{"id":38021,"date":"2024-08-17T23:51:24","date_gmt":"2024-08-17T20:51:24","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=38021"},"modified":"2024-08-17T23:51:24","modified_gmt":"2024-08-17T20:51:24","slug":"trup-si-sange-banchetul-intelepciunii-meditatie-pentru-duminica-a-xx-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/08\/17\/trup-si-sange-banchetul-intelepciunii-meditatie-pentru-duminica-a-xx-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eTrup \u0219i S\u00e2nge, banchetul \u00een\u021belepciunii\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XX-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em>\u00a0<\/u><\/strong><\/p>\n

DUMINICA A XX-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

18 AUGUST 2024<\/strong><\/p>\n

TRUP \u0218I S\u00c2NGE, BANCHETUL \u00ceN\u021aELEPCIUNII<\/strong><\/p>\n

\n

Pasajul din Proverbe (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>) prezint\u0103 imaginea unei femei, o figur\u0103 a \u00cen\u021belepciunii care preg\u0103te\u0219te un banchet bogat, invit\u00e2ndu-i pe to\u021bi la masa ei \u0219i adres\u00e2ndu-se \u00een special celor neexperimenta\u021bi. \u00cen acest fel, ea le ofer\u0103 \u0219ansa de a-\u0219i schimba obiceiurile \u0219i de a gusta m\u00e2ncarea suculent\u0103 a harului. Cu recitarea Psalmului<\/em><\/strong> 33, adunarea s\u0103rb\u0103toritoare recunoa\u0219te c\u0103 Euharistia este tocmai acea mas\u0103 unde se poate m\u00e2nca aceast\u0103 p\u00e2ine divin\u0103. A doua lectur\u0103<\/em><\/strong> din Scrisoarea c\u0103tre Efeseni ne aminte\u0219te c\u0103 omul \u00een\u021belept \u0219tie cum s\u0103 profite la maximum de timp \u0219i trece prin \u201ezilele rele\u201d ag\u0103\u021b\u00e2ndu-se de Isus Cristos; el este con\u0219tient c\u0103 numai prin rug\u0103ciune va putea face fa\u021b\u0103 \u00eencerc\u0103rilor. \u00cen ultima parte a discursului s\u0103u euharistic (evanghelia<\/em><\/strong>), Isus dezv\u0103luie c\u0103 hrana esen\u021bial\u0103 pentru fiecare creatur\u0103 este constituit\u0103 de cuv\u00e2ntul lui Isus \u0219i mai ales de propria sa persoan\u0103, dat\u0103 mai ales \u00een Euharistie.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Cartea Proverbelor \u00ee\u0219i \u00eencheie prima parte cu imaginea unei femei nobile care preg\u0103te\u0219te un banchet. Scena face aluzie la \u00cen\u021belepciunea divin\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 ea nu este inert\u0103 (spre deosebire de prostie, care st\u0103 s\u0103 seduc\u0103 trec\u0103torii – Pr 9,14), deoarece ea este ca o femeie activ\u0103, mereu la lucru; de asemenea, ea a construit o cas\u0103 cu \u201e\u0219apte st\u00e2lpi\u201d, deci cu o camer\u0103 foarte mare \u00een fa\u021ba cur\u021bii destinat\u0103 oaspe\u021bilor. Imaginea insist\u0103 asupra extraordinarei deschidere \u0219i primire ie\u0219it\u0103 din comun. Femeia a sacrificat deja vitele (9,2) \u0219i f\u0103r\u0103 a face economie are o mas\u0103 (o pies\u0103 de mobilier care se g\u0103se\u0219te doar \u00een cele mai bogate case – Ps 23,6) \u00eengrijindu-se de toate detaliile, preg\u0103tind vin aromat (ca \u00een Ct 8,2); toate semnele indic\u0103 un banchet prin care se inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se arate iubirea fa\u021b\u0103 de oaspe\u021bi. Totu\u0219i, acest banchet nu este rezervat unui num\u0103r restr\u00e2ns de persoane; slujitoarele \u00cen\u021belepciunii \u00ee\u0219i proclam\u0103 chemarea \u00een cele mai \u00eenalte puncte ale ora\u0219ului pentru ca to\u021bi s\u0103 o aud\u0103 (v. 3).<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, invita\u021bia se adreseaz\u0103 tocmai celor neexperimenta\u021bi (v. 4), departe de \u00cen\u021belepciune (Pr 1,4.22), oferind o posibilitate de schimbare a propriului drum (c\u00e2nd se spune \u201evino aici\u201d, se folose\u0219te verbul \u0161\u00fbr<\/em>, \u201ea devia, a se \u00eentoarce\u201d); se sub\u00een\u021belege c\u0103 doar cei care \u00ee\u0219i recunosc nevoia de \u00cen\u021belepciune vor profita de aceast\u0103 posibilitate. A\u0219adar, cuvintele slujnicelor nu se limiteaz\u0103 la a-i corecta pe interlocutori, ci insist\u0103 tocmai asupra banchetului bogat (\u201em\u00e2nca\u021bi p\u00e2inea mea, be\u021bi vinul meu\u201d- v. 5). Aceast\u0103 imagine este foarte consolatoare pentru adunare, pentru c\u0103 le reaminte\u0219te c\u0103 a-l urma pe Dumnezeu nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 renun\u021bi pur \u0219i simplu; a fi ucenic al lui Isus Cristos \u00ee\u021bi permite s\u0103 m\u0103n\u00e2nci o m\u00e2ncare mult mai delicioas\u0103 m\u00e2ncare dec\u00e2t cea cu care este obi\u0219nuit cineva. