{"id":38324,"date":"2024-09-22T09:48:16","date_gmt":"2024-09-22T06:48:16","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38324"},"modified":"2024-09-22T09:48:16","modified_gmt":"2024-09-22T06:48:16","slug":"dupa-chipul-lui-cristos-mici-si-persecutati-meditatie-pentru-duminica-a-xxv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/09\/22\/dupa-chipul-lui-cristos-mici-si-persecutati-meditatie-pentru-duminica-a-xxv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDup\u0103 chipul lui Cristos, mici \u0219i persecuta\u021bi\u201d- Medita\u021bie pentru Duminica a XXV-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>\u00a0<\/u><\/strong><strong><u>DUMINICA A XXV-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>22 SEPTEMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>DUP\u0102 CHIPUL LUI CRISTOS, MICI \u0218I PERSECUTA\u021aI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen capitolul al doilea al c\u0103r\u021bii <em>\u00cen\u021belepciunii<\/em>, se face referire la persoana care nu tr\u0103ie\u0219te \u00een prezen\u021ba lui Dumnezeu \u0219i caut\u0103 doar satisfac\u021bia; nu poate dec\u00e2t s\u0103 devin\u0103 violent\u0103, dispre\u021buindu-i \u0219i persecut\u00e2ndu-i pe cei drep\u021bi (<strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). <strong><em>Psalmul <\/em><\/strong>53 exprim\u0103 actul de credin\u021b\u0103 al celui drept persecutat, anticip\u00e2nd rug\u0103ciunea lui Isus; el se simte obiectul nedrept\u0103\u021bii \u0219i \u00eei cere lui Dumnezeu s\u0103 intervin\u0103. \u00cen <strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, rivalitatea \u0219i afirmarea de sine nu pot provoca dec\u00e2t \u201edezordine\u201d, dar Dumnezeu poate d\u0103rui o \u00een\u021belepciune cereasc\u0103, \u00een care sunt descrise multe calit\u0103\u021bi, care elibereaz\u0103 de violen\u021b\u0103. \u00cen <strong><em>evanghelie<\/em><\/strong>, pentru a doua oar\u0103, Isus \u00ee\u0219i anun\u021b\u0103 patima \u0219i dezv\u0103luie c\u0103 Fiul lui Dumnezeu, lovit ca omul cel drept din <em>\u00cen\u021b <\/em>2, va \u00eenvia. \u00cen ciuda acestui fapt, ucenicii se ceart\u0103 \u00eentre ei pentru c\u0103 fiecare caut\u0103 locul \u00eent\u00e2i ; Isus afirm\u0103 apoi c\u0103 \u201edac\u0103 cineva vrea s\u0103 fie primul, s\u0103 fie ultimul dintre to\u021bi \u0219i slujitorul tuturor\u201d. Via\u021ba cap\u0103t\u0103 sens doar dac\u0103 o \u00een\u021belegem ca o misiune \u0219i ca o slujire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lectura din cartea \u00cen\u021belepciunii este preluat\u0103 dintr-un capitol \u00een care este ilustrat\u0103 g\u00e2ndirea celor neevlavio\u0219i: pentru ei, moartea pune cap\u0103t la orice (\u00cen\u021b 2,1-5) \u0219i, prin urmare, cea mai \u201e\u00een\u021beleapt\u0103\u201d decizie de luat este s\u0103 se bucure de via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 nicio re\u021binere (\u00cen\u021b 2,6-9). Trecerea la vv. 10-16 pare apoi abrupt\u0103, pentru c\u0103 cei r\u0103i decid s\u0103 se n\u0103pusteasc\u0103 asupra celor drep\u021bi aproape f\u0103r\u0103 motiv: \u201eNoi st\u0103p\u00e2nim pe cel drept, care este s\u0103rac&#8230;\u201d (v. 10-16). Efectul de ruptur\u0103 este de fapt inten\u021bionat: o via\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een c\u0103utarea propriei satisfac\u021bii nu poate duce dec\u00e2t la violen\u021b\u0103 oarb\u0103; cei care nu se refugiaz\u0103 \u00een Dumnezeu \u00een fa\u021ba mor\u021bii, se abandoneaz\u0103 exercit\u0103rii la maximum a propriei dorin\u021be de afirmare \u0219i vitalitate, care se \u00eempline\u0219te \u00een anihilarea celuilalt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul \u00eencepe cu v. 12, \u00een care cei r\u0103i mediteaz\u0103 la punerea de capcane celui neprih\u0103nit (nu \u00eel \u00eenfrunt\u0103 \u00een mod deschis, ci pe ascuns \u0219i \u00een mod \u00een\u0219el\u0103tor), pentru c\u0103 el provoac\u0103 o mare jen\u0103 \u0219i \u201einconvenien\u021b\u0103\u201d. Simpla lui prezen\u021b\u0103, de fapt, devine o acuza\u021bie la adresa modului lor de via\u021b\u0103 (uit\u0103 legea \u0219i instruirea pe care au primit-o).