{"id":38061,"date":"2024-08-25T09:36:49","date_gmt":"2024-08-25T06:36:49","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38061"},"modified":"2024-08-25T09:37:35","modified_gmt":"2024-08-25T06:37:35","slug":"38061","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/08\/25\/38061\/","title":{"rendered":"\u201eCuv\u00e2ntul d\u0103t\u0103tor de via\u021b\u0103 al Leg\u0103m\u00e2ntului\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXI-lea de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/u><\/strong><\/p>\n

DUMINICA A XXI-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

25 AUGUST 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>CUV\u00c2NTUL D\u0102T\u0102TOR DE VIA\u021a\u0102 AL LEG\u0102M\u00c2NTULUI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> din aceast\u0103 duminic\u0103 se refer\u0103 la leg\u0103m\u00e2ntul \u00eencheiat la Sihem (Iac 24,1-2) \u0219i relateaz\u0103 dialogul dintre Iosue \u0219i popor: Iosue comunic\u0103 decizia sa de a-l urma pe Domnul, iar poporul r\u0103spunde cu o profesiune de credin\u021b\u0103 entuziast\u0103. Psalmul<\/em><\/strong> 33 continu\u0103 tema lecturii cu un verset \u00een care se arat\u0103 c\u0103 alegerea de a urma leg\u0103m\u00e2ntul lui Dumnezeu se bazeaz\u0103 pe bun\u0103tatea divin\u0103. A doua lectur\u0103 <\/em><\/strong>prezint\u0103 un faimos \u201ecod casnic\u201d care se bazeaz\u0103 pe iubirea activ\u0103 \u0219i creatoare a lui Isus Cristos care se d\u0103ruie\u0219te p\u00e2n\u0103 la consumare pentru Biseric\u0103, mireasa sa. Evanghelia<\/em><\/strong> \u00eencepe \u00eentr-o not\u0103 negativ\u0103: mul\u021bi ucenici sunt scandaliza\u021bi de discursul lui Isus. \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul dezv\u0103luie apoi c\u0103 ei nu au \u00een\u021beles misterul pascal: Fiul Omului va fi umilit \u0219i va fi glorificat. Dup\u0103 aceasta, el face aluzie anticipat\u0103 la darul Duhului, capabil s\u0103 dea via\u021b\u0103 trupului marcat de moarte.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Capitolul 24 \u00eencheie cartea lui Iosue cu relatarea adun\u0103rii tuturor semin\u021biilor lui Israel \u00een Sihem, dup\u0103 intrarea poporului \u00een \u021bar\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t Israel s\u0103 fie constituit ca na\u021biune prin alegerea exclusiv\u0103 pentru Domnul. Sihem este un loc semnificativ, asociat cu renun\u021barea la idoli (Gen 35,1-4) \u0219i cu decizia de a fi fideli lui Dumnezeu. Lectura nu ia \u00een considerare rezumatul istoric din vv. 1-13 \u00een care Iosue relateaz\u0103 istoria patriarhilor (vv. 2-4), cea a exodului (vv. 5-7), amintind \u0219i de victoriile de dinaintea trecerii Iordanului (vv. 8-10) \u0219i cucerirea \u021b\u0103rii (vv. 11-13). \u00cen acest lung preambul, Iosue