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, v. 6 traduce imaginea \u00eentr-un sens mai concret: a accepta invita\u021bia \u00eenseamn\u0103 a renun\u021ba la propria insipien\u021b\u0103 pentru a urma calea inteligen\u021bei ca adev\u0103ra\u021bi ucenici.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scrisoarea c\u0103tre Efeseni pare s\u0103 reia discursul exact de unde a r\u0103mas psalmul responsorial: \u201eFi\u021bi foarte aten\u021bi la modul vostru de via\u021b\u0103, comport\u00e2ndu-v\u0103 nu ca nebunii, ci ca \u00een\u021belep\u021bii\u201d. \u00cen\u021belepciunea nu const\u0103 doar de o serie de no\u021biuni, ci se concretizeaz\u0103 \u00eentr-un comportament precis (literal \u201euit\u0103-te cu aten\u021bie la felul \u00een care mergi\u201d – 5,15). Prin urmare, scrisoarea afirm\u0103 c\u0103 acest lucru trebuie s\u0103 fie privit cu mare aten\u021bie (adverbul akrib\u00f4s <\/em>este folosit ca \u00een Mt 2,8; Lc 1,3), ca \u0219i cum aceast\u0103 reflec\u021bie nu ar fi automat\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, cre\u0219tinii sunt chema\u021bi s\u0103 utilizeze bine timpul: \u00een greac\u0103 este folosit verbul exagor\u00e1z\u014d<\/em>, literal \u201ea cump\u0103ra\u201d pentru a elibera (un sclav, cf. Gal 4,5), dar care \u00een Ef 5,15 ca \u0219i \u00een Col 4,5 este folosit cu \u00een\u021belesul de \u201ea profita la maximum de oportunitatea\u201d oferit\u0103 de timp. Temporalitatea uman\u0103, de fapt, a fost definitiv transformat\u0103 prin \u00eentruparea \u0219i \u00eenvierea lui Isus Cristos (este folosit termenul kair\u00f3s<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 tocmai \u201emomentul oportun\u201d). \u201eZilele\u201d sunt \u201erele\u201d, timpul este marcat de \u00eencercare (cf. Ef 6,13) \u0219i de lucrarea diavolului (6,16). Omul \u00een\u021belept, prin urmare, este cel care \u0219tie s\u0103 profite de timp; el trece prin \u201ezilele rele\u201d, ag\u0103\u021b\u00e2ndu-se de Isus Cristos, \u0219i \u00een\u021belege voin\u021ba Domnului (v. 17), recunosc\u00e2nd chiar \u0219i \u00een \u00eencercare un dar al harului. Cum, practic vorbind? Cre\u0219tinul este chemat s\u0103 nu se ame\u021beasc\u0103 cu vin (Pr 23,31-32), un simbol care evoc\u0103 orice evadare din realitate; el poate de fapt s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 propria satisfac\u021bie \u00een Duhul Sf\u00e2nt (v. 18). Cum se ob\u021bine o astfel de satisfac\u021bie? \u201eVorbind \u00eentre voi \u00een psalmi, imnuri, c\u00e2nt\u0103ri sfinte…\u201d (v. 19); rug\u0103ciunea este instrumentul esen\u021bial de primire a Duhului \u0219i tocmai aceasta este cea care permite s\u0103 se intre \u00een \u00eencercarea zilelor rele, \u00eenfrunt\u00e2ndu-le exact a\u0219a cum a f\u0103cut Isus c\u00e2nd s-a \u00eencredin\u021bat Tat\u0103lui \u00eenainte de patima sa (Mt 26, 36-46). Cu o singur\u0103 diferen\u021b\u0103: Isus Cristos a luptat singur, cre\u0219tinii au darul bisericii \u0219i al liturghiei (\u201e\u00eentre voi\u201d) \u0219i sunt lega\u021bi la o comunitate de fra\u021bi care se pot sprijini reciproc.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Versetul ales pentru aclamarea Evangheliei \u00eei lumineaz\u0103 miezul ei: \u201eCine m\u0103n\u00e2nc\u0103 trupul meu \u015fi bea s\u00e2ngele meu r\u0103m\u00e2ne \u00een mine \u015fi eu \u00een el, spune Domnul\u201d (In 6, 56). Primul pasaj reia Evanghelia proclamat\u0103 \u00een Duminica a 19-a din timpul de peste an \u0219i relanseaz\u0103 discursul lui Isus pornind de la un element fundamental: carnea\/trupul.<\/p>\n