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Urm\u0103torul pasaj este \u0219i mai amar: cei neevlavio\u0219i \u00eel pun la \u00eencercare pe cel drept pentru a vedea dac\u0103 vorbele lui sunt adev\u0103rate (v. 17) \u0219i dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, ca fiu al lui Dumnezeu (cf. Ex 4,22; Ier 31,9; Ps 103,13), Domnul \u00eel va r\u0103scump\u0103ra din m\u00e2inile celor care vor s\u0103-l omoare. Dup\u0103 ce au f\u0103cut acest lucru, perspectiva devine \u0219i mai grotesc\u0103 \u0219i tragic\u0103: ei doresc s\u0103-l pun\u0103 la \u00eencercare cu violen\u021be \u0219i chinuri pentru a-i testa bl\u00e2nde\u021bea (v. 19), condamn\u00e2ndu-l la o moarte infam\u0103 (v. 20). Lectura se \u00eencheie astfel, l\u0103s\u00e2nd un gust amar \u00een gur\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Scriptura nu se teme s\u0103 prezinte punctul de vedere al unor personaje v\u0103dit rele, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare cre\u0219tin s\u0103 poat\u0103 intra \u00een sine pentru a-\u0219i testa propriile g\u00e2nduri \u0219i ac\u021biuni; o astfel de perspectiv\u0103 dezv\u0103luie c\u0103 o via\u021b\u0103 orientat\u0103 doar spre realizarea de sine nu poate duce dec\u00e2t la agresivitate \u0219i duritate fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi. Prin prefigurarea mor\u021bii Fiului lui Dumnezeu, prin urmare,\u00a0<em>\u00cen\u021b<\/em>\u00a02 genereaz\u0103 o a\u0219teptare care va fi \u00eemplinit\u0103 de\u00a0<em>Evanghelie<\/em>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lectura din Iacob creeaz\u0103 un ecou cu prima lectur\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, se face referire la \u201egelozie\u201d, <em>z\u00ealos<\/em>, un termen care se poate referi fie la o tensiune pozitiv\u0103 (2Cor 11,2), fie la un sentiment negativ, invidia, adesea legat de termenul <em>\u00e9ris<\/em>, \u201eceart\u0103\u201d (Rom 13,13), sau de <em>erithe\u00eda <\/em>(aici \u0219i \u00een Iac 3,14, care poate fi tradus \u0219i prin \u201eambi\u021bie personal\u0103\u201d). Rivalitatea \u0219i afirmarea propriei persoane nu pot dec\u00e2t s\u0103 provoace \u201edezordine\u201d (<em>akat\u00e1stasis<\/em>, \u201estare de lucruri instabil\u0103\u201d, opus\u0103 ordinii stabilite, cf. 1Cor 14,33) \u0219i fapte rele (Iac 3,16). \u00cen compara\u021bie cu \u00cen\u021b 2, \u00eens\u0103, pasajul din Iacob se deschide spre speran\u021b\u0103: Dumnezeu poate d\u0103rui o \u00een\u021belepciune cereasc\u0103, care vine de sus, \u0219i poate elibera de violen\u021b\u0103; \u00een lectur\u0103 este clar c\u0103 aceast\u0103 eliberare nu vine din ini\u021biativa uman\u0103, ci este opera lui Dumnezeu. \u00cen\u021belepciunea este descris\u0103 prin intermediul unei serii de elemente; acestea sunt precedate de adjectivul \u201epur\u0103\u201d, care indic\u0103 \u00een mod clar calitatea divin\u0103 a acestei \u00een\u021belepciuni (1In 3,3); ea nu este doar teoretic\u0103, ci are implica\u021bii practice: ea este \u00een primul r\u00e2nd \u201epa\u0219nic\u0103\u201d, se opune rivalit\u0103\u021bii c\u0103ut\u00e2nd pacea (Evr 12,11), \u201ebl\u00e2nd\u0103\u201d, deci tolerant\u0103 cu p\u0103c\u0103to\u0219ii (<em>epieik\u1e17s<\/em> &#8211; Tit 3,2), \u201esupus\u0103\u201d; este \u201eplin\u0103 de milostivire\u201d, adic\u0103 de compasiune pentru cei slabi \u0219i de iubire pentru p\u0103c\u0103to\u0219i; produce \u201eroade bune\u201d, tocmai pentru c\u0103 face persoana capabil\u0103 s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 altora (cf. Mt 7,16-20); \u00een sf\u00e2r\u0219it, este \u201eimpar\u021bial\u0103\u201d, nu face favoritisme, \u0219i \u201esincer\u0103\u201d, literalmente \u201enu ipocrit\u0103\u201d, ca \u0219i caritatea (Rom 13,9; 2Cor 6,6). V.18 \u00eencheie astfel prima parte a pasajului afirm\u00e2nd c\u0103 cel care ac\u021bioneaz\u0103 pentru pace face toat\u0103 dreptatea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen a doua parte a pasajului (Iac 4,1-3), Epistola lui Iacob se ad\u00e2nce\u0219te \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i arat\u0103 c\u0103 cre\u0219tinul este marcat de o lupt\u0103 continu\u0103 (patimile \u201ecare fac r\u0103zboi \u00een m\u0103dularele voastre\u201d; folosirea participiului <em>strateu\u00f3men\u014dn<\/em>, \u201elupt\u0103\u201d, calific\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103 drept o realitate continu\u0103).