{"id":38167,"date":"2024-09-08T08:34:33","date_gmt":"2024-09-08T05:34:33","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38167"},"modified":"2024-09-08T08:34:33","modified_gmt":"2024-09-08T05:34:33","slug":"mantuirea-ii-deschide-pe-oameni-meditatie-pentru-duminica-a-xxiii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/09\/08\/mantuirea-ii-deschide-pe-oameni-meditatie-pentru-duminica-a-xxiii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eM\u00e2ntuirea \u00eei deschide pe oameni\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XXIII-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

8 SEPTEMBRIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>M\u00c2NTUIREA \u00ceI \u201eDESCHIDE\u201d PE OAMENI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Oracolul lui Isaia (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>) este o invita\u021bie la speran\u021b\u0103 , amintindu-ne c\u0103 frica poate fi dep\u0103\u0219it\u0103 prin credin\u021ba \u00een Dumnezeu; prezen\u021ba Domnului este cea care produce rezultatele miraculoase enumerate de profet.<\/p>\n

Psalmul <\/em><\/strong>145 este un imn care celebreaz\u0103 fidelitatea lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de promisiunile sale: el \u00eei protejeaz\u0103 pe cei asupri\u021bi, \u00eei hr\u0103ne\u0219te pe cei fl\u0103m\u00e2nzi, \u00eei elibereaz\u0103 pe cei captivi.<\/p>\n

A doua lectur\u0103<\/em><\/strong> afirm\u0103 c\u0103 credin\u021ba \u00een Isus Cristos exclude orice favoritism personal; exemplul negativ de evitat este cel al unei comunit\u0103\u021bi care face distinc\u021bie \u00eentre s\u0103raci \u0219i boga\u021bi.<\/p>\n

Evanghelia<\/em><\/strong> are loc \u00een Decapole: \u00een teritoriu p\u0103g\u00e2n, Isus r\u0103m\u00e2ne pentru ca vestirea sa s\u0103 ajung\u0103 la cei mai \u00eendep\u0103rta\u021bi. Un surdo-mut este adus la El \u0219i, lu\u00e2ndu-l deoparte, pronun\u021b\u0103 un cuv\u00e2nt eficient, dar singular: \u201eEffata<\/em>\u201d, adic\u0103 \u201eDeschide-te!\u201d. Vindecarea const\u0103 astfel \u00eentr-o deschidere complet\u0103, care nu se limiteaz\u0103 la organele bolnave; persoana este reconstituit\u0103 \u00een capacitatea sa de a comunica cu Dumnezeu \u0219i cu ceilal\u021bi.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Pasajul din Isaia relateaz\u0103 un oracol \u00een care profetul, adres\u00e2ndu-se aproape adun\u0103rii reunite pentru Euharistie, \u00eei invit\u0103 pe ascult\u0103torii s\u0103i s\u0103 proclame vestea cea bun\u0103, adres\u00e2ndu-se \u00een special \u201ecelor cu inima pierdut\u0103\u201d (v. 4), adic\u0103 celor a c\u0103ror inim\u0103 este macerat\u0103 de nelini\u0219te (se folose\u0219te verbul ebraic mah\u00e0r<\/em>, \u201ea fi gr\u0103bit\u201d). Oracolul profetic r\u0103sun\u0103 prin invita\u021bia de a-\u0219i rec\u0103p\u0103ta for\u021bele (\u201eCuraj!\u201d, mai literal: \u201eFii puternic!\u201d) \u0219i de a dep\u0103\u0219i frica (\u201eNu te teme!\u201d); de asemenea, introduce motivul care ar trebui s\u0103 conduc\u0103 la speran\u021b\u0103: \u201eIat\u0103 Dumnezeul t\u0103u, vine r\u0103zbunarea, r\u0103splata divin\u0103, vine s\u0103 te salveze\u201d (v. 4). Teroarea \u0219i anxietatea pot fi astfel dep\u0103\u0219ite prin credin\u021ba \u00een Dumnezeu.<\/p>\n

Domnul, de fapt, nu este indiferent la afacerile umane, ci merge \u00een \u00eent\u00e2mpinarea fiec\u0103rei persoane pentru a restabili dreptatea (el realizeaz\u0103 \u201er\u0103zbunarea\u201d prin \u201eretribu\u021bia\u201d just\u0103, pedepsindu-i pe cei r\u0103i \u0219i r\u0103scump\u0103r\u00e2ndu-i pe cei s\u0103raci).<\/p>\n

