{"id":38247,"date":"2024-09-15T08:49:19","date_gmt":"2024-09-15T05:49:19","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38247"},"modified":"2024-09-15T09:20:06","modified_gmt":"2024-09-15T06:20:06","slug":"cristos-sub-semnul-credintei-si-al-patimilor-meditatie-pentru-duminica-a-xxiv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/09\/15\/cristos-sub-semnul-credintei-si-al-patimilor-meditatie-pentru-duminica-a-xxiv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCristos, sub semnul credin\u021bei \u0219i al patimilor\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXIV-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/u><\/strong>DUMINICA A XXIV-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

15 SEPTEMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>CRISTOS, SUB SEMNUL CREDIN\u021aEI \u0218I AL PATIMILOR<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00cen prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, profetul poveste\u0219te \u00eent\u00e2lnirea sa cu Dumnezeu: Domnul i-a \u00eenvins rezisten\u021ba \u0219i el a acceptat Cuv\u00e2ntul s\u0103u cu docilitate; pentru aceasta a putut \u00eendura suferin\u021ba \u0219i persecu\u021bia. \u00cen Psalmul<\/em><\/strong> 114, rug\u0103torul \u00ee\u0219i declar\u0103 iubirea pentru Dumnezeu, \u00eei celebreaz\u0103 milostivirea \u0219i \u00eel invoc\u0103 cu \u00eencredere atunci c\u00e2nd se simte \u00een pericol. \u00cen lectura a doua<\/em><\/strong>, datorit\u0103 exemplului s\u0103racului trimis \u00eenapoi cu m\u00e2inile goale, se arat\u0103 c\u0103 credin\u021ba este moart\u0103 atunci c\u00e2nd nu este \u00eenso\u021bit\u0103 de fapte de caritate. Nota geografic\u0103 cu care \u00eencepe evanghelia<\/em><\/strong> este relevant\u0103: \u00eentr-un loc consacrat \u00eenchin\u0103rii la idoli, Isus \u00eei \u00eentreab\u0103 pe ucenici despre identitatea sa. Dup\u0103 ce ascult\u0103 r\u0103spunsurile, Isus \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103, pentru a intra \u00een glorie, Fiul Omului va trebui s\u0103 treac\u0103 prin patim\u0103. Petru \u00eel mustr\u0103 pe \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor, nu \u00eei accept\u0103 cuvintele, iar Isus \u00eel corecteaz\u0103: oricine vrea s\u0103 devin\u0103 ucenic al lui Isus este chemat s\u0103 \u00ee\u0219i ia crucea.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Pasajul autobiografic este denumit \u00een mod obi\u0219nuit \u201ea treia c\u00e2ntare a slujitorului suferind\u201d; \u00een el, profetul ia cuv\u00e2ntul \u0219i se define\u0219te pornind de la chemarea de a fi discipol. Misiunea sa este rezultatul unei ini\u021biative divine: Domnul \u00eei \u00eenvinge rezisten\u021ba \u0219i \u00eei preg\u0103te\u0219te ascultarea (\u201eDomnul Dumnezeu mi-a deschis urechea\u201d). Cu toate acestea, v. 5 pune accentul mai ales pe primirea profetului, pe care o descrie \u00een dou\u0103 etape. \u00cen primul r\u00e2nd, profetul nu s-a r\u0103zvr\u0103tit, deci nu a ac\u021bionat \u00eentr-o atitudine opus\u0103 celei de ascultare cu bun\u0103voin\u021b\u0103 (cf. Dt 1,26, 43; 9,23; Is 1,18); de asemenea, nu i-a \u00eentors spatele lui Dumnezeu (Ps 44,19), manifest\u00e2ndu-\u0219i \u00eenstr\u0103inarea fa\u021b\u0103 de cuvintele pe care le-a auzit.<\/p>\n

Profetul a putut \u00eendura multe suferin\u021be \u0219i persecu\u021bii (v. 6), fizice (biciuirile \u0219i rasul b\u0103rbii) \u0219i psihologice (insultele \u0219i scuip\u0103rile), tocmai pentru c\u0103 era legat de Dumnezeu \u0219i sus\u021binut de Cuv\u00e2ntul s\u0103u. Prin urmare, el este sigur c\u0103 Dumnezeu este ajutorul s\u0103u, \u00eel ap\u0103r\u0103 de du\u0219man (v. 7) \u0219i se asigur\u0103 c\u0103 nu va experimenta infamia \u0219i ru\u0219inea.<\/p>\n