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest fel, se dezv\u0103luie faptul c\u0103 adev\u0103rata lupt\u0103 nu este \u201e\u00eempotriva c\u0103rnii \u0219i s\u00e2ngelui\u201d (Ef 6,12), deci cre\u0219tinul nu lupt\u0103 \u00eempotriva oamenilor, ci \u00eempotriva \u201epatimilor\u201d sau, mai literal, a \u201epl\u0103cerilor\u201d (<em>\u0113don\u00ea<\/em>; cf. Lc 8,14; Tit 3,3). Versetul 2 dezv\u0103luie care sunt consecin\u021bele \u00eenfr\u00e2ngerii \u00een aceast\u0103 lupt\u0103: \u201epoftele\u201d omene\u0219ti (<em>epithym\u00edai<\/em>, \u201econcupiscen\u021be\u201d, folosit pentru dorin\u021ba dezordonat\u0103; 1Cor 10,6), de fapt, nu fac dec\u00e2t s\u0103 provoace frustrare \u0219i s\u0103 se transforme \u00eentr-o dorin\u021b\u0103 dezam\u0103gitoare de a-l aneantiza pe cel\u0103lalt (\u201eucide\u201d), \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een \u201einvidie\u201d (Iac 4,2). Cauzele profunde ale acestei atitudini sunt dou\u0103: unii ac\u021bioneaz\u0103 astfel pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe propria ini\u021biativ\u0103 \u0219i, neg\u00e2ndu-\u0219i credin\u021ba, nu se adreseaz\u0103 lui Dumnezeu (\u201enu ave\u021bi pentru c\u0103 nu cere\u021bi\u201d, 4,2; cf. Mt 7,7); al\u021bii, \u00een timp ce se roag\u0103, inten\u021bioneaz\u0103 doar s\u0103 ob\u021bin\u0103 pl\u0103ceri (\u201ecere\u021bi pe nedrept, adic\u0103 pentru a v\u0103 satisface poftele\u201d &#8211; 4,3), f\u0103r\u0103 a se deschide cu adev\u0103rat la o rela\u021bie cu Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A doua vestire a Patimilor.<\/strong> Isus \u0219i ucenicii traverseaz\u0103 Galileea \u00een drum spre Ierusalim \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul \u00ee\u0219i repet\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura de mai multe ori (\u00een greac\u0103, verbul <em>did\u00e1sk\u014d<\/em> este folosit la imperfect, pentru a indica tocmai o ac\u021biune repetat\u0103). Anun\u021bul este formulat altfel dec\u00e2t \u00een Mc 8,31: \u201eFiul Omului este dat \u00een m\u00e2inile oamenilor \u0219i ei \u00eel vor ucide\u201d (9,31). De fapt, \u00een Marcu, verbul <em>parad\u00eddomi<\/em>, \u201ea preda\u201d, este legat de patim\u0103 (3,19; 10,33; 14,10-11.18.21; 15,1.10.15) \u0219i o calific\u0103 mai ales ca o experien\u021b\u0103 \u00een care Isus \u00ee\u0219i pierde capacitatea de autodeterminare \u0219i propria libertate, c\u0103z\u00e2nd \u00een \u201em\u00e2inile\u201d altora, \u00een puterea lor. Cu toate acestea, ca \u0219i \u00een primul caz, Isus nu se refer\u0103 doar la patimile \u0219i la moartea sa, ci anun\u021b\u0103 \u0219i \u00eenvierea, exprim\u00e2nd astfel ceea ce va deveni nucleul k\u00e9rygmei apostolice (cf. Fap 2,22-24; 3,13-18) \u0219i oferind adun\u0103rii contraponderea potrivit\u0103 la ceea ce a fost proclamat \u00een lectura din \u00cen\u021b 2: Fiul lui Dumnezeu, cel drept \u0219i prigonit, va \u00eenvia, destinul s\u0103u este gloria, a\u0219a cum se afirm\u0103 \u0219i \u00een aclamarea Evangheliei: \u201eDumnezeu ne-a chemat prin Evanghelie, pentru a st\u0103p\u00e2ni gloria Domnului nostru Isus Cristos\u201d (2Tes 2,14). Prin urmare, primul pasaj se \u00eencheie pe o not\u0103 amar\u0103: Isus \u201ei-a \u00eenv\u0103\u021bat\u201d pe ucenici, dar ace\u0219tia \u201enu au \u00een\u021beles\u201d; \u00een ambele cazuri, folosirea imperfectului arat\u0103 c\u0103, dac\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura este repetat\u0103 de mai multe ori, ignoran\u021ba ucenicilor r\u0103m\u00e2ne constant\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00centrebarea din Cafarnaum. <\/strong>V. 33 ofer\u0103 notific\u0103ri geografice \u0219i spa\u021biale precise. Ucenicii sunt \u00een Cafarnaum, o loca\u021bie foarte relevant\u0103 pentru lucrarea lui Isus \u00een Galileea (1,21; 2,1). De asemenea, ei sunt acas\u0103, probabil \u00een casa lui Petru, unde Isus a f\u0103cut primele sale minuni (1,29; 2,4). \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul \u00eei \u00eentreab\u0103, a\u0219adar, despre conversa\u021biile lor de pe drum (\u00een direc\u021bia Ierusalimului); scenariul domestic sugereaz\u0103 c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 fie introdus\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 rezervat\u0103 discipolilor \u0219i deosebit de important\u0103 (cf. 7,17).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>T\u0103cerea.<\/strong> \u00centruc\u00e2t \u00een v. 32 accentul relat\u0103rii a c\u0103zut pe ignoran\u021ba discipolilor, ne-am a\u0219tepta ca ei, pe drum, s\u0103 discute tocmai despre ceea ce nu \u00een\u021belegeau pe deplin. \u00cen schimb, confrunta\u021bi cu \u00eentrebarea lui Isus, ucenicii r\u0103m\u00e2n t\u0103cu\u021bi, plini de ru\u0219ine. Evanghelia precizeaz\u0103, de fapt, c\u0103 \u201epe drum se certau \u00eentre ei cine era cel mai mare\u201d (v. 34). La fel ca neevlavio\u0219ii din \u00cen\u021b 2, \u00een perspectiva lor nu exist\u0103 loc pentru Dumnezeu \u0219i nu arat\u0103 nicio preocupare pentru soarta lui Isus. Singurul lor interes este s\u0103 \u00ee\u0219i afirme propria valoare, f\u0103c\u00e2ndu-i astfel pe ceilal\u021bi ucenici rivali cu care s\u0103 se m\u0103soare \u0219i adversari de \u00eenvins.