\uf0fe Carnea\/trupul.<\/strong> Isus afirm\u0103: \u201eP\u00e2inea pe care o voi da eu este carnea mea\/trupul meu pentru via\u021ba lumii\u201d (v. 51). Cu termenul grecesc s\u00e1rx <\/em>indic\u0103 condi\u021bia uman\u0103 ca fragil\u0103 \u0219i muritoare (Sir 14,17; 2Cor 4,11) pe care Isus Cristos \u0219i-o asum\u0103 (Evr 2,14; 1Pt 3,18). \u00a0Aceast\u0103 afirma\u021bie capital\u0103 reprezint\u0103 o caracteristic\u0103 esen\u021bial\u0103 a revela\u021biei cre\u0219tine: L\u00f3gos-ul s-a f\u0103cut \u00eentr-adev\u0103r om (In 1,14), pentru a putea trece prin moarte \u0219i s\u0103 o \u00eenving\u0103 cu puterea sa. \u201eCarnea\u201d, de altfel, este vehiculul care permite o rela\u021bie de proximitate: iubirea pe care Isus Cristos o simte pentru cei la care este trimis va avea o dimensiune vizibil\u0103 \u0219i o dimensiune tangibil\u0103 (Isus le d\u0103 de m\u00e2ncare), care va facilita unirea dintre Dumnezeu \u0219i fiin\u021bele umane (\u00een trupul lui Cristos, Dumnezeu \u0219i omul devin cumva \u201eun singur trup\u201d, cf. Gen 2,24). \u00cen sf\u00e2r\u0219it, carnea are deja un caracter \u201espiritual\u201d (cf. Ps 63,2 unde trupul este cea care \u00eel dore\u0219te pe Domnul; cf. Ps 84:3), dar f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u0219i f\u0103r\u0103 Duhul Sf\u00e2nt, \u201eea nu este de nici un folos la nimic\u201d, ea este marcat\u0103 de moarte \u0219i nefiin\u021b\u0103 (In 6,63; cf. \u0219i 3,6). Prin urmare, Dumnezeu l-a trimis pe Logos \u00eentr-un trup asem\u0103n\u0103tor cu al nostru, pentru a vindeca cu puterea sa divin\u0103 (devenind trup, Logosul nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie Dumnezeu).<\/p>\n