afirm\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 c\u0103 istoria poporului a fost marcat\u0103 de lucrarea lui Dumnezeu \u0219i de darul eliber\u0103rii. Marea insisten\u021b\u0103 asupra m\u00e2ntuirii arat\u0103 c\u0103 \u201elegea\u201d nu este prezentat\u0103 ca fiind porunca unui tiran, ci ca fiind Cuv\u00e2ntul unui Dumnezeu pe care israeli\u021bii \u00eel cunosc foarte bine \u0219i prin care \u0219i-au manifestat \u00een mod repetat iubirea. Prima lectur\u0103, prin urmare, se reia doar cu vv. 15-18, \u00een care g\u0103sim un dialog \u00eentre Iosue \u0219i popor: acesta din urm\u0103 comunic\u0103 israeli\u021bilor decizia sa de a-l sluji pe Domnul (\u201eC\u00e2t despre mine \u0219i casa mea, vom sluji Domnului\u201d, v. 15). Poporul r\u0103spunde apoi cu un act de asentiment (\u201eDeparte\u00a0 de noi s\u0103 p\u0103r\u0103sim pe Domnul\u201d, v. 16) \u0219i cu o veritabil\u0103 profesiune de credin\u021b\u0103 entuziast\u0103 (\u201eEl ne-a scos pe noi \u0219i pe p\u0103rin\u021bii no\u0219tri din \u021bara Egiptului…\u201d v. 17). Proclam\u00e2nd acest Cuv\u00e2nt, liturgia euharistic\u0103 pune adunarea liturgic\u0103 \u00een fa\u021ba unei situa\u021bii similare cu cea tr\u0103it\u0103 de israeli\u021bi: Dumnezeu se ofer\u0103 \u00een Cuv\u00e2ntul s\u0103u \u0219i \u00een Euharistie, f\u0103r\u0103 s\u0103 se impun\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 nimic, ci a\u0219tept\u00e2nd o liber\u0103 adeziune. \u00cen r\u0103spunsul pasionat, poporul adunat pentru Euharistie g\u0103se\u0219te cuvintele cu care s\u0103 se adreseze lui Dumnezeu.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Continu\u00e2nd lectura continu\u0103 din Efeseni, a doua lectur\u0103 prezint\u0103 un foarte faimos \u201ecod casnic\u201d care reglementeaz\u0103 rela\u021biile dintre cei din aceea\u0219i gospod\u0103rie. Dedic\u00e2nd mult\u0103 aten\u021bie rela\u021biei dintre so\u021bi, Ex 5,21-32 devine decisiv\u0103 pentru teologia c\u0103s\u0103toriei cre\u0219tine. Fundamentul \u00eentregului discurs se g\u0103se\u0219te \u00een v. 21: \u201e\u00cen frica lui Cristos, fi\u021bi supu\u0219i unii altora\u201d. Verbul grecesc hypot\u00e1ss\u014d<\/em>, declinat \u00een mijloc, subliniaz\u0103 actul voluntar de supunere \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, recunoa\u0219terea unei rela\u021bii de subordonare. De fapt, el denot\u0103 leg\u0103tura unui inferior cu un superior (copil cu p\u0103rinte, Lc 2,51) fa\u021b\u0103 de care acestuia din urm\u0103 \u00eei datoreaz\u0103 respect \u0219i supunere (Rom 13,1; Tit 2,9) \u0219i adesea se refer\u0103 la Dumnezeu (2Mac 9,12; Isus Cristos \u00eensu\u0219i este supus Tat\u0103lui, 1Cor 15,28); persoana supus\u0103 prin urmare, este supus\u0103 voin\u021bei altuia \u0219i nu este complet independent\u0103 \u00een propria sa decizie.<\/p>\n