\u00cen plus, condi\u021bia sa de discipol i-a permis s\u0103 \u201e\u00eenve\u021be\u201d din suferin\u021b\u0103 (v. 7 precizeaz\u0103 c\u0103 a dob\u00e2ndit o anumit\u0103 cunoa\u0219tere: \u201e\u0218tiind s\u0103 nu fie confundat\u201d) \u0219i s\u0103 reziste adversit\u0103\u021bii cu hot\u0103r\u00e2re: expresia \u201es\u0103-\u0219i fac\u0103 fa\u021ba ca de cremene\u201d face aluzie tocmai la o decizie ferm\u0103 \u0219i de neclintit (cf. Ier 5,3). \u00cen vv. 8-9a, asisten\u021ba divin\u0103 este exprimat\u0103 prin metafora tribunalului: Dumnezeu este cel care \u00eel ap\u0103r\u0103 pe profet \u00een fa\u021ba celor care \u00eel dau \u00een judecat\u0103, acuz\u00e2ndu-l pe nedrept; el \u00eei poate provoca f\u0103r\u0103 s\u0103 arate nicio team\u0103, Dumnezeu este ajutorul s\u0103u (ceea ce se spune \u00een v. 7 este repetat textual), nimeni nu va putea s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 vinovat. Prin urmare, \u00een liturghia euharistic\u0103 se realizeaz\u0103 tocmai ceea ce este anun\u021bat \u00een lectur\u0103: prin cuv\u00e2ntul s\u0103u, Dumnezeu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eenving\u0103 rezisten\u021ba care \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe cre\u0219tini s\u0103 asculte, astfel \u00eenc\u00e2t, ca ucenici ai Domnului \u0219i adev\u0103ra\u021bi oameni ai lui Dumnezeu, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 adev\u0103rata \u00een\u021belepciune \u0219i s\u0103 \u0219tie s\u0103 \u00eel recunoasc\u0103 chiar \u0219i \u00een \u00eencerc\u0103ri.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Credin\u021ba \u0219i faptele.<\/strong> Lectura din epistola lui Iacob \u00eencepe cu dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri care ajut\u0103 la clarificarea cadrului a ceea ce va fi afirmat \u00een versetele urm\u0103toare (v. 14). Este credin\u021ba f\u0103r\u0103 fapte util\u0103 pentru ceva? Poate fi o astfel de credin\u021b\u0103 un motiv pentru m\u00e2ntuire? Indirect, \u00eentrebarea ar putea fi reformulat\u0103 \u0219i \u00eentr-un mod mai direct: ce calit\u0103\u021bi trebuie s\u0103 aib\u0103 credin\u021ba pentru a salva credinciosul? R\u0103spunsul la \u00eentrebare este \u00eenso\u021bit de un exemplu practic: o persoan\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103minte sau hran\u0103 este trimis\u0103 \u00eenapoi f\u0103r\u0103 a i se oferi cele necesare pentru a supravie\u021bui. Hr\u0103nirea celor fl\u0103m\u00e2nzi este o lucrare esen\u021bial\u0103 (de caritate), la fel ca \u00eembr\u0103carea celor goi (Is 58,7; Ez 18,7; Mt 25,35; cf. Prv 3,28). Prin urmare, exemplul propus este deosebit de trist, deoarece cre\u0219tinii c\u0103rora li se adreseaz\u0103 s\u0103racii rostesc multe cuvinte (\u201eMerge\u021bi \u00een pace, \u00eenc\u0103lzi\u021bi-v\u0103 \u0219i s\u0103tura\u021bi-v\u0103\u201d- v. 16), dar nu fac nimic pentru a-i ajuta.<\/p>\n

