d. Cuv\u00e2ntul ebraic ‘ezer<\/em>, \u201eajutor\u201d, are un sens puternic: se refer\u0103 \u00eentotdeauna la o persoan\u0103, care are o demnitate egal\u0103 (dac\u0103 nu superioar\u0103), poate desemna aliatul (Is 31,3) care vine \u00een ajutor \u00een r\u0103zboi (Is 30,5) \u0219i este foarte des folosit pentru a indica interven\u021bia divin\u0103 (cf. Os 13,9; Ps 33,20). Prin urmare, Dumnezeu nu dore\u0219te doar s\u0103 creeze pe cineva care s\u0103 poat\u0103 \u201e\u021bine companie\u201d, ci inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 ofere un ajutor care poate salva fiin\u021bele umane, r\u0103scump\u0103r\u00e2ndu-le din puterea mortal\u0103 a singur\u0103t\u0103\u021bii. De aceea, este vorba despre \u201eun ajutor care \u00eei corespunde\u201d sau, mai literal, \u201eegal cu el\u201d; ebraicul neged<\/em> (\u201e\u00een fa\u021ba lui\u201d), de fapt, deriv\u0103 din r\u0103d\u0103cina ngd<\/em>, \u201ea anun\u021ba, a spune\u201d: pentru a veni \u00een ajutorul omului, trebuie, prin urmare, s\u0103 fie o creatur\u0103 capabil\u0103 s\u0103 comunice, deoarece numai rela\u021bia dintre oameni face posibil\u0103 dep\u0103\u0219irea izol\u0103rii. Pentru tradi\u021bia ebraic\u0103, de altfel, aceast\u0103 expresie dezv\u0103luie c\u0103 f\u0103ptura modelat\u0103 va putea ajuta \u0219i prin corec\u021bie (un serviciu extrem de pre\u021bios): \u201edac\u0103 el (Adam) este vrednic, ea \u00eei va fi de ajutor, dac\u0103 nu, ea va fi \u00eempotriva lui pentru a-l combate\u201d (Pirk\u00ea de-Rabbi Eliezer<\/em>, 12).<\/p>\n

Fiin\u021bele vii, animalele s\u0103lbatice \u0219i p\u0103s\u0103rile cerului nu pot umple golul singur\u0103t\u0103\u021bii (vv. 19-20). Prin urmare, Domnul \u00eel face pe om s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-un somn ad\u00e2nc \u0219i creeaz\u0103 femeia. Referirea la toropeal\u0103 serve\u0219te ca o reamintire a faptului c\u0103 ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple nu este \u00een niciun caz opera omului (vv. 21-22). \u00cen fa\u021ba femeii, b\u0103rbatul \u00ee\u0219i manifest\u0103 uimirea, declar\u00e2nd-o \u00een prima expresie poetic\u0103 din \u00eentreaga Biblie (v. 23 urm\u00e2nd canonul clasic al poeziei biblice). Numind-o \u201eos din oasele mele\u201d \u0219i \u201ecarne din carnea mea\u201d, b\u0103rbatul folose\u0219te o formul\u0103 de rudenie (Gen 29,13-14), exprim\u00e2nd unitatea celor dou\u0103 persoane \u0219i apartenen\u021ba lor reciproc\u0103. Pentru ca aceast\u0103 uniune s\u0103 se realizeze, va fi necesar ca b\u0103rbatul s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 familia de origine (l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 siguran\u021bele copil\u0103riei- v. 24) pentru a deveni \u201eun singur trup\u201d cu so\u021bia sa. Acest verset este foarte dens: verbul \u201ea uni\u201d (\u00een ebraic\u0103 dbq<\/em>) poate fi folosit pentru a desemna o afec\u021biune puternic\u0103 (Rt 1,14), pentru unirea b\u0103rbatului cu femeia (1Reg 11,2), dar \u0219i pentru leg\u0103m\u00e2ntul dintre Dumnezeu \u0219i om (Dt 10,20; 11,22). Expresia \u201eun singur trup\u201d manifest\u0103 astfel un paradox: uniunea se bazeaz\u0103 pe o dimensiune material\u0103 (pe carne), dar nu se realizeaz\u0103 pe deplin dec\u00e2t pe un plan superior, similar celui al leg\u0103m\u00e2ntului, o dimensiune care presupune loialitate, fidelitate, disponibilitate, continuitate \u0219i, prin urmare, indisolubilitate.