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Cel din urm\u0103 \u0219i slujitorul.<\/strong> Isus se a\u0219eaz\u0103 apoi (v. 35), asum\u00e2ndu-\u0219i pozi\u021bia de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor (cf. Mt 5:1-2), \u0219i prezint\u0103 o nou\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, \u201echem\u00e2ndu-i\u201d pe cei Doisprezece. \u00cen acest fel, evanghelistul demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00een ciuda insipien\u021bei lor, Isus inoveaz\u0103 \u201evoca\u021bia\u201d care i-a pus \u00een mi\u0219care \u0219i care a fost la originea aventurii lor p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura este clar\u0103: \u201eDac\u0103 cineva vrea s\u0103 fie primul, s\u0103 fie ultimul dintre to\u021bi \u0219i slujitorul tuturor\u201d. Propozi\u021bia este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi. \u00cen prima (\u201eDac\u0103 cineva vrea s\u0103 fie primul\u201d), este exprimat punctul de vedere al persoanei care caut\u0103 propria afirmare; \u00een ea, nu exist\u0103 loc pentru ceilal\u021bi, \u201eprimul\u201d este singur, comportamentul s\u0103u nu implic\u0103 nicio rela\u021bie. \u00cen a doua parte, Isus inverseaz\u0103 perspectiva \u0219i afirm\u0103 c\u0103 pentru a fi primul trebuie s\u0103 fii \u201eultimul\u201d \u0219i, pentru a clarifica sensul acestei afirma\u021bii, precizeaz\u0103 c\u0103 se g\u00e2nde\u0219te la \u201eslujitor\u201d. Termenul folosit este <em>di\u00e1konos<\/em> \u0219i nu <em>d\u00fblos<\/em>, prin care ne referim la \u201eservitor\u201d pentru a indica statutul social al persoanei supuse st\u0103p\u00e2nului. Diaconul, pe de alt\u0103 parte, este \u00een primul r\u00e2nd slujitorul mesei (Lc 17,8), cel care, uit\u00e2nd de sine, trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ceilal\u021bi; de aceea grecescul <em>di\u00e1konos<\/em> este folosit at\u00e2t pentru cei care fac binele (Mt 25,44), c\u00e2t \u0219i pentru ucenici (In 12,26). Dubla repetare a specifica\u021biei \u201ea tuturor\u201d subliniaz\u0103 \u0219i mai mult caracterul rela\u021bional al slujirii \u0219i extinderea sa universal\u0103: cel care a primit Duhul lui Isus Cristos nu devine slujitorul doar al unora, ci este deschis tuturor fiin\u021belor umane. Prin urmare, cre\u0219tinii aduna\u021bi la celebrare sunt invita\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 faptul c\u0103 via\u021ba cap\u0103t\u0103 sens doar dac\u0103 este \u00een\u021beleas\u0103 ca o misiune \u0219i ca o slujire orientat\u0103 spre ceilal\u021bi, al c\u0103rei fundament se g\u0103se\u0219te \u00een misterul pascal, patima, moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus. C\u0103s\u0103toria, via\u021ba de familie, prietenia, \u00een Isus Cristos pot deveni o chemare la a se transcende pe sine pentru a-l sluji pe cel\u0103lalt; f\u0103r\u0103 Isus Cristos, pe de alt\u0103 parte, se pot transforma \u00eentr-un spa\u021biu al rivalit\u0103\u021bii, \u00een care cel\u0103lalt este un simplu instrument, func\u021bional pentru propria afirmare de sine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Copilul.<\/strong> Prin urmare, Isus realizeaz\u0103 un semn care se preteaz\u0103 la diferite interpret\u0103ri: ia un copil, \u00eel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u0219i spune: \u201eCine prime\u0219te unul dintre ace\u0219ti copii \u00een numele meu, m\u0103 prime\u0219te pe mine\u201d (Mc 9,37). Gestul simbolic poate fi explicat \u00een dou\u0103 moduri. \u00cen primul r\u00e2nd, Isus se refer\u0103 la cei care sunt trimi\u0219i de Dumnezeu pentru a aduce vestirea Evangheliei (Mt 10,14); ei sunt prezenta\u021bi ca ni\u0219te copila\u0219i neajutora\u021bi, f\u0103r\u0103 aur sau bog\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 dou\u0103 tunici, f\u0103r\u0103 toiag (Mt 10,9-10), deci f\u0103r\u0103 mijloacele de a-\u0219i \u00eentemeia misiunea pe propriile resurse; oricine \u00eei prime\u0219te pe ace\u0219ti trimi\u0219i \u00eel prime\u0219te pe Isus Cristos \u0219i pe Dumnezeu \u00eensu\u0219i. Pe de alt\u0103 parte, \u00een mod general, afirmarea lui Isus se extinde \u0219i la o sfer\u0103 mai larg\u0103: cre\u0219tinul poate recunoa\u0219te o prezen\u021b\u0103 misterioas\u0103 a lui Isus Cristos \u0219i a lui Dumnezeu tocmai \u00een persoane fragile precum copiii, \u00een cei care nu au posibilitatea de a se afirma (precum bolnavii, s\u0103racii etc.).