Prezen\u021ba lui Dumnezeu produce rezultate miraculoase pentru persoanele care sufer\u0103 de cele mai dureroase \u0219i umilitoare boli. Primul efect este acela al unei \u201edeschideri\u201d extraordinare (\u00een v. 5, r\u0103d\u0103cina pat\u00e0\u1e25<\/em>, \u201ea deschide\u201d, este repetat\u0103 de dou\u0103 ori): ochii \u0219i urechile orbilor \u0219i surzilor revin la vedere \u0219i auz. Dac\u0103 se ia \u00een considerare Is 6,9-10, aceast\u0103 referin\u021b\u0103 ar putea avea o valoare simbolic\u0103: orbi sunt \u0219i cei care nu recunosc lucrarea lui Dumnezeu, surzi cei care nu aud \u0219i nu \u00een\u021beleg Cuv\u00e2ntul s\u0103u. La venirea Domnului, chiar \u0219i \u0219chiopii sar \u0219i mu\u021bii strig\u0103 de bucurie (v. 6). M\u00e2ntuirea este comparat\u0103 cu puterea apelor care izvor\u0103sc \u00een de\u0219ert (r\u0103d\u0103cina ebraic\u0103 sugereaz\u0103 apa curg\u0103toare care sf\u0103r\u00e2m\u0103 st\u00e2nca uscat\u0103) \u0219i curg ca ni\u0219te torente pline de via\u021b\u0103 (v. 6), sau cu p\u0103m\u00e2ntul uscat care devine izvor (v. 7). Vitalitatea extraordinar\u0103 pe care o produce prezen\u021ba lui Dumnezeu nu poate fi exprimat\u0103 \u00een termeni mai puternici (cf. Ex 17,6; Is 41,18; 43,20).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scrisoarea lui Iacob \u00eencepe cu un \u00eendemn: credin\u021ba \u00een Domnul Isus Cristos, \u201eDomnul slavei\u201d (v. 1), nu poate fi \u00eenso\u021bit\u0103 de \u201efavoritisme personale\u201d. Expresia folosit\u0103 pentru a indica aceast\u0103 atitudine de preferin\u021b\u0103 este unic\u0103: pros\u014dpol\u0113mps\u00eda<\/em>, de la pr\u00f3s\u014dpon<\/em>, \u201efa\u021b\u0103\u201d, \u0219i lamb\u00e1n\u014d<\/em>, \u201ea ridica\u201d, legat\u0103 astfel de expresia idiomatic\u0103 ebraic\u0103 \u201ea-\u0219i ridica fa\u021ba\u201d (cf. Lev 19,16; Dt 16,19) care \u00eenseamn\u0103 de fapt \u201ea trata cu p\u0103rtinire\u201d.<\/p>\n

Vv. 2-4 ofer\u0103 un exemplu folosit pentru a clarifica ceea ce este afirmat \u00een v. 1. Cadrul este cel al unei \u201eadun\u0103ri\u201d, termen legat \u00een mod normal de adunarea liturgic\u0103, dar care pentru unii se poate referi \u0219i la adunarea comunit\u0103\u021bii pentru judecat\u0103 (pentru asem\u0103n\u0103ri cu texte apar\u021bin\u00e2nd tradi\u021biei iudaice: cf. ‘Abot de r. Natan <\/em>1,10). Ra\u021bionamentul este dezvoltat pe baza unei \u00eentreb\u0103ri retorice care a\u0219teapt\u0103 un r\u0103spuns pozitiv: \u201enu discrimina\u021bi \u0219i nu sunte\u021bi judec\u0103tori ai judec\u0103\u021bilor perverse?\u201d (sub\u00een\u021beles: \u201eDa!\u201d). Comportamentul condamnat este cel al celor din comunitate care fac o distinc\u021bie \u00eentre persoana s\u0103rac\u0103 \u0219i cea bogat\u0103, care \u00ee\u0219i etaleaz\u0103 opulen\u021ba, purt\u00e2nd bijuterii \u0219i \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-se \u00een haine splendide. Bog\u0103\u021biile persoanei mai \u00eenst\u0103rite sunt descrise mai detaliat, suger\u00e2nd c\u0103 \u00een spatele favoritismului se afl\u0103 interese financiare.<\/p>\n

    \n
  1. 5 \u00eencheie pasajul cre\u00e2nd un contrast \u00eentre viziunea lumii (\u201eDumnezeu i-a ales pe cei s\u0103raci \u00een ochii lumii\u201d) \u0219i viziunea cre\u0219tin\u0103, pentru care adev\u0103rata bog\u0103\u021bie nu este altceva dec\u00e2t credin\u021ba \u00een Dumnezeu, speran\u021ba de a deveni mo\u0219tenitorii s\u0103i \u0219i dragostea fa\u021b\u0103 de el (virtu\u021bile teologice).<\/li>\n<\/ol>\n