Paradoxul acestei prime afirma\u021bii const\u0103 tocmai \u00een faptul c\u0103 o rela\u021bie strict asimetric\u0103 (supunerea) \u00een\u021beleas\u0103 cu referin\u021b\u0103 la Isus Cristos, \u00eei leag\u0103 pe to\u021bi membrii comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine (\u0219i ai casei) unii fa\u021b\u0103 de al\u021bii f\u0103r\u0103 nicio distinc\u021bie. \u00cen acest punct, aplicarea acestei indica\u021bii la sfera familiei devine mai clar\u0103: dac\u0103 atitudinea de baz\u0103 este identic\u0103 (supunerea), atitudinile fiec\u0103rui individ, membru al familiei sunt diferite.<\/p>\n

So\u021biile sunt invitate s\u0103 \u00ee\u0219i recunoasc\u0103 so\u021bul drept \u201ecap\u201d (vv. 22-24), misiunea lor \u00een cuplu este similar\u0103 cu cea a bisericii, supus\u0103 lui Isus Cristos. Din moment ce statutul so\u021bului poate p\u0103rea \u201efavorizat\u201d, atunci, Efeseni dedic\u0103 mult mai mult spa\u021biu b\u0103rba\u021bilor (vv. 25-31): ace\u0219tia sunt invita\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i iubeasc\u0103 so\u021biile a\u0219a cum a f\u0103cut Cristos cu biserica. Aceast\u0103 iubire const\u0103 \u00een multe aten\u021bii: Isus Cristos \u0219i-a \u201ed\u0103ruit\u201d propria via\u021b\u0103 (se folose\u0219te parad\u00eddomi<\/em>, ca \u00een Gal 2,20; Ef 5,2), f\u0103r\u0103 s\u0103 se cru\u021be pe sine; el nu a \u00eencetat s\u0103 \u201espele\u201d \u0219i s\u0103 sfin\u021beasc\u0103 biserica prin Cuv\u00e2ntul s\u0103u (vv. 26-27).<\/p>\n

Modelul lui Isus Cristos pe care so\u021bul trebuie s\u0103 \u00eel aib\u0103 pentru so\u021bia sa, asem\u0103n\u0103toare cu cele pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 cineva pentru propriul s\u0103u trup (vv. 28-29), amintind c\u0103 \u00eenc\u0103 din Genez\u0103 omul \u00eensu\u0219i, \u00eentr-un mod particular, este chemat s\u0103 abandoneze siguran\u021ba familiei de origine, pentru a se uni cu so\u021bia sa (cf. Gen 2,24), dedic\u00e2ndu-se exclusiv ei. Prin urmare, c\u0103s\u0103toria cre\u0219tin\u0103 se \u00eentemeiaz\u0103 pe iubirea activ\u0103 \u0219i creatoare a lui Isus Cristos (vv. 25-26). Rela\u021bia dintre harul lui Isus Cristos \u0219i c\u0103s\u0103torie, prin urmare, creeaz\u0103 un efect semnificativ: Isus Cristos nu alege biserica pentru sfin\u021benia (\u0219i frumuse\u021bea) ei, ci pentru c\u0103 o iube\u0219te \u0219i aceast\u0103 iubire este cea care o face sf\u00e2nt\u0103 \u0219i frumoas\u0103.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Cuv\u00e2ntul acesta este greu.<\/strong> Pasajul ales pentru duminica a 21-a \u00eencepe cu un pasaj surprinz\u0103tor. Isus Cristos tocmai a \u00eencheiat un discurs \u00een care se nume\u0219te \u201ep\u00e2ine\u201d (In 6,48) \u0219i \u201ecarne\u201d (In 6,51-58) dat\u0103 oamenilor pentru ca ei s\u0103 aib\u0103 via\u021b\u0103. Cu toate acestea, mul\u021bi discipoli reac\u021bioneaz\u0103 negativ \u0219i \u00ee\u0219i exprim\u0103 dezam\u0103girea lor: \u201eAcest cuv\u00e2nt este greu! Cine \u00eel poate asculta?\u201d. De ce consider\u0103 ei cuv\u00e2ntul lui Isus dur? Mai \u00eent\u00e2i de toate, din punct de vedere material, el prezint\u0103 o imagine de ne\u00een\u021beles: cineva nu poate da altora propriul s\u0103u trup s\u0103 m\u0103n\u00e2nce. Apoi, la nivel simbolic, discipolii au \u00een\u021beles cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 \u201ea da carnea\u201d (In 6,51) este o referire la moartea pe care o va suferi Isus Cristos, \u0219i este clar c\u0103 aceast\u0103 aluzie este dificil de acceptat; \u00eentr-adev\u0103r, Cristos dezv\u0103luie c\u0103 va trebui s\u0103 moar\u0103, d\u00e2ndu-\u0219i toat\u0103 via\u021ba ca hran\u0103 care hr\u0103ne\u0219te pe al\u021bii. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u201egreu\u201d ar putea fi \u0219i afirma\u021bia exclusiv\u0103 a cuvintelor lui Isus: doar trupul \u0219i s\u00e2ngele lui Cristos sunt \u201eadev\u0103rata hran\u0103\u201d \u0219i \u201eadev\u0103rata b\u0103utur\u0103\u201d (In 6,55) care dau via\u021b\u0103 oamenilor (In 6,51); orice alt\u0103 hran\u0103 (material\u0103, spiritual\u0103) este un simplu substitut.<\/p>\n