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>REG\u00c2NDIREA CONCUREN\u021aEI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Stefano Zamagni<\/em><\/p>\n<ol>\n<li style=\"font-weight: 400;\">\u00cen <em>Phaedrus<\/em> al lui Platon, citim o metafor\u0103 care ne poate ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem cum s\u0103 reg\u00e2ndim competi\u021bia \u00een sezonul actual. Marele filosof grec scrie: \u201e\u0218an\u021bul va fi drept [\u0219i, prin urmare, recolta abundent\u0103] dac\u0103 cei doi cai care trag plugul \u00eenainteaz\u0103 \u00een acela\u0219i ritm\u201d (\u00een Grecia antic\u0103, plugul era tras de cai, nu de boi. Dac\u0103 unul dintre cei doi \u00eenainta mai repede dec\u00e2t cel\u0103lalt, brazda se \u00eendoia la dreapta sau la st\u00e2nga). Cei doi cai platonici pot desemna cele dou\u0103 principii pe care natura le-a insuflat fiin\u021belor umane: cel al cooper\u0103rii \u0219i cel al competi\u021biei &#8211; principii care trebuie men\u021binute \u00een echilibru. Dup\u0103 cum \u0219tim din istorie, acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat aproape niciodat\u0103 (la urma urmei, nu este adev\u0103rat c\u0103 <em>diabolon<\/em> este cel care divizeaz\u0103 \u0219i separ\u0103?).<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen anumite etape istorice, principiul cooper\u0103rii a prevalat, p\u00e2n\u0103 la marginalizarea celui al concuren\u021bei; \u00een alte etape, s-a \u00eent\u00e2mplat invers, iar rezultatele au fost \u00eentotdeauna negative, de\u0219i din motive diferite. Aceasta deoarece o comunitate sau o \u021bar\u0103 \u00een care spiritul de cooperare nu este contrabalansat de cel competitiv este condamnat\u0103 la stagnare sau declin, deoarece talentele pe care individul le-a primit de la Creator nu pot fi valorificate \u00een mod adecvat. Pe de alt\u0103 parte, concuren\u021ba care nu este \u021binut\u0103 \u00een fr\u00e2u de cooperare tinde la dezumanizarea societ\u0103\u021bii. Papa Ioan Paul al II-lea ne reaminte\u0219te acest lucru \u00eentr-un mod de neegalat atunci c\u00e2nd, \u00een ultimul s\u0103u discurs public din Sala Nervi din Vatican, la 29 septembrie 2004, a spus: \u201eDiscriminarea pe baza eficien\u021bei nu este mai pu\u021bin deplorabil\u0103 dec\u00e2t discriminarea pe baza etniei, a sexului sau a religiei. O societate care acord\u0103 spa\u021biu doar celor s\u0103n\u0103to\u0219i, perfect autonomi \u0219i func\u021bionali nu este o societate demn\u0103 de om\u201d (reamintim c\u0103 etimonul latin al cuv\u00e2ntului competi\u021bie este <em>cum-petere<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 a lupta \u00eempreun\u0103 pentru acela\u0219i scop. Dar ast\u0103zi, acela\u0219i termen este luat, din p\u0103cate, \u00een sensul de competi\u021bie, ceea ce este cu totul altceva).<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li style=\"font-weight: 400;\">Acestea fiind spuse, care este situa\u021bia ast\u0103zi? Destul de dezam\u0103gitoare: eficien\u021ba, care a devenit aproape idolul unei lumi care nu acord\u0103 valoare real\u0103 dec\u00e2t rezultatelor materiale, este o consecin\u021b\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndirii mitului concuren\u021bei. \u0218i totu\u0219i, economia de pia\u021b\u0103 care s-a impus \u00een secolul al XV-lea pe meleagurile Toscanei, \u00een urma g\u00e2ndirii economice franciscane, s-a n\u0103scut ca un sistem al \u201eavantajului reciproc\u201d viz\u00e2nd binele comun (aten\u021bie s\u0103 nu ne \u00een\u0219el\u0103m: pie\u021bele ca locuri de schimb au existat \u00eenc\u0103 din Antichitate, dar economia de pia\u021b\u0103 este altceva: este un model specific de ordine social\u0103). Marea transformare a avut loc la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea, \u00een \u021b\u0103rile cu o cultur\u0103 protestant\u0103, c\u00e2nd economia civil\u0103 de pia\u021b\u0103 s-a transformat treptat \u00een economie capitalist\u0103 de pia\u021b\u0103. \u00cen acest context se contureaz\u0103 ideea de concuren\u021b\u0103 ca lupt\u0103 pentru suprema\u021bia individual\u0103, conform c\u0103reia \u201ecine c\u00e2\u0219tig\u0103 ia totul \u0219i cine pierde, pierde totul\u201d. Cooperarea nu dispare cu totul, ci este relegat\u0103 \u00een alte domenii ale vie\u021bii asociate, deoarece \u00een sfera economic\u0103 nu este loc dec\u00e2t pentru <em>business is business.