\uf0fe M\u00e2nc\u00e2nd carnea \u0219i b\u00e2nd s\u00e2ngele.<\/strong> Evreii se ceart\u0103 cu \u00eenver\u0219unare \u00eentre ei, incapabili s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 sensul a ceea ce a spus Isus. Pentru a clarifica sensul propriilor sale cuvinte, Domnul \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 r\u0103spunsul \u00een mai multe versete (vv. 53-58). Referirea la \u201ecarne\u201d \u0219i \u201es\u00e2nge\u201d desemneaz\u0103 persoana \u00een dimensiunea sa corporal\u0103 \u0219i nu poate fi dec\u00e2t fi o aluzie la Euharistie.<\/p>\n

\u201eCarnea\u201e \u0219i \u201es\u00e2ngele\u201d, de altfel, sunt cele ale Fiului Omului, titlu prin care este evocat\u0103 umilin\u021ba \u0219i \u00een\u0103l\u021barea (3.13.16) lui Isus Cristos, deci moartea \u0219i \u00eenvierea sa. Pentru a \u00een\u021belege aceast\u0103 afirma\u021bie trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 fiin\u021bele umane, pentru a tr\u0103i trebuie s\u0103 ia hran\u0103 din exterior, ele nu au via\u021b\u0103 \u00een ele \u00eensele; \u00een lungul discurs din In 6,21-51 Isus a ar\u0103tat c\u0103 adev\u0103rata hran\u0103 pentru fiecare om este propria sa persoan\u0103 \u0219i Cuv\u00e2ntul s\u0103u; Euharistia este atunci pecetea prin care un contact \u201ecarnal\u201d cu Isus Cristos, mort \u0219i \u00eenviat, \u0219i o asumare care permite participarea la via\u021ba \u0219i \u00eenvierea sa divin\u0103. Darul pe care \u00eel prime\u0219te cineva, de fapt, este cel al \u201evie\u021bii ve\u0219nice\u201d (v. 54) cu \u00eenvierea \u00een ultima zi. Textul, prin urmare, nu este prezentat nu ca o chemare la datorie, ci ca o invita\u021bie de a participa la o mas\u0103 rafinat\u0103, banchetul euharistic (similar cu Pr 9) care este cauza vie\u021bii \u0219i a bucuriei.<\/p>\n

\uf0fe M\u00e2ncare adev\u0103rat\u0103 \u0219i b\u0103utur\u0103 adev\u0103rat\u0103.<\/strong> Adjectivul \u201eadev\u0103rat\u201d (aleth\u00f3s<\/em>) are un sens special \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan: conform sensul s\u0103u propriu, carnea lui Cristos este hran\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u00een sensul de fiabilitate, este o hran\u0103 care \u00eendepline\u0219te ceea ce promite; \u00een sens simbolic, pe de alt\u0103 parte, este \u201eadev\u0103rat\u0103\u201d deoarece este legat\u0103 de revela\u021bia Fiului lui Dumnezeu, \u201eCalea, Adev\u0103rul \u0219i Via\u021ba\u201d (In 14,6) \u00een persoan\u0103 (In 1,14.17; cf. In 3,33; 4,42; 8,32). Adev\u0103rul, de fapt, \u00een Evanghelia a patra este un atribut decisiv care se refer\u0103 la Isus Cristos, adev\u0103rata lumin\u0103 (In1,9; cf. In 8,14.16), \u00een timp ce diavolul, antagonistul Fiului, este tat\u0103l minciunii, care respinge adev\u0103rul de la de la \u00eenceput (In 8,44-45).<\/p>\n