    \n

    EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

      \n
    • Decapolele<\/em><\/strong>.<\/strong>Evanghelia<\/em>\u00a0\u00eencepe cu o indica\u021bie geografic\u0103 care creeaz\u0103 unele probleme: plec\u00e2nd din Tyr (\u00een Liban), Isus se \u00eendreapt\u0103 spre Decapole, o regiune situat\u0103 \u00eentre Iordania, Siria \u0219i nordul Israelului. Numele \u201eDecapole\u201d (literal: \u201eZece ora\u0219e\u201d) se refer\u0103 la un teritoriu format din zece centre urbane care depindeau direct de Roma, dar aveau un statut autonom, o orientare proimperial\u0103 \u0219i o cultur\u0103 predominant p\u0103g\u00e2n\u0103. Stilul de via\u021b\u0103 al acestor ora\u0219e manifesta for\u021ba r\u0103sp\u00e2ndirii \u201eglobale\u201d a civiliza\u021biei romane \u0219i p\u0103g\u00e2ne. Pentru a ajunge \u00een aceast\u0103 regiune, la est de Tyr, Isus merge spre nord, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Sidon (Liban). Totul sugereaz\u0103, a\u0219adar, c\u0103 Isus, afl\u00e2ndu-se \u00een teritoriu p\u0103g\u00e2n, decide s\u0103 nu plece \u00een grab\u0103, a\u0219a cum s-ar fi a\u0219teptat (evreilor le era interzis s\u0103 mearg\u0103 \u00een \u021binuturi p\u0103g\u00e2ne); Isus r\u0103m\u00e2ne pentru a duce vestirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei la orice f\u0103ptur\u0103 \u0219i pentru a ajunge mai ales la cei \u00eendep\u0103rta\u021bi. Nu este de mirare, a\u0219adar, c\u0103 aclamarea Evangheliei con\u021bine un verset semnificativ \u00een acest sens: \u201eIsus a vestit Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u0219i a vindecat tot felul de boli \u00een popor\u201d (Mt\u00a04,23).<\/li>\n
    • I-au<\/em><\/strong>adus<\/em><\/strong>\u00a0un<\/em><\/strong>\u00a0surdo-mut<\/em>.<\/strong>\u00a0Liturgia\u00a0Cuv\u00e2ntului propunea ca\u00a0prim\u0103<\/em>\u00a0lectur\u0103<\/em>\u00a0profe\u021bia din\u00a0Is 35,5-6 (\u201eurechile surzilor se vor deschide… limba celor mu\u021bi va striga de bucurie\u201d). \u00centr-un spa\u021biu deschis (a\u0219a cum deschis\u0103 este atitudinea lui Isus) a c\u0103rui loca\u021bie nu este specificat\u0103, un bolnav este adus la Isus. Afec\u021biunea sa nu este invalidant\u0103, \u00eens\u0103 el nu \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 se apropie, poate din lips\u0103 de curaj sau pentru c\u0103 este con\u0219tient de distan\u021ba care \u00eei separ\u0103 pe p\u0103g\u00e2ni de evrei. El este definit doar prin condi\u021bia sa: este surd \u0219i este numit\u00a0moghilal\u00f3s<\/em>, termenul grecesc pentru o persoan\u0103 care este \u00eempiedicat\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 (\u0219i nu \u201emut\u201d pentru care se folose\u0219te\u00a0\u00e1lalos<\/em>). Numele s\u0103u nu este specificat, ceea ce poate indica \u00een mod discret faptul c\u0103 dizabilitatea a devenit singurul element important \u00een definirea identit\u0103\u021bii sale. Oamenii care l-au adus pe bolnav la Isus cer s\u0103-\u0219i pun\u0103 m\u00e2inile pe el (la fel ca Iair,\u00a0Mc5,23) \u0219i Isus \u00eei ascult\u0103.<\/li>\n
    • Isus<\/em><\/strong>\u00eel<\/em><\/strong>\u00a0ia<\/em><\/strong>\u00a0deoparte<\/em>.<\/strong>\u00a0Detaliul este remarcat pentru c\u0103 are o mare valoare: surdul tr\u0103ie\u0219te \u00een mod normal \u00eentr-o izolare for\u021bat\u0103 \u0219i dramatic\u0103; pentru a fi vindecat, paradoxal, Isus \u00eel separ\u0103 din nou de ceilal\u021bi \u0219i de mul\u021bime. Expresia greac\u0103\u00a0kat’id\u00ecan<\/em>, \u201edeoparte\u201d, este demn\u0103 de remarcat, deoarece este folosit\u0103 at\u00e2t atunci c\u00e2nd Isus se retrage pentru a se ruga Tat\u0103lui (Mt\u00a014,23), c\u00e2t \u0219i atunci c\u00e2nd se adun\u0103 cu discipolii, separ\u00e2ndu-se de mul\u021bime (Mt\u00a017,19; 20,17), d\u00e2ndu-le c\u00e2teva instruc\u021biuni confiden\u021biale. Prin urmare, Isus \u00eel ia deoparte pe surdo-mut pentru a stabili o rela\u021bie special\u0103 cu el.<\/li>\n
    • Deschide-te!<\/em><\/strong>Cuv\u00e2ntul pronun\u021bat de Isus este citat \u00een aramaic\u0103, \u201eEffatha<\/em>\u201d (v. 34), \u0219i dob\u00e2nde\u0219te astfel o for\u021b\u0103 special\u0103. Traducerea, deci, arat\u0103 caracterul s\u0103u surprinz\u0103tor: \u201eDeschide-te!\u201d. De fapt, nu este folosit pluralul, ca pentru a face referire la organele atinse de Isus (\u201eDeschide!\u201d, pentru a desemna urechile \u0219i limba), ci singularul: Isus ordon\u0103 \u00eentregii persoane s\u0103 se deschid\u0103! Vindecarea surdo-mutului este un act de deschidere \u201eglobal\u0103\u201d. Prin urmare, scena \u00eei provoac\u0103 pe cre\u0219tinii aduna\u021bi pentru Euharistie, deoarece \u00eei cheam\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 se deschid\u0103 c\u0103tre Domnul \u00een sens general, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 le fie redat\u0103 capacitatea de a comunica cu Dumnezeu \u0219i cu ceilal\u021bi. Scena\u00a0evanghelic\u0103<\/em>\u00a0este, a\u0219adar, esen\u021bial\u0103 pentru fiecare cre\u0219tin, nu \u00een ultimul r\u00e2nd pentru c\u0103 Biserica a aplicat pasajul din\u00a0Mc\u00a07,31-37 fiec\u0103rei persoane care prime\u0219te botezul, cu ritualul Effathei<\/em>\u00a0din liturghia baptismal\u0103.<\/li>\n
    • Gesturi<\/em><\/strong>\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0cuvinte<\/em>.<\/strong>\u00a0Povestirea subliniaz\u0103 contactul fizic care precede cuv\u00e2ntul de vindecare: Isus \u00ee\u0219i pune degetele \u00een urechile surdului \u0219i \u00eei atinge limba cu saliva sa (v. 33), ating\u00e2nd tocmai organele sl\u0103bite de boal\u0103. Dup\u0103 aceste gesturi, Isus \u00ee\u0219i ridic\u0103 privirea spre cer, orientat\u0103 spre Dumnezeu (Ib\u00a022,26), \u0219i arat\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 o interven\u021bie special\u0103 a Tat\u0103lui pentru a face minunea (ca \u00een timpul \u00eenmul\u021birii p\u00e2inilor). \u00cen plus, el geme, exprim\u00e2nd un anumit efort: verbul folosit,\u00a0sten\u00e1z\u014d<\/em>, deriv\u0103 din\u00a0sten\u00f3s<\/em>, \u201ea str\u00e2mba\u201d, se traduce \u201ea geme, a boci\u201d \u0219i este folosit pentru manifest\u0103ri de durere (2Cor\u00a05,2) sau oboseal\u0103 (Evr\u00a013,17). Prin aceste gesturi, a\u0219adar, Isus demonstreaz\u0103 c\u0103 miracolul \u00eent\u00e2mpin\u0103 o rezisten\u021b\u0103 care trebuie dep\u0103\u0219it\u0103, \u00eenchiderea bolnavului fiind deosebit de tenace.<\/li>\n
    • Imediat<\/em><\/strong>i-au<\/em><\/strong>\u00a0fost<\/em><\/strong>\u00a0deschise<\/em><\/strong>\u00a0urechile<\/em>.<\/strong>\u00a0Vindecarea are loc instantaneu (v. 35), cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este eficient. Totu\u0219i, tocmai c\u00e2nd tensiunea pove\u0219tii pare \u00een sf\u00e2r\u0219it dep\u0103\u0219it\u0103, v. 36 creeaz\u0103 un efect surpriz\u0103: imediat ce nodul care \u021binea limba a fost dezlegat \u0219i surdo-mutul poate \u00een sf\u00e2r\u0219it s\u0103 comunice cu ceilal\u021bi \u00een mod adecvat, Isus ordon\u0103 \u201es\u0103 nu spui nim\u0103nui\u201d. Cu siguran\u021b\u0103, acest lucru evoc\u0103 tema \u201esecretului\u201d, care este tipic\u0103 \u00een\u00a0Evanghelia<\/em>\u00a0dup\u0103<\/em>\u00a0Marcu<\/em>\u00a0(cf.\u00a01,44): de multe ori, Isus cere s\u0103 nu se divulge faima lucr\u0103rilor sale, deoarece misiunea sa va fi pe deplin \u00een\u021beleas\u0103 abia dup\u0103 r\u0103stignire \u0219i \u00eenviere.<\/li>\n<\/ul>\n