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Consecin\u021bele sunt vizibile ast\u0103zi: cre\u0219terea scandaloas\u0103 a inegalit\u0103\u021bii; devastarea mediului; aporofobia galopant\u0103 (dispre\u021bul fa\u021b\u0103 de cei s\u0103raci, diferi\u021bi, cu handicap); eugenia ocup\u0103rii for\u021bei de munc\u0103 (\u00eentreprinderile tind s\u0103 concedieze \u00een func\u021bie de rezultatele testelor de competitivitate); democra\u021bia ca sclav\u0103 a puterilor economice puternice \u0219i altele. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 citim cu aten\u021bie cele trei enciclice ale Papei Francisc pentru a ob\u021bine o imagine riguroas\u0103 \u0219i fidel\u0103 a situa\u021biei actuale. Mul\u021bi se \u00eentreab\u0103: cum s-a ajuns \u00een acest punct? Nu am spa\u021biul necesar aici pentru a oferi un r\u0103spuns minimal cuprinz\u0103tor. Dar &#8211; aten\u021bie &#8211; r\u0103spunsul exist\u0103, chiar dac\u0103 unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel ascund\u0103 sau s\u0103 \u00eel \u00eendulceasc\u0103, chiar \u0219i \u00een interiorul lumii catolice! M\u0103 limitez doar la a-l aminti pe Pavel Florenskij &#8211; un celebru teolog ortodox care a murit \u00een 1937 \u00een m\u00e2inile regimului stalinist &#8211; care a definit capitalismul ca fiind o \u201ereligie a cultului pur\u201d, adic\u0103 doar a praxisului. Punctul s\u0103u forte este acela de a fi o religie popular\u0103 bazat\u0103 pe cultul cump\u0103r\u0103rii, v\u00e2nz\u0103rii, investi\u021biei. Aici se afl\u0103 r\u0103d\u0103cina tristului fenomen de comodificare, nu numai a lucrurilor, ci \u0219i a rela\u021biilor umane, a sentimentelor morale, a sim\u021bului religios \u00eensu\u0219i.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Atunci c\u00e2nd citim cuvintele lui Isus din Evanghelie: \u201ePentru c\u0103 acum nu sunte\u021bi \u00een stare&#8230;\u201d, cea mai frecvent\u0103 interpretare dat\u0103 este aceea de a \u00een\u021belege capacitatea ca fiind a fi \u00een stare. Dar nu este a\u0219a, deoarece pentru a fi capabil (a face, a \u00een\u021belege, a ac\u021biona) este necesar s\u0103 fii capabil.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Capacitatea, chiar \u00eenainte de a fi \u00een stare s\u0103 concureze, este disponibilitatea de a accepta. Dumnezeul cre\u0219tin vrea s\u0103 ne dea totul, dar pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, este indispensabil s\u0103 extindem spa\u021biul capacit\u0103\u021bii noastre.<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li style=\"font-weight: 400;\">Se pune \u00eentrebarea: ce se poate face pentru a restabili armonia (a nu se confunda cu concilierea!) \u00eentre competi\u021bie \u0219i cooperare? Multe se pot face ast\u0103zi. Din motive de spa\u021biu, m\u0103 voi limita la c\u00e2teva sugestii, f\u0103r\u0103 a putea oferi o justificare adecvat\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen primul r\u00e2nd, \u0219coala trebuie s\u0103 redevin\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, un loc de educa\u021bie \u0219i abia \u00een al doilea r\u00e2nd un loc de instruire (<em>in-struere<\/em> desemneaz\u0103 transmiterea de cuno\u0219tin\u021be asem\u0103n\u0103toare semin\u021belor care trebuie plantate \u00een solul min\u021bii \u0219i al con\u0219tiin\u021bei unei persoane. A educa, pe de alt\u0103 parte, \u00eenseamn\u0103 a extrage din solul interior al persoanei darurile \u0219i calit\u0103\u021bile sale). \u00cen special, trebuie s\u0103 punem cap\u0103t \u201epedagogiei competen\u021belor\u201d, \u00een care tinerii sunt privi\u021bi ca <em>tabulae rasae<\/em>pe care trebuie \u201elipite\u201d competen\u021be utile pentru a-i preg\u0103ti s\u0103 concureze, adic\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u00een lumea muncii. Utilitatea este cu siguran\u021b\u0103 o valoare, dar nu este regele tuturor valorilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen al doilea r\u00e2nd, ce lipse\u0219te \u00een spa\u021biul g\u00e2ndirii de ast\u0103zi? Absent este spa\u021biul darului ca gratuitate &#8211; un spa\u021biu care trebuie s\u0103 intre \u00een arena economic\u0103 \u0219i nu doar \u00een familie, biseric\u0103, asocia\u021bii. Papa Benedict al XVI-lea a scris o \u00eentreag\u0103 enciclic\u0103, <em>Caritas in veritate<\/em>, pentru a explica de ce principiul darului trebuie s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u0219i tranzac\u021biile economice (dar a fost pu\u021bin \u0219i chiar prost \u00een\u021beles). Motivul este c\u0103 darul inventeaz\u0103 un alt tip de valoare, diferit\u0103 de binecunoscutele valoare de schimb \u0219i valoare de \u00eentrebuin\u021bare: valoarea obliga\u021biei, care permite principiului reciprocit\u0103\u021bii s\u0103 prind\u0103 aripi. F\u0103r\u0103 practici extinse de reciprocitate, nu va fi niciodat\u0103 posibil\u0103 armonizarea cooper\u0103rii \u0219i a concuren\u021bei. \u00centr-un pasaj al lui Seneca, preluat din celebra sa scriere \u00een care descrie personalitatea lui Socrate, citim:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Socrate a primit multe daruri. Atunci Aeschynes, un ucenic s\u0103rac, i-a spus: \u201eNu g\u0103sesc nimic s\u0103-\u021bi ofer care s\u0103 fie demn de tine. \u00ce\u021bi ofer atunci pe mine \u00eensumi, singurul lucru pe care \u00eel posed!