\uf0fe Intimitate special\u0103.<\/strong> Un alt efect care se ob\u021bine prin m\u00e2ncarea trupului lui Cristos \u0219i a s\u00e2ngelui s\u0103u este acela al comuniunii speciale cu el, se devine \u201eun singur trup\u201d: \u201eOricine m\u0103n\u00e2nc\u0103 trupul meu \u0219i bea s\u00e2ngele meu r\u0103m\u00e2ne \u00een mine \u0219i eu \u00een el\u201d (In 6,56). Verbul folosit \u00een pasaj este m\u00e9n\u014d<\/em>, \u201ea r\u0103m\u00e2ne, a locui\u201d; se refer\u0103 la actul de a-\u0219i stabili re\u0219edin\u021ba \u0219i, prin extensie, poate indica intimitatea \u0219i familiaritatea c\u0103minului (\u201eRabbi […] unde locuie\u0219ti?\u201d, In 1,38-39; 2,12; 4,40; 11.54): \u00eentr-un sens mai larg, verbul \u201ea locui\u201d se refer\u0103 la prezen\u021ba Cuv\u00e2ntului \u00een oameni (In 5,38; In 8,31), la comuniunea Fiului cu Tat\u0103l (In 14,10), la cobor\u00e2rea Duhului asupra Isus (In 1,32) \u0219i asupra cre\u0219tinilor (In 14,17; cf. In 15,4-7.9-10). Prin urmare, prin Euharistie ucenicii vor putea ob\u021bine o comuniune profund\u0103 \u0219i stabil\u0103 cu Dumnezeu.<\/p>\n

\uf0fe Tr\u0103ind pentru Isus.<\/strong> V.57 stabile\u0219te o identitate \u00eentre rela\u021bia care \u00eel leag\u0103 pe Isus de ucenici \u0219i cea care \u00eel leag\u0103 pe Fiul de Tat\u0103l. Tat\u0103l \u201eare via\u021b\u0103\u201d, este originea care se d\u0103ruie\u0219te pe deplin \u0219i \u00een \u00eentregime Fiului.<\/p>\n

Fiul este Dumnezeu pentru c\u0103 el \u201etr\u0103ie\u0219te pentru Tat\u0103l\u201d, datorit\u0103 d\u0103ruirii totale de sine, dintotdeauna; expresia neclar\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te este mai explicit\u0103 \u00een greac\u0103: z\u00f4 di\u00e1 t\u00f3n pat\u00e9ra<\/em> ar putea fi tradus\u0103 prin sublinierea faptului c\u0103 \u00een greac\u0103 di\u00e1<\/em> + acuzativ este folosit de obicei pentru complementul de cauz\u0103, \u201eeu tr\u0103iesc datorit\u0103 Tat\u0103lui\u201d, \u201eeu tr\u0103iesc pentru c\u0103 Tat\u0103l m\u0103 face tr\u0103iesc prin darul propriei sale vie\u021bi\u201d. M\u00e2ncatul ctrupului \u0219i s\u00e2ngelui lui Isus, prin urmare, \u00eei permite fiec\u0103rui cre\u0219tin s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u201epentru Cristos\u201d, s\u0103 primeasc\u0103 via\u021ba adev\u0103rat\u0103 dat\u0103 de persoana lui Isus Cristos. Fiul tr\u0103ie\u0219te \u00een virtutea darului Tat\u0103lui care nu p\u0103streaz\u0103 nimic pentru sine; dup\u0103 ce a primit totul, el \u00ee\u0219i poate d\u0103rui \u00eentreaga propria sa persoan\u0103 \u00een trup \u0219i s\u00e2nge. Euharistia este, prin urmare o ocazie de a primi darul Fiului, intr\u00e2nd cu el \u00eentr-o rela\u021bie profund\u0103 \u0219i intim\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/strong> V. 58 \u00eencheie discursul lui Isus prin reluarea motivului p\u00e2inii din cer. A m\u00e2nca din p\u00e2inea oferit\u0103 de Isus Cristos \u00eenseamn\u0103 a poseda via\u021ba ve\u0219nic\u0103, o for\u021b\u0103 vital\u0103 care te face capabil s\u0103 \u00eenfrun\u021bi \u00eencercarea \u0219i moartea f\u0103r\u0103 s\u0103 cedezi.<\/p>\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong> –<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>EFECTELE BENEFICE ALE EUHARISTIEI DUMINICALE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Acest lucru este relatat de un episcop emerit al unei mari dieceze din Fran\u021ba.<\/p>\n