      Totu\u0219i, aceast\u0103 tem\u0103 poate avea o extensie mai larg\u0103: a comunica cu ceilal\u021bi nu \u00eenseamn\u0103 a vorbi f\u0103r\u0103 nicio re\u021binere asupra propriilor cuvinte. Insisten\u021ba din v. 37 (\u201ecu c\u00e2t le interzicea mai mult, cu at\u00e2t mai mult o vesteau\u201d) arat\u0103, a\u0219adar, c\u0103 oamenii reac\u021bioneaz\u0103 la miracol \u00eentr-un mod dezl\u0103n\u021buit: chiar dac\u0103 oamenii nu au \u00een\u021beles pe deplin sensul miracolului, ei continu\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103. Cre\u0219tinii care particip\u0103 la liturghie sunt obi\u0219nui\u021bi cu un context \u00een care cuvintele se \u00eenmul\u021besc, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu se \u00een\u021belege pe deplin ceea ce se spune, \u0219i cu siguran\u021b\u0103 au experimentat schimburi \u00een care, \u00een ciuda vocifer\u0103rilor, nu are loc o comunicare autentic\u0103.\u00a0Evanghelia<\/em>\u00a0acestei duminici poate fi atunci un imbold pentru a p\u0103stra t\u0103cerea (ca Maria,\u00a0Lc\u00a02,19), pentru a nu vorbi \u00een grab\u0103 \u0219i \u00eenainte de vreme; comunicarea, dialogul, rela\u021bia cu Dumnezeu \u0219i cu aproapele vor beneficia cu siguran\u021b\u0103 foarte mult de pe urma unei utiliz\u0103ri \u00een\u021belepte \u0219i moderate a cuvintelor.<\/p>\n