\u201d. Socrate i-a r\u0103spuns: \u201ePentru ce motiv al t\u0103u nu ar trebui s\u0103 fie un dar mare? Doar dac\u0103 nu faci pu\u021bin din tine. Prin urmare, va fi grija mea s\u0103 te \u00eentorci la tine \u00eensu\u021bi mai bun dec\u00e2t te-am primit\u201d.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aici se afl\u0103 comoara ascuns\u0103 a reciprocit\u0103\u021bii: a da f\u0103r\u0103 a pierde; a lua f\u0103r\u0103 a lua.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen al treilea r\u00e2nd, exist\u0103 o nevoie urgent\u0103 de a lua atitudine fa\u021b\u0103 de problema devastatoare a singularismului, aceast\u0103 nou\u0103 configura\u021bie antropologic\u0103 \u0219i etic\u0103 a sinelui care a \u00eenlocuit individualismul anterior timp de aproximativ o jum\u0103tate de secol. Care sunt diferen\u021bele dintre cele dou\u0103 configura\u021bii? \u00cen timp ce aceasta din urm\u0103 se bazeaz\u0103 pe asem\u0103narea dintre fiin\u021bele umane, singularismul se bazeaz\u0103 pe diferen\u021bele lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fiecare individ este unic datorit\u0103 originalit\u0103\u021bii sale \u0219i este diferit de ceilal\u021bi datorit\u0103 unicit\u0103\u021bii sale. Subiectul unic vrea s\u0103 fie cunoscut pentru ceea ce vrea s\u0103 fie (<em>volo, ergo sum<\/em>). Mai ales a\u0219a-numita genera\u021bie Z este cea care sufer\u0103 cel mai mult de consecin\u021bele periculoase, \u00een primul r\u00e2nd singur\u0103tatea existen\u021bial\u0103 \u0219i pierderea dorin\u021bei. Una dintre cele mai d\u0103un\u0103toare consecin\u021be ale singularismului este r\u0103sp\u00e2ndirea, chiar \u0219i \u00een cercurile culturii \u00eenalte, a mitului meritocratic, un principiu care este luat \u00een mod iluzoriu de mul\u021bi ca o condi\u021bie necesar\u0103 pentru progres \u0219i cre\u0219tere. \u00cen timp ce exact contrariul este adev\u0103rat. Confund\u00e2nd st\u00e2ngaci meritocra\u021bia cu meritul, nu pu\u021bini profesori r\u0103i \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103, dac\u0103 o persoan\u0103 cade \u00een s\u0103r\u0103cie sau r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 \u00een ordinea social\u0103, este \u201evina\u201d sa \u0219i, prin urmare, responsabilitatea sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trebuie s\u0103 \u00eenchei. Reg\u00e2ndirea concuren\u021bei de ast\u0103zi este o sarcin\u0103 major\u0103 care trebuie \u00eendeplinit\u0103 dac\u0103 biserica noastr\u0103 vrea s\u0103 continue s\u0103 ofere un nou mesaj de speran\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Certitudinile oferite de progresul tehnico-\u0219tiin\u021bific incitant nu sunt suficiente, deoarece problema de ast\u0103zi nu este at\u00e2t de mult s\u0103 decidem ce s\u0103 facem pentru a ob\u021bine ceea ce ne dorim, ci s\u0103 decidem ce este bine s\u0103 ne dorim. De aici nevoia unei noi speran\u021be. Este de \u00een\u021beles c\u0103 speran\u021ba celor care nu au este \u00eendreptat\u0103 spre a avea. A continua s\u0103 credem acest lucru ast\u0103zi ar fi o grav\u0103 gre\u0219eal\u0103. De\u0219i este adev\u0103rat c\u0103 a abandona c\u0103utarea celor mai eficiente mijloace ar fi o prostie, este \u0219i mai adev\u0103rat s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 noua speran\u021b\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eendreptat\u0103 spre scopuri.