\uf0fe Scandalul.<\/strong> Evanghelistul dezv\u0103luie c\u0103 Isus vede \u00een ad\u00e2nc \u00een inimile ucenicilor: \u201e\u0219tiind \u00een sine c\u0103 ucenicii murmurau despre aceasta\u201d (v. 61); cuvintele pe care le-a auzit, prin urmare, nu manifest\u0103 un g\u00e2nd trec\u0103tor, ci sunt murmur\u0103ri reale. Verbul \u201ea murmura\u201d este acela\u0219i cu cel folosit \u00een v. 41; \u00een lumina acestei repeti\u021bii, se poate presupune c\u0103 \u00een cuvintele ucenicilor acela\u0219i protest necredincios \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat al israeli\u021bilor \u00een de\u0219ert (Ex 16,2) \u0219i al evreilor \u00een fa\u021ba Fiului.<\/p>\n

Isus continu\u0103 s\u0103 spun\u0103: \u201eV\u0103 scandalizeaz\u0103 aceasta?\u201d, pentru a le ar\u0103ta \u0219i ucenicilor c\u0103 drumul lor s-a oprit, ei s-au poticnit (conform sensului propriu al verbului grecesc skandal\u00edz\u014d<\/em>). Cuvintele lui Isus creeaz\u0103 adesea o \u201epoticnire\u201d (1Pt 2,6-8; cf. Mt 15,11-12), iar \u00een unele cazuri este chiar propria sa persoan\u0103 care devine un motiv de poticnire (Mt 26,31); nu mai pu\u021bin, piatra de scandal prin excelen\u021b\u0103 este crucea \u00eens\u0103\u0219i, cu tot ceea ce implic\u0103 ea \u00een via\u021ba cre\u0219tinilor (1Cor 1,23; Gal 5,11; cf. Mt 24,9-10). Referirea la scandal, prin urmare, confirm\u0103 faptul c\u0103 este vorba tocmai de revela\u021bia indirect\u0103 a patimii \u0219i mor\u021bii lui Isus Cristos, p\u00e2inea din cer, s\u0103 nasc\u0103 murmur \u0219i necredin\u021b\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Fiul \u00een\u0103l\u021bat.<\/strong> \u00centrebarea din v. 62 clarific\u0103 \u0219i mai mult sensul scandalului tr\u0103it de ucenici: \u201eDac\u0103 l-a\u0163i vedea pe Fiul Omului urc\u00e2ndu-se\/\u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-se (anaba\u00ednonta<\/em>) acolo unde era mai \u00eenainte?\u201d Isus afirm\u0103 clar c\u0103 el este Fiul lui Dumnezeu cobor\u00e2t din cer ca P\u00e2ine pentru omenire, oferit\u0103 \u00een trupul muritor. Verbul anaba\u00edn\u014d<\/em>, de fapt, este folosit pentru ridicarea glorioas\u0103 a lui Isus (cf. In 3,13), dup\u0103 \u00eenviere (In 20,17). Cu toate acestea, titlul \u201eFiul Omului\u201d este legat de moartea pe cruce \u00eentr-o alt\u0103 afirma\u021bie capital\u0103 din Evanghelia dup\u0103 Ioan: \u201eDup\u0103 cum Moise a \u00een\u0103l\u021bat \u0219arpele \u00een pustiu, tot a\u0219a trebuie s\u0103 fie \u00een\u0103l\u021bat \u0219i Fiul Omului\u201d (In 3,14). Astfel, confruntat cu perplexitatea ucenicilor, Isus anun\u021b\u0103 franc misterul pascal al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii sale, dar \u00eei implic\u0103 \u00een ra\u021bionament prin folosirea formei interogative.<\/p>\n