Credin\u021ba moart\u0103.<\/strong> Ra\u021bionamentul culmineaz\u0103 cu o afirma\u021bie foarte clar\u0103: credin\u021ba f\u0103r\u0103 fapte este moart\u0103 (se folose\u0219te nekr\u00f3s<\/em>, \u201emort\u201d), este neproductiv\u0103, nu duce la via\u021b\u0103 (cf. In 3,36; 11,25). Pasajul se \u00eencheie apoi cu o referire enigmatic\u0103 la un interlocutor ipotetic c\u0103ruia \u00eei sunt prezentate concluziile trase din exemplul propus: credin\u021ba devine vizibil\u0103 prin fapte (\u201earat\u0103-mi credin\u021ba ta f\u0103r\u0103 fapte \u0219i \u00ee\u021bi voi ar\u0103ta credin\u021ba mea prin faptele mele\u201d, v. 18).<\/p>\n

Contextul arat\u0103 clar c\u0103, atunci c\u00e2nd Iacob vorbe\u0219te despre \u201efapte\u201d, el nu se refer\u0103 la \u201efaptele legii\u201d, pe care Paul le-a criticat aspru (Rom 3,20), ci la faptele de caritate.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Cezareea lui Filip.<\/strong> Evanghelia \u00eencepe cu informa\u021bii geografice. Isus \u00eei duce pe ucenici \u00een satele din jurul Cezareei lui Filipi, un ora\u0219 din nordul Galileii, la poalele muntelui Hermon (ast\u0103zi Banias), unde se afl\u0103 unul dintre izvoarele r\u00e2ului Iordan. Numele modern este derivat din originalul Paneas, din cauza P\u00e0nionului<\/em>, un mic templu \u00een onoarea lui Pan (mitologicul Faun), zeul p\u0103durii \u0219i al naturii (a c\u0103rui poveste este legat\u0103 de instinctele inferioare ale omului). Filip, fiul lui Irod cel Mare, a transformat-o \u00een capitala tetrarhiei sale, numind-o \u201eCaesarea\u201d \u00een onoarea lui Augustus. Prin urmare, nu pare o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 Isus \u00ee\u0219i chestioneaz\u0103 ucenicii cu privire la identitatea sa chiar \u00een acest loc consacrat \u00eenchin\u0103rii la idoli.<\/p>\n

Pe drum.<\/strong> Expresia \u201epe drum\u201d apare pentru prima dat\u0103 \u00een Mc 8,27 \u0219i se reg\u0103se\u0219te foarte des \u00een sec\u021biunea central\u0103 a evangheliei (cf. Mc 9,33-34; 10,17.32.52) pentru a indica mi\u0219carea lui Isus c\u0103tre Ierusalim. De\u0219i direc\u021bia este opus\u0103 (\u00een Mc 8,27 se merge spre nord), mi\u0219carea \u0219i mersul vor fi un element distinctiv \u00een formarea discipolilor. De-a lungul drumului sunt adresate \u00eentreb\u0103ri \u0219i instruc\u021biuni, astfel \u00eenc\u00e2t ucenicii s\u0103 poat\u0103, de asemenea, \u201eumbla\u201d l\u0103untric, cresc\u00e2nd \u00een cunoa\u0219terea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Oamenii \u0219i voi.<\/strong> Prima \u00eentrebare se refer\u0103 la zvonurile despre Isus: \u201eCine spun oamenii c\u0103 sunt eu?\u201d (v. 27). Ucenicii relateaz\u0103 date care au ap\u0103rut deja \u00een Evanghelie (cf. Mc 6,14-16), relatarea lor este detaliat\u0103 \u0219i corect\u0103: Isus este confundat cu Ioan Botez\u0103torul, care a revenit la via\u021b\u0103, sau este identificat cu Ilie sau cu unul dintre profe\u021bi. Astfel de r\u0103spunsuri sunt insuficiente; nimeni nu a \u00een\u021beles c\u0103 Isus este Fiul lui Dumnezeu (Mc 1,1). Acestea fiind spuse, Isus se adreseaz\u0103 discipolilor, cre\u00e2nd un contrast: \u201eDar voi cine spune\u021bi c\u0103 sunt eu?\u201d (v. 29). Un detaliu important: la \u00eenceputul v. 27 \u0219i v. 29, greaca folose\u0219te imperfectul (\u201e\u00eentrebat\u201d) pentru a indica o ac\u021biune repetat\u0103 \u00een timp; Isus nu formuleaz\u0103 doar o dat\u0103 \u00eentreb\u0103rile sale, ci stabile\u0219te un dialog cu discipolii care \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te pe tot parcursul. Petru ia cuv\u00e2ntul \u00een numele grupului \u0219i r\u0103spunde corect, dar telegrafic: \u201eTu e\u0219ti Cristosul\u201d. Aceste cuvinte nu dezv\u0103luie prea multe despre identitatea lui Isus \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, pentru Petru domeniul de aplicare al misiunii lui Mesia nu este \u00eenc\u0103 clar (cf. v. 32).<\/p>\n