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima parte a Scrisorii c\u0103tre Evrei<\/em> (1,5-2,18) anun\u021b\u0103 \u00eemplinirea profe\u021biilor Vechiului Testament prin moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus Cristos, Rege \u0219i Mesia. Ea culmineaz\u0103 cu considera\u021bia c\u0103 Isus Cristos este adev\u0103ratul mare preot capabil s\u0103 medieze (s\u0103 creeze o comunicare \u0219i o punte) \u00eentre Dumnezeu \u0219i umanitate. Prin urmare, a doua lectur\u0103 \u00eencepe cu o afirma\u021bie capital\u0103: Isus f\u0103cut om (\u201epu\u021bin inferior \u00eengerilor\u201d; cf. Ps 8,5-7 citat \u00een Evr 2,6-8) este \u00eencoronat cu slav\u0103 tocmai datorit\u0103 Crucii. Misterul pascal seam\u0103n\u0103 cu un spectacol care trebuie contemplat, iar autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 implice \u00eentreaga adunare \u00een aceast\u0103 viziune (\u201e\u00eel vedem!\u201d, v. 9). De fapt, moartea sa nu este prezentat\u0103 ca un eveniment lipsit de sens, absurd, ci ca o experien\u021b\u0103 \u201e\u00een folosul tuturor\u201d, al c\u0103rei scop este de a aduce binele omenirii.<\/p>\n

Suferin\u021ba este, prin urmare, \u201econvenabil\u0103\u201d \u00een sensul c\u0103 este necesar\u0103 (\u0219i nu doar posibil\u0103 sau probabil\u0103) conform planului lui Dumnezeu, care guverneaz\u0103 istoria de la \u00eenceput (\u201epentru care \u0219i prin care exist\u0103 toate lucrurile\u201d). Tocmai prin suferin\u021b\u0103, de fapt, misiunea Fiului \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eemplinirea deplin\u0103: acesta este sensul verbului grecesc telei\u00f3\u014d<\/em>, tradus \u201ea face des\u0103v\u00e2r\u0219it\u201d. Iubirea Tat\u0103lui, manifestat\u0103 \u00een Fiul, se \u00eempline\u0219te \u00een moartea sa pentru omenire \u0219i \u00een gloria \u00eenvierii. Pentru a m\u00e2ntui omenirea, Fiul nu putea fi dec\u00e2t fratele ei, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind condi\u021bia ei \u00een toate, experiment\u00e2nd suferin\u021ba, durerea, singur\u0103tatea \u0219i moartea. Trec\u00e2nd prin patim\u0103, Isus Cristos a deschis o cale pentru to\u021bi, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i sfin\u021benia, sfin\u021bindu-i pe oameni \u0219i permi\u021b\u00e2ndu-le s\u0103 urce pe cruce f\u0103r\u0103 disperare.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Proba.<\/strong> Episodul relatat \u00een Evanghelie are loc \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei lui Isus la Ierusalim, \u00een Iudeea. Fariseii se apropie de Isus pentru a-l testa pe o tem\u0103 precis\u0103 (c\u0103s\u0103toria) \u0219i pentru a-l \u00eempinge s\u0103 contrazic\u0103 T\u00f4r\u00e2<\/em> lui Moise (v. 2). \u00cen tradi\u021bia ebraic\u0103, de fapt, era permis\u0103 dizolvarea c\u0103s\u0103toriei, chiar dac\u0103 existau multe discu\u021bii \u00eentre exper\u021bii Legii cu privire la motivele care puteau justifica o astfel de decizie. \u0218coala mai strict\u0103 a lui Shammai sus\u021binea c\u0103 era legal\u0103 desfacerea c\u0103s\u0103toriei doar \u00een caz de infidelitate, \u00een timp ce \u0219coala lui Hillel considera c\u0103 era suficient\u0103 chiar \u0219i o cauz\u0103 mult mai banal\u0103 (cf. Talmud Babli, Eruvin<\/em> 13b).<\/p>\n