\uf0fe Trupul nu ajut\u0103.<\/strong> \u00cen v. 63, discursul continu\u0103 cu aceste cuvinte: \u201eDuhul este acela care d\u0103 via\u0163a, trupul nu folose\u015fte la nimic\u201d. Isus creeaz\u0103 astfel o opozi\u021bie clar\u0103 \u00eentre trupul Fiului (oferit \u00een Euharistie – In 6,54) \u0219i cea a fiin\u021belor umane; ea este de fapt marcat\u0103 de fragilitate \u0219i de moarte \u0219i nu poate dec\u00e2t s\u0103-\u0219i dezv\u0103luie, pe termen lung, toat\u0103 propria ambiguitate \u0219i insuficien\u021b\u0103. Omul carnal nu are posibilitatea de a dep\u0103\u0219i limitele propriei sale naturi muritoare (In 3,6) \u0219i f\u0103r\u0103 Dumnezeu, el este condamnat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Trupul lui Isus Cristos, pe de alt\u0103 parte, este un principiu de via\u021b\u0103, deoarece Isus este Fiul lui Dumnezeu care se d\u0103ruie\u0219te f\u0103r\u0103 rezerve \u0219i \u00ee\u0219i ofer\u0103 propriul Duh. \u00cen acest fel, Evanghelia creeaz\u0103 o suprapunere interesant\u0103 \u00eentre p\u00e2ine, Trupul lui Isus \u0219i Cuv\u00e2ntul s\u0103u, care devine instrumentul prin care darul Fiului este realizat \u0219i \u00eemplinit.<\/p>\n

Prin urmare, \u00een timp ce recunoa\u0219tem condi\u021bia \u201ecarnal\u0103\u201d a cuiva (suferin\u021bele, grijile, contradic\u021biile etc.), adunarea euharistic\u0103 care celebreaz\u0103 este consolat\u0103, deoarece poate crede \u00een cuvintele pronun\u021bate \u00een timpul Euharistiei care sunt Duh \u0219i via\u021b\u0103 (a\u0219a cum subliniaz\u0103 v. 63 folosit \u0219i pentru aclama\u021bia la Evanghelie), adic\u0103 c\u0103 ele pot da vitalitate \u0219i pace prin credin\u021b\u0103 (cf. v. 64, \u00een care Isus arat\u0103 c\u0103 este con\u0219tient c\u0103 unii dintre discipoli nu cred).<\/p>\n

\uf0fe Tu ai cuvintele vie\u021bii ve\u0219nice.<\/strong> \u00cen \u00eencheierea discursului s\u0103u, Isus precizeaz\u0103 c\u0103 acceptarea cuvintelor sale este efectul unui dar divin (\u201enimeni nu poate veni la mine, dac\u0103 nu \u00eei este dat de Tat\u0103l\u201d- v. 65) \u0219i nu rezultatul unui efort uman. Omul trupului nu poate veni la credin\u021b\u0103, dec\u00e2t prin voin\u021ba lui Dumnezeu. Nu este de mirare atunci c\u0103 \u201emul\u021bi\u201d ucenici (v. 66) decid s\u0103 \u00eel abandoneze pe \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor. \u00a0\u00cen acest moment, adres\u00e2ndu-se celor Doisprezece, cei mai apropia\u021bi de el, Isus formuleaz\u0103 o \u00eentrebare retoric\u0103 (\u201e\u0218i voi vre\u021bi s\u0103 pleca\u021bi?\u201d) al c\u0103rei r\u0103spuns este deja presupus (\u201eNu, cu siguran\u021b\u0103!\u201d), dar care \u00eei determin\u0103 pe discipolii s\u0103 \u00ee\u0219i exprime \u00een mod explicit propria decizie (ca \u00een prima lectur\u0103). Petru, lu\u00e2nd cuv\u00e2ntul, face o profesiune de credin\u021b\u0103 decisiv\u0103: discipolul a \u00een\u021beles un nucleu esen\u021bial al discursului lui Isus \u0219i afirm\u0103 c\u0103 tocmai cuv\u00e2ntul Fiului este calea de acces la via\u021ba divin\u0103 (\u201eTu ai cuvintele vie\u021bii ve\u0219nice\u201d- v. 68; cf. vv. 35.63); din acest motiv \u00ee\u0219i exprim\u0103 inten\u021bia de a r\u0103m\u00e2ne aproape de \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor, printr-o \u00eentrebare pronun\u021bat\u0103 \u00een numele grupului (\u201eunde s\u0103 mergem?\u201d- v. 68). \u00cen cele din urm\u0103, el declar\u0103 c\u0103, \u00een calitate de discipoli ai lui Isus, ei au crezut \u0219i au experimentat credin\u021ba ca un proces dinamic care i-a condus la cunoa\u0219terea sfin\u021beniei lui Dumnezeu, revelat\u0103 \u00een Fiul (\u201eam crezut \u0219i am cunoscut c\u0103 tu e\u0219ti Sf\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201d- v. 68).<\/p>\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong> –<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