      \n

        \n
      • ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong> –<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n

        \u00a0<\/strong>O \u00ceNT\u00c2LNIRE CARE DESCHIDE ORIZONTURI<\/strong><\/p>\n

        de Luciano Manicardi<\/em><\/p>\n

          \n
        1. O poveste despre dep\u0103\u0219irea grani\u021belor \u0219i a limit\u0103rilor: a\u0219a este prezentat pasajul din Mc 7,31-37. Un om, surd \u0219i foarte limitat \u00een facultatea de a vorbi, este adus la Isus. Este vorba despre o persoan\u0103 a c\u0103rei surditate i-a afectat capacitatea de comunicare: abia vorbe\u0219te, are dificult\u0103\u021bi de exprimare, vorbe\u0219te cu dificultate, dar nu este mut. At\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t vindecarea sa este exprimat\u0103 prin afirma\u021bia c\u0103 \u201ea vorbit corect\u201d. Afectat \u00een vorbire, el se str\u0103duie\u0219te s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u021beles, astfel \u00eenc\u00e2t via\u021ba sa rela\u021bional\u0103 \u0219i social\u0103 este de asemenea afectat\u0103. Sim\u021bim frustrarea \u0219i umilin\u021ba celor care sunt incapabili s\u0103 dea o form\u0103 verbal\u0103 inteligibil\u0103 \u0219i corect\u0103 sentimentelor \u0219i g\u00e2ndirii lor, precum \u0219i disconfortul celor care se trezesc c\u0103 ascult\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i tr\u0103iesc aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu jen\u0103, cu enervare, cu mil\u0103 sau cu dorin\u021ba de a ie\u0219i c\u00e2t mai repede din joc. Acel spa\u021biu social care, \u00een mod normal, este o zon\u0103 de auto exprimare \u0219i de extindere a rela\u021biilor este pentru el un spa\u021biu limitat, marcat de impedimente \u0219i de \u00eenchideri. Aproape o cu\u0219c\u0103. Al\u021bii \u00eel \u00eenso\u021besc la Isus \u0219i vorbesc pentru el. El trebuie s\u0103 se bazeze pe solidaritatea celorlal\u021bi care se ocup\u0103 de el, \u00eel \u00eengrijesc \u0219i \u00eel aduc la Isus. Solidaritatea celorlal\u021bi face posibil\u0103 dep\u0103\u0219irea unei prime grani\u021be, cea social\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

          Alteori, Marcu vorbe\u0219te despre unii care aduc la Isus persoane ale c\u0103ror boli \u0219i handicapuri \u00eempiedicau autonomia necesar\u0103: un paralitic (Mc 2,3); un orb (Mc 8,22). Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui caz \u00een care dorin\u021ba unei persoane care nu o poate \u00eemplini singur\u0103 devine voin\u021ba altora care o \u00eemplinesc pentru ea. Isus apreciaz\u0103 acest tip de situa\u021bie \u0219i de interven\u021bie: ne putem g\u00e2ndi c\u0103 \u0219i \u00een aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, care are loc \u00een p\u0103m\u00e2nt p\u0103g\u00e2n, Isus a putut s\u0103 vad\u0103 \u00een oamenii care l-au adus la el credin\u021ba dincolo de solidaritate, a\u0219a cum, \u00een Capernaum, v\u0103zuse credin\u021ba celor patru oameni care l-au adus pe paralitic (Mc 2,5). El vede credin\u021ba ascuns\u0103 \u00een gestul uman de solidaritate \u0219i grij\u0103 de a \u00eenso\u021bi un om cu un handicap la o \u00eent\u00e2lnire dorit\u0103.<\/p>\n