Secretul \u0219i Crucea.<\/strong> Versetul 30 este, \u00eentr-un fel, surprinz\u0103tor: \u00een loc s\u0103 laude m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 a lui Petru, Isus \u201e\u00eei mustr\u0103 aspru pe ucenicii s\u0103i\u201d (este vorba despre verbul epitim\u00e1\u014d<\/em>, acela\u0219i folosit pentru ac\u021biunea de a reduce la t\u0103cere demonii – Mc 1,25). \u00cenc\u0103 o dat\u0103, Isus impune t\u0103cerea: pentru ca cuvintele s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultatul scontat, ele trebuie calibrate; pronun\u021barea pripit\u0103 asupra misiunii lui Isus Cristos i-ar putea determina pe ucenici s\u0103 denatureze adev\u0103ratul s\u0103u sens.<\/p>\n

Pasajul de la v. 30 la v. 31, \u00een care Isus men\u021bioneaz\u0103 pentru prima dat\u0103 pasiunea sa, arat\u0103 c\u0103 a\u0219a-numitul \u201esecret mesianic\u201d avea tocmai rolul de a preg\u0103ti dezv\u0103luirea misterului pascal, moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus.<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura.<\/strong> De fapt, primul \u201eanun\u021b\u201d al Patimilor este mai degrab\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103: \u201eEl a \u00eenceput s\u0103-i \u00eenve\u021be c\u0103 Fiul Omului trebuie s\u0103 sufere mult…\u201d (v. 31). Moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus Cristos, de fapt, vor fi considerate nebunie pentru p\u0103g\u00e2ni, dar \u201e\u00een\u021belepciunea lui Dumnezeu\u201d pentru cre\u0219tini (1Cor 1,24). Isus se nume\u0219te \u201eFiul Omului\u201d, un titlu care exprim\u0103 at\u00e2t suferin\u021ba (cf. Mc 14,21.41), c\u00e2t \u0219i gloria lui Mesia (Mc 14,62), \u0219i dezv\u0103luie c\u0103 va trebui s\u0103 treac\u0103 prin suferin\u021be intense (\u201ea trebuit s\u0103 sufere mult\u201d, v. 31), pentru c\u0103 a fost respins \u0219i tr\u0103dat (cf. Ps 118,22) de autorit\u0103\u021bi, \u0219i apoi omor\u00e2t. Moartea, \u00eens\u0103, nu va fi ultimul act, deoarece a treia zi (cf. Os 6,1-2) Isus va \u00eenvia din mor\u021bi. Evanghelia precizeaz\u0103 calitatea discursului lui Isus, care, literal, ar fi \u201ele-a vorbit deschis\u201d (cu franche\u021be parr\u0113s\u00eda<\/em>): Isus vorbe\u0219te despre \u00eenvierea din mor\u021bi, nucleul esen\u021bial al revela\u021biei sale, cu claritate \u0219i libertate, f\u0103r\u0103 teama de a le \u0219oca con\u0219tiin\u021ba.<\/p>\n