CURAJUL DE A R\u0102M\u00c2NE<\/strong><\/p>\n

de Erio Castellucci<\/em><\/p>\n

\u201eVre\u021bi \u0219i voi s\u0103 pleca\u021bi?\u201d<\/p>\n

Una dintre cele mai incomode \u00eentreb\u0103ri adresate de Isus \u00een Evanghelii, dintre cele peste dou\u0103 sute pe care le pune, este cea care urmeaz\u0103 abandonului at\u00e2tor ucenici, \u00een urma cuvintelor rostite \u00een Cafarnaum. Isus nu este obsedat de num\u0103rul discipolilor, el evit\u0103 \u00eentotdeauna tenta\u021bia de a num\u0103ra; o \u00eentrebare pe care el nu o pune niciodat\u0103 este: \u201eC\u00e2\u021bi sunte\u021bi?\u201d. Isus este interesat de autenticitatea, nu cantitatea, celor care \u00eei devin ucenici. Acesta este motivul pentru care \u00eei \u00eencuie \u00een fa\u021ba responsabilit\u0103\u021bii lor, adic\u0103 le cere cu putere un r\u0103spuns. Iar r\u0103spunsul vine de la Petru, care nu vede nicio alternativ\u0103 credibil\u0103 la \u201ecuvintele vie\u021bii ve\u0219nice\u201d a celui care se arat\u0103 a fi \u00abSf\u00e2ntul lui Dumnezeu\u00bb.<\/p>\n

Aceast\u0103 scen\u0103, care \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan are aceea\u0219i func\u021bie ca \u0219i cea stabilit\u0103 de Matei \u0219i Marcu la Cezareea din Filipi, m\u0103rturisirea mesianic\u0103 a lui Petru, \u0219i care nu poate fi interpretat\u0103 ca o presupus\u0103 dorin\u021b\u0103 din partea lui Isus de a-i selecta pe cei mai buni, de a crea un grup ezoteric al celor ale\u0219i cu care s\u0103 se retrag\u0103 din lume \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u021b\u0103 pur\u0103. \u00centr-adev\u0103r, continuarea Evangheliei \u00eei prezint\u0103 pe Isus \u0219i pe discipoli mai mult ca niciodat\u0103 \u00een drumul lor pe str\u0103zile Palestinei, \u00een c\u0103utarea tuturor, dispu\u0219i s\u0103 fac\u0103 loc fiec\u0103rei categorii de oameni.<\/p>\n

Nu: calea indicat\u0103 \u0219i parcurs\u0103 de Isus nu este aceea de \u201eevadare din lume\u201d \u00eempreun\u0103 cu un cerc magic al privilegia\u021bilor. Mai degrab\u0103, Isus le cere semenilor s\u0103i – \u0219i, prin urmare, \u0219i cre\u0219tinilor din toate timpurile – s\u0103 accepte scandalul \u00eentrup\u0103rii, Trupului \u0219i S\u00e2ngelui oferit pentru via\u021ba lumii, asum\u00e2ndu-\u0219i propriul s\u0103u stil: m\u0103rturia unei vie\u021bi d\u0103ruit\u0103.<\/p>\n