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>ULTIMUL \u0218I SERVITORUL TUTUROR<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em>Perspectiva, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, nu este deloc atractiv\u0103. C\u0103ut\u0103m locurile frunta\u0219e, vrem s\u0103 fim recunoscu\u021bi \u0219i stima\u021bi, aprecia\u021bi \u0219i recompensa\u021bi. Uneori ne gr\u0103bim s\u0103 ajungem \u00een lumina reflectoarelor \u0219i suntem gata s\u0103 ne \u00eempiedic\u0103m de cei care amenin\u021b\u0103 s\u0103 treac\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 noi. \u0218i suntem gata s\u0103 scoatem la iveal\u0103 lista meritelor noastre, titlurile pe care le-am ob\u021binut, munca pe care am depus-o, competen\u021bele pe care le-am dob\u00e2ndit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i ce ne cere Isus? Dac\u0103 vrem cu adev\u0103rat s\u0103 satisfacem aceast\u0103 nevoie pe care o purt\u0103m \u00een noi, nu avem de ales dec\u00e2t s\u0103 ajungem pe ultimul loc \u0219i s\u0103 ne punem \u00een slujba tuturor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar nu este o astfel de propunere mortificant\u0103? Nu ne umile\u0219te oare darurile, resursele pe care le purt\u0103m \u00een noi? Nu ne calc\u0103 \u00een picioare dreptul de a fi recunoscu\u021bi pentru ceea ce facem? Da, la prima vedere, toate acestea ar putea p\u0103rea total ciudate, nepractice, dac\u0103 sfatul nu ar veni din partea cuiva care a tr\u0103it din plin aceast\u0103 alegere.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El, Isus, a f\u0103cut exact asta. El, Fiul lui Dumnezeu, nu a c\u0103utat condi\u021bii de privilegiu \u0219i putere, nu a cerut s\u0103 fie scutit de foame \u0219i sete, de munca zilnic\u0103 \u0219i de tot ceea ce ne amenin\u021b\u0103 existen\u021ba, ci a decis s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u021b\u0103 s\u0103rac\u0103, ascuns\u0103, expus\u0103 de la bun \u00eenceput intimid\u0103rii celor afla\u021bi la putere. El, Fiul lui Dumnezeu, nu a urmat o cale triumfal\u0103 pentru a salva omenirea, ci a acceptat s\u0103 treac\u0103 prin umilin\u021b\u0103 \u0219i batjocur\u0103, condamnare \u0219i abandon \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, moarte pe cruce.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin urmare, dac\u0103 ne cere nou\u0103, ucenicilor s\u0103i, s\u0103 lu\u0103m calea slujirii, umil\u0103 \u0219i nepreten\u021bioas\u0103, generoas\u0103 \u0219i dispus\u0103, este pentru c\u0103 el, \u00een primul r\u00e2nd, a pornit pe aceast\u0103 cale, care nu are aparen\u021be de glorie \u0219i nu este atractiv\u0103, dar este calea pe care merg cei care iubesc. Da, pentru c\u0103 aici se afl\u0103 secretul a toate: iubirea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O iubire care reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eenving\u0103 toate preten\u021biile narcisiste, pentru c\u0103 este lipsit\u0103 de egoism, de g\u00e2ndul obsesiv la propria persoan\u0103, la cariera sa, la viitorul s\u0103u. O iubire total dezarmat\u0103, \u00eendep\u0103rtat\u0103 de nevroza succesului, de nevoia de a c\u00e2\u0219tiga, de a-i \u00eenrobi pe ceilal\u021bi propriilor idei. O iubire at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t s\u0103 accepte suferin\u021ba nedreapt\u0103 pentru a ne smulge din puterea r\u0103ului, pentru a ne scoate odat\u0103 pentru totdeauna din spirala malefic\u0103 a r\u0103zbun\u0103rii, a r\u0103zbun\u0103rii \u0219i pentru a ne deschide spre mil\u0103 \u0219i iertare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>INVITA\u021aIE LA ACTUL PENITEN\u021aIAL<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fra\u021bilor \u0219i surorilor, apostolul Iacob ne invit\u0103 s\u0103 ne discernem dorin\u021bele. S\u0103 abandon\u0103m orice gelozie, orice duh de ceart\u0103, faptele rele, acea poft\u0103 de posesie care aduce violen\u021b\u0103 \u0219i dezbinare. S\u0103 invoc\u0103m mila lui Dumnezeu. Iat\u0103, Dumnezeu este ajutorul nostru, Domnul ne sus\u021bine via\u021ba. \u00cemp\u0103ca\u021bi de iubirea sa, s\u0103 fim dispu\u0219i s\u0103 aducem o jertf\u0103 spontan\u0103, o laud\u0103 numelui s\u0103u, pentru c\u0103 el este bun \u0219i \u00eendelung iert\u0103tor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 559\/septembrie-octombrie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot, <em>Isus ia un copil ca pilda<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p>Hits: 65<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0DUMINICA A XXV-A TPA B 22 SEPTEMBRIE 2024 DUP\u0102 CHIPUL LUI CRISTOS, MICI \u0218I PERSECUTA\u021aI \u00cen capitolul al doilea al c\u0103r\u021bii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":38325,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38324"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38324"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38326,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38324\/revisions\/38326"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38325"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}