Moise.<\/strong> \u00cen timp ce fariseii \u00eentreab\u0103 ce este \u201elegal\u201d (v. 2), Isus \u00eei trimite la Scripturi \u0219i mai ales la T\u00f4r\u00e2<\/em> \u00eens\u0103\u0219i (\u201eCe v-a prescris Moise?\u201d). Prima reac\u021bie a \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului este astfel menit\u0103 s\u0103 le reaminteasc\u0103 ascult\u0103torilor s\u0103i izvorul \u0219i fundamentul: Isus nu r\u0103spunde la \u00eentrebarea \u201ece este permis?\u201d, ci caut\u0103 s\u0103 \u00eei instruiasc\u0103 cu privire la ceea ce este corect, \u00eentorc\u00e2ndu-se la \u00eenceputuri, care este Biblia \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n

Permisiunea.<\/strong> Fariseii \u00eei r\u0103spund lui Isus cit\u00e2nd permisiunea acordat\u0103 \u00een Deuteronom cu privire la divor\u021b: \u201eMoise a permis scrierea actului de desp\u0103r\u021bire \u0219i repudiere\u201d (v. 4). Se face trimitere la Dt 34,1-4, unde existen\u021ba practicii divor\u021bului este considerat\u0103 de la sine \u00een\u021beleas\u0103, dar \u00een realitate este reglementat un caz special: dac\u0103 so\u021bul decide s\u0103 \u00ee\u0219i renege prima so\u021bie pentru a se c\u0103s\u0103tori cu alta, el poate face acest lucru, dar nu o poate lua \u00eenapoi ca so\u021bie a doua oar\u0103. Prin urmare, este vorba de o reflec\u021bie asupra unei practici care exista cu adev\u0103rat, dar care, cu toate acestea, se sim\u021bea nevoia de a fi reglementat\u0103, deoarece putea prezenta unele aspecte problematice (\u00eentoarcerea la prima so\u021bie se putea transforma \u00eentr-un fel de adulter legalizat). Fariseii, \u00eens\u0103, fac apel chiar la acest pasaj din Scriptur\u0103 pentru a justifica posibilitatea divor\u021bului.<\/p>\n

De la \u00eenceput.<\/strong> \u00cen acest moment, Isus \u00eei duce pe interlocutori \u00eenapoi la relatarea crea\u021biei, combin\u00e2nd Gen 1,27 cu Gen 2,24. Dumnezeu a creat omul \u201eb\u0103rbat \u0219i femeie\u201d (Gen 1,27), manifest\u00e2nd \u00een diferen\u021ba de origini chemarea singular\u0103 la rela\u021bie.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, dup\u0103 cum se vede \u00een comentariul primei lecturi, voca\u021bia cea mai intim\u0103 a omului este tocmai aceea la unire, \u0219i la o unire care este descris\u0103 \u00een termeni care fac aluzie la leg\u0103tura stabil\u0103 dintre Dumnezeu \u0219i popor realizat\u0103 \u00een leg\u0103m\u00e2ntul de pe Sinai (Ex 19-24). Prin urmare, Isus le dezv\u0103luie fariseilor c\u0103 nu este at\u00e2t de important s\u0103 \u0219tim ce este permis, ci este mult mai semnificativ s\u0103 ajungem la fondul problemei, s\u0103 descoperim care este voca\u021bia fiec\u0103rei fiin\u021be umane, aceea la o iubire fidel\u0103 \u0219i stabil\u0103, la un dar de sine care nu include r\u0103zg\u00e2ndiri. Isus, de fapt, insist\u0103 tocmai asupra ireversibilit\u0103\u021bii condi\u021biei create de unirea celor doi so\u021bi: \u201eei nu mai sunt doi, ci un singur trup\u201d (v. 8). Aceast\u0103 uniune, \u00een plus, are un statut \u201edivin\u201d (\u201eNimeni s\u0103 nu despart\u0103 ceea ce Dumnezeu a unit\u201d – v. 9); este, de fapt, o chemare din partea lui Dumnezeu (nu doar efectul unor \u201eafinit\u0103\u021bi elective\u201d) \u0219i, ca atare, se bazeaz\u0103 pe credin\u021b\u0103. Prin urmare, prima parte a Evangheliei se \u00eencheie prin compararea repudierii cu adulterul \u0219i afirm\u00e2nd c\u0103 so\u021bul \u0219i so\u021bia au acelea\u0219i \u00eendatoriri unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt (v. 11-12).<\/p>\n