Cre\u0219tinismul \u00een Occident, \u0219i nu numai, este \u00een mod clar acum un fapt minoritar. Unii pot \u00eeneca \u00een nostalgie durerea de a nu mai fi \u00eentr-un regim de \u201ecre\u0219tinism\u201d, de a trebui s\u0103 se simt\u0103 irelevan\u021bi. Nu este u\u0219or, atunci c\u00e2nd cineva obi\u0219nuit de secole s\u0103 se numere \u0219i s\u0103 numere, s\u0103 ia act c\u0103 majoritatea nu mai este acolo. Dar Duhul ne invit\u0103 s\u0103 g\u00e2ndim altfel, s\u0103 ne asum\u0103m condi\u021bia de \u201ediaspor\u0103\u201d, care este o urgen\u021b\u0103, ca o oportunitate de a purifica inimile, s\u0103 eficientiz\u0103m structurile, s\u0103 dinamiz\u0103m procesele, s\u0103 punem din nou \u00een centru oamenii cu pove\u0219tile lor, mai degrab\u0103 dec\u00e2t proiectele cu succesele lor.<\/p>\n

\u201eTu ai cuvintele vie\u021bii ve\u0219nice\u201d: aceasta este convingerea care d\u0103 discipolilor curajul de a r\u0103m\u00e2ne: nu pentru a deveni curatori de biserici, ci s\u0103 devin\u0103 sare \u0219i lumin\u0103, ferment \u0219i boabe de mu\u0219tar. Dac\u0103 Isus \u0219i-a trimis propria comunitate \u00een misiune, el i-a indicat stilul prin aceste imagini, \u0219i nu a trimis-o ca pe o armat\u0103 puternic\u0103 sau o fort\u0103rea\u021b\u0103 inexpugnabil\u0103, este pentru c\u0103 el nu are obsesia numerelor, ner\u0103bdarea de a num\u0103ra, ci are dorin\u021ba ca discipolii s\u0103i, din toate timpurile, s\u0103 porneasc\u0103 cu \u00eencredere – nu cu jale – pentru a \u00eempr\u0103\u0219tia acele semin\u021be de speran\u021b\u0103 \u0219i \u00eenviere pe care doar cuvintele vie\u021bii ve\u0219nice, nu cele ale vie\u021bii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, pot face s\u0103 creasc\u0103 \u00een lume.<\/p>\n

CARE ESTE BUNA COMUNICARE?<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

\u00cen spatele setei de competen\u021b\u0103 comunicativ\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lnim adesea \u00een domeniul pastoral se ascunde, poate, o mare tenta\u021bie: aceea de a c\u0103uta bagheta magic\u0103 care ar rezolva problemele \u0219i s\u0103 asigure succesul at\u00e2tor ini\u021biative ale noastre care se zbat, din cauza unor adeziuni c\u0103ldu\u021be \u0219i a unei lipse dezolante de entuziasm. Exist\u0103 vreo tehnic\u0103 de marketing pentru a face Evanghelia mai atractiv\u0103? \u0218i cum s\u0103 dep\u0103\u0219im asprimea anumitor cuvinte ale lui Isus?<\/p>\n

Mul\u021bi preo\u021bi, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, au g\u0103sit propria lor cale de ie\u0219ire, sc\u0103z\u00e2nd \u201epre\u021bul produsului\u201d, reduc\u00e2nd timpul alocat \u0219i cantitatea de energie necesar\u0103. Evanghelia din aceast\u0103 duminic\u0103, \u00eens\u0103, nu pare s\u0103 \u00eencurajeze aceast\u0103 metod\u0103.<\/p>\n

Chiar \u0219i Isus a trebuit s\u0103 \u00eenregistreze reac\u021bii negative, venite din partea discipolilor s\u0103i. Discursul s\u0103u despre \u201ep\u00e2inea vie\u021bii\u201d este considerat excesiv de \u201edur\u201d, dac\u0103 nu chiar \u201eostil\u201d pentru anumite mentalit\u0103\u021bi. La urma urmei, Isus pare s\u0103 o fi f\u0103cut inten\u021bionat s\u0103 foloseasc\u0103 imagini destul de crude, greu de acceptat: \u201eDac\u0103 nu m\u00e2nca\u021bi trupul\/carnea Fiului Omului \u0219i nu be\u021bi s\u00e2ngele lui, nu ave\u021bi via\u021b\u0103 \u00een voi\u201d. Pentru sufletele bine educate suntem chiar la limita toleran\u021bei!<\/p>\n