            \n
          1. O alt\u0103 limit\u0103 care este dep\u0103\u0219it\u0103 \u00een aceast\u0103 relatare este limita trupeasc\u0103. Dac\u0103 fiecare persoan\u0103 este propriul s\u0103u corp \u0219i nu pur \u0219i simplu cineva care are un corp, \u0219i dac\u0103 corpul este locul rela\u021biilor care se manifest\u0103 ca \u00eent\u00e2lnire, dialog, ascultare, rela\u021bionare, acest om este grav handicapat. \u00cent\u00e2lnirea cu Isus \u00eel va conduce pe acest om s\u0103 \u00ee\u0219i redescopere corpul ca un c\u0103min, ca expresie a sinelui \u0219i ca deschidere c\u0103tre ceilal\u021bi. Isus realizeaz\u0103 aceast\u0103 eliberare printr-o contaminare a corpurilor: corpul s\u0103u cu corpul omului surd \u0219i care se exprim\u0103 cu dificultate. Fizicul acestei vindec\u0103ri este povestit \u00een detaliu, f\u0103r\u0103 modestie. Isus \u00eel ia de m\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eel duce \u00eentr-o parte, departe de mul\u021bime, \u00ee\u0219i pune degetele \u00een urechile lui, cu degetele ude de propria saliv\u0103 (\u0219i se credea c\u0103 saliva are propriet\u0103\u021bi vindec\u0103toare) \u00eei atinge limba, apoi \u00ee\u0219i \u00eentoarce ochii spre cer \u0219i invoc\u0103, cu un gemete, deschiderea sim\u021burilor \u00eenchise ale acestui om. Deschiderea sim\u021burilor devine imediat o deschidere c\u0103tre sim\u021buri, aceasta fiind legat\u0103 de rela\u021bia cu alteritatea. \u0218i acum acest om poate reintra pe deplin \u00een spa\u021biul vital al rela\u021biilor.<\/li>\n
          2. Pericopa evanghelic\u0103 se deschide cu o not\u0103 geografic\u0103 \u00een care Marcu descrie traseul urmat de Isus. Pornind din regiunea Tirului, Isus urc\u0103 spre nord \u00een direc\u021bia Sidonului, care se afl\u0103 la aproximativ dou\u0103zeci \u0219i cinci de kilometri de Tir, apoi se \u00eendreapt\u0103 spre sud-est, spre Lacul Galileei, \u00een mijlocul teritoriului Decapolei (cf. Mc 7,31). Isus r\u0103m\u00e2ne \u00een teritoriu neisraelit, printre p\u0103g\u00e2ni. O astfel de circumnaviga\u021bie este greu plauzibil\u0103, ba chiar pur \u0219i simplu absurd\u0103, f\u0103r\u0103 sens, dar poate c\u0103 sensul unei astfel de ciud\u0103\u021benii const\u0103 tocmai \u00een sublinierea dep\u0103\u0219irii frontierei dintre evrei \u0219i neamuri, \u00een conformitate cu mesajul general al pericopei. Aici, Isus \u00ee\u0219i arat\u0103 dep\u0103\u0219irea inten\u021bionat\u0103 a frontierelor care separ\u0103 Israelul de neamuri. \u0218i este evident c\u0103 aceast\u0103 dep\u0103\u0219ire a grani\u021belor este at\u00e2t teologic\u0103, c\u00e2t \u0219i geografic\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

            \u00cen multe \u0219i variate domenii, Isus nu ader\u0103 la grani\u021bele stabilite \u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021bele \u0219i limitele stabilite de mult timp, at\u00e2t din punct de vedere social, c\u00e2t \u0219i religios. \u0218i acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din r\u0103zvr\u0103tire sau din pl\u0103cerea de a transgresa, ci pentru a stabili orizonturi mult mai largi dec\u00e2t pot face culturile, tradi\u021biile \u0219i credin\u021bele umane. \u00cen numele cunoa\u0219terii inimii lui Dumnezeu, a voin\u021bei sale, Isus stabile\u0219te un orizont de anvergur\u0103 universal\u0103 pentru a ghida ac\u021biunea uman\u0103 \u0219i pentru a extinde inima uman\u0103. El dep\u0103\u0219e\u0219te opozi\u021bia \u0219i rivalitatea religioas\u0103 dintre evrei \u0219i samariteni \u0219i locurile lor de cult respective, afirm\u00e2nd c\u0103 acum \u201eadev\u0103ra\u021bii \u00eenchin\u0103tori se vor \u00eenchina lui Dumnezeu \u00een duh \u0219i \u00een adev\u0103r\u201d (In 4,24). El dep\u0103\u0219e\u0219te ne\u00eencrederea de gen \u0219i nu ezit\u0103 s\u0103 se opreasc\u0103 \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 cu femeile, st\u00e2rnind uimirea scandalizat\u0103 a discipolilor s\u0103i (In 4,27); \u00eentr-adev\u0103r, unele femei fac parte din suita discipolilor s\u0103i (Lc 8,1-3). El salut\u0103 apropierea, scandaloas\u0103 \u00een ochii multora, a unei prostituate \u00een casa lui Simon fariseul \u0219i nume\u0219te iubire ceea ce vede \u00een ea \u0219i ceea ce al\u021bii numesc p\u0103cat (Lc 7,36-50). M\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00een compania vame\u0219ilor \u0219i a p\u0103c\u0103to\u0219ilor (Lc 15, 2), dep\u0103\u0219ind astfel chiar barierele morale \u0219i inhibi\u021biile stabilite \u00eentre cei drep\u021bi \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i. El se las\u0103 abordat de p\u0103g\u00e2ni, recunosc\u00e2nd \u00een ei o credin\u021b\u0103 mult mai mare dec\u00e2t cea pe care o putea g\u0103si \u00een Israel (Mt 8,10). El dep\u0103\u0219e\u0219te ceea ce este stabilit de tradi\u021bii care sunt cu siguran\u021b\u0103 venerabile, dar care trebuie s\u0103 cedeze \u00een fa\u021ba primatului urgent al faptei bune: \u201eEste permis \u00een ziua de Sabat s\u0103 faci bine sau s\u0103 faci r\u0103u, s\u0103 salvezi o via\u021b\u0103 sau s\u0103 o ucizi?\u201d (Mc 3,4).<\/p>\n