Copiii.<\/strong> Imediat dup\u0103 episodul discu\u021biei despre c\u0103s\u0103torie, Marcu relateaz\u0103 o scen\u0103 \u00een care se manifest\u0103 marea familiaritate a lui Isus cu copiii. Ucenicii nu \u00een\u021beleg \u0219i, cu o anumit\u0103 severitate (verbul epitim\u00e1\u014d<\/em>, \u201ea mustra\u201d, este destul de puternic), \u00eel \u00eempiedic\u0103 pe \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor s\u0103 intre (v. 13). O astfel de scen\u0103 evoc\u0103 poate toate acele ocazii \u00een care cre\u0219tinii sunt cei care \u00eengreuneaz\u0103 accesul la Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u0219i copiii.<\/strong> \u00cen fa\u021ba copiilor, Isus pronun\u021b\u0103 o fraz\u0103 foarte bogat\u0103 care se preteaz\u0103 la mai multe inter pret\u0103ri. \u00cen primul r\u00e2nd, ea poate fi tradus\u0103, astfel: \u201eCel care nu prime\u0219te \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu ca [cel care prime\u0219te] un copil\u201d (v. 15). Aceast\u0103 traducere se potrive\u0219te contextului imediat, deoarece cu pu\u021bin timp \u00eenainte Isus a afirmat c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia apar\u021bine tocmai celor care sunt ca un copil (v. 14). Conform acestei considera\u021bii, cre\u0219tinul este a\u0219adar chemat s\u0103 devin\u0103 ca un copil, manifest\u00e2nd o mare docilitate \u0219i o continu\u0103 disponibilitate de a se converti (Mt 18,3: \u201eDac\u0103 nu v\u0103 ve\u021bi converti \u0219i nu ve\u021bi deveni ca ni\u0219te copii, nu ve\u021bi intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor\u201d). Pe de alt\u0103 parte, aceea\u0219i propozi\u021bie poate fi tradus\u0103 \u0219i \u00een alt mod: \u201eOricine nu prime\u0219te \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu ca [cineva care prime\u0219te] un copil\u201d (v. 15). \u00cen acest caz, accentul nu cade pe comportamentul celor mici, ci pe compara\u021bia dintre primirea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei \u0219i primirea unui copil (Mt 9,33-37). \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu se aseam\u0103n\u0103 cu un copil care se prezint\u0103 rup\u00e2nd tiparele \u0219i modific\u00e2nd echilibrul, pentru a fi primit cu deschidere de spirit \u0219i generozitate, l\u0103s\u00e2ndu-se uimit \u0219i dezarmat. Nu exist\u0103 un mod mai explicit de a ne reaminti c\u0103 na\u0219terea unei creaturi noi este un simbol puternic al experien\u021bei de credin\u021b\u0103. Noutatea lui Dumnezeu se na\u0219te \u00een via\u021ba oamenilor la fel cum un copil apare \u00een via\u021ba unui cuplu: a-l primi \u00eenseamn\u0103, cu siguran\u021b\u0103, a l\u0103sa aceast\u0103 noutate s\u0103 r\u0103stoarne planurile \u0219i s\u0103 restabileasc\u0103 priorit\u0103\u021bile. Cu toate acestea, copilul nou-n\u0103scut, ca \u0219i credin\u021ba, nu este doar un motiv de tulburare, ci aduce cu sine multe daruri nepre\u021buite \u0219i nea\u0219teptate de har \u0219i bucurie.<\/p>\n