Cum reac\u021bioneaz\u0103 Isus \u00een fa\u021ba acestui e\u0219ec explicit, evident, \u00een care mul\u021bi ucenici pleac\u0103, \u00eel abandoneaz\u0103?<\/p>\n

El nu pare s\u0103 fi alergat dup\u0103 ei pentru a le atrage aten\u021bia c\u0103 poate a existat o ne\u00een\u021belegere. Nici c\u0103 a \u00eendulcit pastila, folosind imagini mai pu\u021bin \u201edure\u201d. Nu, Isus nu face nimic pentru a recupera consensul. Dimpotriv\u0103. El se \u00eentoarce spre cei Doisprezece, spre cei care au fost cu el de ceva timp \u0219i le adreseaz\u0103 o \u00eentrebare explicit\u0103: \u201e\u0218i voi vre\u021bi s\u0103 pleca\u021bi?\u201d Dar care este atunci buna comunicare? Nu cea care asigur\u0103 un rezultat pozitiv, ci aceea care pune pe fiecare \u00een fa\u021ba unei alegeri: accept\u0103 sau respinge vestea care a ajuns la el, spune da sau nu propunerii lui Isus.<\/p>\n

Maestrul se asigur\u0103 c\u0103 destinatarii cuvintelor sale \u00een\u021beleg despre ce este vorba, dar apoi \u00eei las\u0103 liberi s\u0103 decid\u0103. Depinde de ei. F\u0103r\u0103 reduceri, prin urmare, f\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2nt ieftin. Calea este alta: mesaj clar, r\u0103spuns liber.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Slujirea lui Petru este o temelie, o st\u00e2nc\u0103. Interven\u021biile apostolului sunt interpret\u0103ri \u0219i actualiz\u0103ri ale voin\u021bei m\u00e2ntuitoare a lui Cristos \u0219i ale judec\u0103\u021bii sale \u00eempotriva structurilor lume\u0219ti nedrepte.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul \u00eencepe cu un angajament solemn de a binecuv\u00e2nta \u0219i l\u0103uda \u00eentotdeauna pe Domnul \u00een orice situa\u021bie. Cel care \u00eel binecuv\u00e2nteaz\u0103 cu adev\u0103rat pe Domnul \u00een orice moment este \u00eensu\u0219i Cristos.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Angajamentul so\u021bului este sus\u021binut de o paralel\u0103 foarte \u00eenalt\u0103, iubirea lui Cristos pentru mireasa sa, biserica. Mireasa-Biseric\u0103 este de o frumuse\u021be ideal\u0103 pentru c\u0103 a fost purificat\u0103 de Cristos \u00een sp\u0103larea baptismal\u0103 \u0219i \u00een cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> At\u00e2t Euharistia, c\u00e2t \u0219i \u00eentruparea ne pun \u00een fa\u021ba unei alegeri decisive. Unii discipoli abandoneaz\u0103 urmarea lui Isus. Aceast\u0103 criz\u0103 devine o constant\u0103 \u00een Biserica de mai t\u00e2rziu: este criza deciziei de credin\u021b\u0103 pentru sau \u00eempotriva umilin\u021bei \u00eentrup\u0103rii, Crucii \u0219i Euharistiei.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 558\/iulie-august 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

\u00a0Imagine: James Tissot, \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219ania apostolilor<\/em><\/p>\n

Hits: 68<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0 DUMINICA A XXI-A TPA B 25 AUGUST 2024 \u00a0CUV\u00c2NTUL D\u0102T\u0102TOR DE VIA\u021a\u0102 AL LEG\u0102M\u00c2NTULUI Prima lectur\u0103 din aceast\u0103 duminic\u0103 se […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":38062,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38061"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38061"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38061\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38064,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38061\/revisions\/38064"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38062"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38061"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38061"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38061"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}