            Grani\u021bele pot \u00eendeplini o func\u021bie de protec\u021bie, dar pot deveni, de asemenea, factori de \u00eenchidere \u0219i retragere a identit\u0103\u021bii, de excludere \u00een loc de primire \u0219i includere. Isus \u00eensu\u0219i s-a luptat s\u0103 adere la aceast\u0103 viziune deschis\u0103 a unei voin\u021be divine care se extinde mult dincolo de grani\u021bele Israelului, dup\u0103 cum se arat\u0103 \u00een episodul imediat anterior episodului nostru, \u00een care Isus pare dur \u00een fa\u021ba cererii de ajutor a unei femei siro-feniciene pentru fiica sa grav suferind\u0103 (Mc 7,24-30). Dar, \u00een cele din urm\u0103, el se las\u0103 biruit de credin\u021ba femeii (Mc 7,29; Mt 15,28). Ce grani\u021b\u0103 este at\u00e2t de \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u0219i justificat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eel \u00eempiedice pe Isus s\u0103 fac\u0103 binele?<\/p>\n

            Poate c\u0103 cele dou\u0103 episoade contigue ale vindec\u0103rii fiicei femeii siro-feniciene \u0219i a surdului cu dificult\u0103\u021bi de vorbire din Decapole, ne sugereaz\u0103 c\u0103 orizontul pe care Isus \u00eel stabile\u0219te \u0219i care prezideaz\u0103 ac\u021biunea sa este cel al fraternit\u0103\u021bii universale. Universal: nu limitat la nivelul familiei \u0219i nici m\u0103car patriotic, etnic sau na\u021bionalist. Acest orizont este at\u00e2t un obiectiv, c\u00e2t \u0219i o cale.<\/p>\n

            El nu va fi niciodat\u0103 pe deplin realizat \u00een istorie, dar dac\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m ghida\u021bi \u00een istorie de viziuni nobile \u0219i provocatoare, nu vom realiza nici m\u0103car ceea ce este posibil. Putem realiza posibilul doar dac\u0103 \u00eencerc\u0103m imposibilul \u0219i lupt\u0103m pentru el. Cineva va spune: dar asta este utopie! Eu r\u0103spund: ce este o utopie? \u0218i \u00eei las cuv\u00e2ntul scriitorului uruguayan Eduardo Galleano:<\/p>\n

            Utopia este ca orizontul: face doi pa\u0219i \u0219i se retrage doi pa\u0219i. Merg zece pa\u0219i \u0219i se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 zece pa\u0219i. Orizontul este de neatins. Atunci pentru ce este utopia? Pentru asta: este pentru a continua s\u0103 mergi.<\/em><\/p>\n

            \u00a0<\/strong><\/p>\n

            ASCULTAREA \u0218I VORBITUL<\/strong><\/p>\n

            de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

            Gestul f\u0103cut de Isus de a-l vindeca pe surdo-mut este transmis, de\u0219i cu unele varia\u021bii, \u00een ritualul botezului. Cu toate acestea, sunt mul\u021bi cei care sunt boteza\u021bi care r\u0103m\u00e2n \u201emu\u021bi\u201d \u0219i mul\u021bi al\u021bii, din p\u0103cate, care r\u0103m\u00e2n \u201esurzi\u201d.<\/p>\n

            Mu\u021bi pentru c\u0103 nu vorbesc cu Dumnezeu, nu-\u0219i g\u0103sesc timp s\u0103 dialogheze cu El, dec\u00e2t \u00eentr-un mod cu totul trec\u0103tor \u0219i extemporal, care nu are nimic de-a face cu o rela\u021bie autentic\u0103.<\/p>\n

            Sunt surzi pentru c\u0103 sunt at\u00e2t de impermeabil \u00eenchi\u0219i la Cuv\u00e2ntul S\u0103u, \u00eenc\u00e2t presupusul lor cre\u0219tinism este complet str\u0103in de acesta.<\/p>\n

            Dar este cu adev\u0103rat at\u00e2t de important – se \u00eentreab\u0103 cineva – s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een contextul credin\u021bei? Nu ar putea fi ele \u00eenlocuite de ritualuri \u0219i simboluri?<\/p>\n

            Atingem o problem\u0103 de o importan\u021b\u0103 nu mic\u0103 \u00een contextul adeziunii noastre la Cristos.<\/p>\n

            O bun\u0103 comunicare nu se poate face f\u0103r\u0103 ascultare \u0219i vorbire: aceste dou\u0103 realit\u0103\u021bi sunt cele care asigur\u0103 buna func\u021bionare \u0219i ne salveaz\u0103 de multe patologii.<\/p>\n