Satana.<\/strong> Reac\u021bia lui Petru este imediat\u0103 \u0219i foarte puternic\u0103: Isus \u201ea \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u021be\u201d misterul pascal, Petru \u201ea \u00eenceput s\u0103 \u00eel certe\u201d. Verbul folosit este acela\u0219i epitim\u00e1\u014d<\/em> folosit \u00een v. 30 pentru a se referi la Isus. Petru crede c\u0103 \u00eel poate corecta pe Maestru \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 astfel o atitudine de superioritate. Isus r\u0103spunde rapid \u0219i, uit\u00e2ndu-se la ucenici (v. 33), \u00eel mustr\u0103 (din nou epitim\u00e1\u014d<\/em>) pe Petru, restabilind rolurile. Mai \u00eent\u00e2i, Isus \u00eei sugereaz\u0103 lui Petru: \u201e\u00cen spatele meu!\u201d, ar\u0103t\u00e2nd astfel c\u0103, prin reac\u021bia sa, ucenicul s-a plasat \u00eentr-o pozi\u021bie care nu \u00eei apar\u021bine (\u00een fa\u021ba \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului). Prin folosirea termenului \u201eSatana\u201d, el intensific\u0103 repro\u0219ul \u00eentr-un mod foarte puternic: atitudinea lui Petru, opozi\u021bia sa fa\u021b\u0103 de patim\u0103, ascult\u0103 de o logic\u0103 diavoleasc\u0103, rezultat al minciunii. Petru g\u00e2nde\u0219te conform mentalit\u0103\u021bii oamenilor \u0219i nu conform lui Dumnezeu (v. 33), respinge \u201e\u00een\u021belepciunea care nu este din lumea aceasta\u201d (1Cor 2,6) \u0219i se asociaz\u0103 cu lumea care, \u201ecu toat\u0103 \u00een\u021belepciunea ei, nu l-a cunoscut pe Dumnezeu\u201d (1Cor 1,21); \u201eceea ce este nebunie din partea lui Dumnezeu\u201d, de fapt, \u201eeste mai \u00een\u021belept dec\u00e2t oamenii \u0219i ceea ce este sl\u0103biciune din partea lui Dumnezeu este mai puternic dec\u00e2t oamenii\u201d (1Cor 1,25). Contactul cu teologia lui Paul nu este doar rodul comentariului nostru, ci liturghia \u00eens\u0103\u0219i introduce evanghelia tocmai cu un pasaj din Scrisoarea c\u0103tre Galateni: \u201eC\u00e2t despre mine, s\u0103 nu m\u0103 laud dec\u00e2t cu crucea Domnului prin care lumea a fost r\u0103stignit\u0103 pentru mine, \u0219i eu pentru lume\u201d (Gal 6,14).<\/p>\n

El se neag\u0103 pe sine.<\/strong> Dup\u0103 rezisten\u021ba lui Petru, Isus reac\u021bioneaz\u0103 re\u00eennoindu-\u0219i chemarea, extinz\u00e2nd-o \u0219i la mul\u021bime \u0219i prelungind ceea ce i-a spus lui Petru. Repro\u0219\u00e2ndu-le ucenicilor, Isus \u00eei porunce\u0219te lui Petru: \u201eMergi \u00een urma mea!\u201d (v. 33); dup\u0103 le explic\u0103: \u201eDac\u0103 vrea cineva s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 mine, s\u0103 se lepede de sine, s\u0103-\u0219i ia crucea \u0219i s\u0103 m\u0103 urmeze\u201d (v. 34). Petru nu accept\u0103 c\u0103 negarea propriei persoane (suferin\u021ba \u0219i moartea) poate face parte din planul divin. \u00cen schimb, Isus dezv\u0103luie c\u0103 a fi discipol \u00eenseamn\u0103 tocmai asumarea unei vie\u021bi \u00een care nu se caut\u0103 propria realizare (asumarea unor roluri prestigioase, ob\u021binerea succesului, \u00eenconjurarea de admiratori etc.). Discipolul este invitat s\u0103 \u00ee\u0219i ia crucea f\u0103r\u0103 s\u0103 se lepede de ea, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd tot ceea ce \u00eei face via\u021ba similar\u0103 cu cea a lui Isus Cristos, \u00eencercarea, suferin\u021ba \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, moartea, cu certitudinea c\u0103 aceasta este calea spre via\u021b\u0103. Acest paradox este enun\u021bat cu alte cuvinte \u00een v. 35: cel care \u00ee\u0219i pierde via\u021ba pentru Isus Cristos, de\u0219i aparent \u00eenfr\u00e2nt, ob\u021bine de fapt m\u00e2ntuirea \u0219i via\u021ba deplin\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n