S-a \u00eent\u00e2mplat acum trei ani, \u00een mijlocul unei discu\u021bii cu ni\u0219te cupluri logodnice care se preg\u0103teau pentru c\u0103s\u0103torie. Noi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im ceea ce se afla \u00een centrul vie\u021bii noastre, ceea ce era cu adev\u0103rat important pentru noi \u0219i astfel, \u00een timpul conversa\u021biei, le-am m\u0103rturisit c\u0103 celebram Sf\u00e2nta Liturghie \u00een fiecare zi… Stupoare… T\u0103cere lung\u0103… \u0218i apoi \u00eentrebarea la care m\u0103 a\u0219teptam: \u201eDar nu te plictise\u0219ti repet\u00e2nd mereu acela\u0219i lucru?\u201d. Am acceptat mirarea uimirea celor doi tineri \u0219i apoi i-am \u00eentrebat: \u201e\u0218i voi, nu v\u0103 plictisi\u021bi s\u0103 v\u0103 spune\u021bi \u00een fiecare zi c\u0103 v\u0103 iubi\u021bi \u0219i s\u0103 continua\u021bi s\u0103 v\u0103 \u00eent\u00e2lni\u021bi?\u201d.<\/em><\/p>\n

Euharistia este ceva asem\u0103n\u0103tor: ea nu are de-a face cu ra\u021bionamentul, ci cu o experien\u021b\u0103, \u0219i este o \u00eent\u00e2lnire de iubire care ne aduce \u00eempreun\u0103 la fiecare Liturghie, \u00een special la Liturghia de duminic\u0103, o \u00eent\u00e2lnire de iubire pe care Isus a propus apostolilor s\u0103i \u00een ajunul mor\u021bii sale \u0219i pe care ne invit\u0103 s\u0103 o tr\u0103im din propria sa via\u021b\u0103.<\/p>\n

Euharistia este sacramentul iubirii pentru c\u0103 este inseparabil\u0103 de misiunea lui Isus, de ceea ce el a spus \u0219i a f\u0103cut, inseparabil de moartea \u0219i \u00eenvierea sa, de infinita tandre\u021be tandre\u021bea infinit\u0103 a lui Dumnezeu care, \u00een Cristos, se manifest\u0103 fiin\u021belor umane. La fiecare Liturghie, aceast\u0103 tandre\u021be devine Cuv\u00e2nt, devine p\u00e2ine \u0219i vin, ne deschide un viitor \u00een bucuria lui Dumnezeu.<\/p>\n

Un tat\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103 de treizeci de ani, a m\u0103rturisit acest lucru la o \u00eent\u00e2lnire la care au participat so\u021bia sa \u0219i alte patru cupluri ai c\u0103ror copii f\u0103cuser\u0103 Prima \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219anie.<\/p>\n