            F\u0103r\u0103 ascultare, exist\u0103 riscul ca cel\u0103lalt s\u0103 nu fie acceptat pentru ceea ce este el de fapt – \u00een distan\u021ba sa, \u00een diversitatea sa, \u00een originalitatea sa. \u00cen cazul lui Dumnezeu, exist\u0103 pericolul ca acesta s\u0103 fie redus la un \u201eidol\u201d care ia chipul pe care i-l atribuim.<\/p>\n

            F\u0103r\u0103 un cuv\u00e2nt care s\u0103 ne scape de pe buze \u0219i din inim\u0103, exist\u0103 pericolul ca mesajul pe care l-am primit, apelul care a ajuns la noi, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, ca \u0219i cum ar fi suspendat.<\/p>\n

            F\u0103r\u0103 aceste \u201eetape\u201d ritualul \u0219i simbolul risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 ceva magic \u0219i echivoc. Nu are rost s\u0103 ap\u0103r\u0103m crucile \u0219i crucifixele de lemn sau de piatr\u0103 dac\u0103 apoi, de fapt, ne batem joc de Evanghelia lui Isus.<\/p>\n

            \u0218i chiar \u0219i gesturile sacre pot c\u0103p\u0103ta un sens foarte diferit dac\u0103 ne a\u0219tept\u0103m ca Dumnezeu s\u0103 intervin\u0103 indiferent de adeziunea noastr\u0103 la el \u0219i la Cuv\u00e2ntul s\u0103u.<\/p>\n

            \u00cen consecin\u021b\u0103, transmiterea credin\u021bei este o sarcin\u0103 care este cu adev\u0103rat onorat\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 \u00eel ascult\u0103m pe Dumnezeu \u0219i s\u0103 vorbim cu el, c\u00e2nd g\u0103sim timp s\u0103 ne oprim \u0219i s\u0103 ne l\u0103s\u0103m transforma\u021bi de harul s\u0103u. Prea adesea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 mergem la Dumnezeu pentru a ne convinge c\u0103 avem dreptate \u0219i nu pentru a fi schimba\u021bi de el. Prin urmare, nu cum spun mul\u021bi: \u201e\u00cel port pe Dumnezeu \u00een inima mea\u201d, ci mai degrab\u0103: \u201eA\u0219 vrea s\u0103 fiu \u00een inima lui Dumnezeu\u201d!<\/p>\n

            \u00a0<\/strong><\/p>\n

            Prima<\/strong>\u00a0lectur\u0103:<\/strong>\u00a0Folosind imagini de o intens\u0103 eficien\u021b\u0103, Isaia revigoreaz\u0103 speran\u021ba credinciosului, f\u0103c\u00e2nd cunoscut faptul c\u0103 m\u00e2ntuirea promis\u0103 de Domnul, el \u00eensu\u0219i o va \u00eemplini.<\/p>\n

            Psalmul<\/strong>\u00a0responsorial:<\/strong>\u00a0Psalmul<\/em>\u00a0145 este o splendid\u0103 sintez\u0103 a credin\u021bei m\u0103rturisite \u0219i a laudei \u00een\u0103l\u021bate Domnului pentru minunile de care este capabil pentru m\u00e2ntuirea \u00eentregii crea\u021bii.<\/p>\n

            A doua<\/strong>\u00a0lectur\u0103:<\/strong>\u00a0Copii ai unui singur Tat\u0103, p\u0103rta\u0219i la o singur\u0103 adunare, suntem chema\u021bi s\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bim aceea\u0219i p\u00e2ine \u0219i acela\u0219i pahar. Acest pasaj ofer\u0103 instruc\u021biuni clare credincio\u0219ilor \u00een Isus Cristos de a nu face distinc\u021bie \u00eentre diferi\u021bii membri ai comunit\u0103\u021bii pe baza bog\u0103\u021biei sau a pozi\u021biei sociale.<\/p>\n

            Evanghelia:<\/strong>\u00a0Fiecare ac\u021biune a lui Isus se realizeaz\u0103 printr-un gest \u0219i un cuv\u00e2nt: a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een \u00eent\u00e2lnirea, povestit\u0103 de evanghelistul Marcu, dintre Domnul \u0219i un surdo-mut care \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103 auzul \u0219i uzul vorbirii.<\/p>\n

            Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 559\/septembrie-octombrie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

            Imagine: Domenico Maggiotto, Cristos vindec\u00e2nd pe surdo-mut<\/em><\/p>\n

            \u00a0<\/em><\/p>\n

            Hits: 40<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXIII-A TPA B 8 SEPTEMBRIE 2024 \u00a0M\u00c2NTUIREA \u00ceI \u201eDESCHIDE\u201d PE OAMENI \u00a0Oracolul lui Isaia (prima lectur\u0103) este o invita\u021bie […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":38168,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38167"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38167"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38167\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38169,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38167\/revisions\/38169"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38168"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38167"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38167"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38167"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}