Eu nu obi\u0219nuiam s\u0103 vin duminica la Liturghie: mergeam c\u00e2nd eram copil, apoi, \u0219i din cauza serviciului, devenise un obicei s\u0103 nu mai merg. C\u00e2nd fiul meu cel mare a \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 la catehez\u0103, so\u021bia mea a \u00eenceput s\u0103 \u00eei duc\u0103 de obicei, pe el \u0219i pe cel mic, la slujba de duminic\u0103. A\u0219a c\u0103 odat\u0103, \u00een timp ce se preg\u0103teau s\u0103 plece de acas\u0103, cel mai mare mi-a pus o \u00eentrebare: \u201e\u0218i tu, tat\u0103, de ce nu vii?\u201d. Cum ar fi trebuit s\u0103 reac\u021bionez? \u201eDa, haide, vin \u0219i eu!\u201d. De ce am f\u0103cut asta? La \u00eenceput, poate, din sim\u021bul datoriei… Nu recomanda preotul paroh c\u0103 este bine ca p\u0103rin\u021bii \u0219i copiii s\u0103 vin\u0103 \u00eempreun\u0103 la slujb\u0103? Sincer s\u0103 fiu, nu-mi venea s\u0103 fac ceea ce f\u0103ceau unii p\u0103rin\u021bi, s\u0103-i \u201eaterizeze\u201d pe copii \u00een curtea bisericii \u0219i apoi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 dup\u0103 ei la sf\u00e2r\u0219it. Adev\u0103rul este c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu acea duminic\u0103, am \u00eenceput s\u0103 merg din nou la Liturghie. \u0218i am \u00eenceput s\u0103 o apreciez. Poate pentru c\u0103 \u0219i copiii mei erau f\u0103cu\u021bi protagoni\u0219ti ai celebr\u0103rii? La \u00eenceput, poate… Obi\u0219nuiam s\u0103 merg, chiar dac\u0103 uneori m\u0103 costa, pentru c\u0103 m\u0103 f\u0103cea s\u0103 m\u0103 simt bine. Sim\u021beam relevan\u021ba Evangheliei pentru via\u021ba mea, at\u00e2t de incoerent\u0103 \u0219i petrecut\u0103 \u00eentre aeroporturi \u0219i lungi c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103in\u0103tate. \u0218i apoi \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219ania mi-a dat un nou imbold pentru a \u00eenfrunta s\u0103pt\u0103m\u00e2na, o vitez\u0103 \u00een plus pentru a face fa\u021b\u0103 conflictelor \u0219i dificult\u0103\u021bilor asociate cu munca mea….<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 aceste cuvinte a urmat o t\u0103cere ciudat\u0103 pe care nici eu, nici ceilal\u021bi nu ne a\u0219teptam. Nu era o persoan\u0103 foarte evlavioas\u0103, cea care ne oferise m\u0103rturia sa. A dat m\u0103rturie pur \u0219i simplu despre via\u021ba sa de credincios, care particip\u0103 la Liturghia de duminic\u0103.<\/p>\n

Da, este frumos, cel pu\u021bin ocazional, s\u0103 fim \u00eencuraja\u021bi de cuvinte ca acestea, care ne arat\u0103 c\u0103, de\u0219i implic\u0103 unele sacrificii, exist\u0103 oameni care vin la Liturghie pentru c\u0103 le place: g\u0103sesc hrana pe care o caut\u0103, se simt m\u00e2ng\u00e2ia\u021bi \u0219i \u00eenso\u021bi\u021bi \u0219i primesc puterea de a tr\u0103i Evanghelia \u00een via\u021ba lor \u00een fiecare zi.<\/p>\n

Sunt preot \u0219i, atunci c\u00e2nd prezidez Euharistia, am norocul s\u0103 privesc oamenii din fa\u021ba mea, \u00een fa\u021b\u0103. Uneori mi se distrage aten\u021bia \u0219i m\u0103 g\u00e2ndesc la poverile pe care mul\u021bi dintre cei prezen\u021bi le poart\u0103 pe umerii lor.<\/p>\n

E femeia al c\u0103rei so\u021b este bolnav de mul\u021bi ani. Trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de el cu tandre\u021be \u0219i r\u0103bdare, iar tot ce are nevoie este z\u00e2mbetul lui recunosc\u0103tor, pentru c\u0103 dup\u0103 accidentul vascular cerebral nu mai poate vorbi. Desigur, el apeleaz\u0103 la o \u00eengrijitoare (badant\u0103<\/em>), iar ea \u00ee\u0219i petrece zilele \u00een cas\u0103, al\u0103turi de el. Nu-l las\u0103 niciodat\u0103 singur… dec\u00e2t pentru a veni la Liturghie.<\/p>\n

E un b\u0103rbat care \u0219i-a pierdut locul de munc\u0103, bine pl\u0103tit, \u0219i a trebuit s\u0103 treac\u0103 prin calvarul de a merge de la o firm\u0103 la alta, s\u0103-\u0219i prezinte CV-ul \u0219i s\u0103 caute un post de munc\u0103, chiar dac\u0103 el \u0219tie foarte bine c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te un loc de munc\u0103, acesta nu va fi ca cel pe care l-a pierdut. Dar are o familie \u0219i nu \u00ee\u0219i poate permite s\u0103 spun\u0103 \u201enu\u201d dac\u0103 i se ofer\u0103 unul.<\/p>\n

E t\u00e2n\u0103rul care face primii pa\u0219i la universitate, \u00eentre entuziasmul pentru aceast\u0103 nou\u0103 aventur\u0103 \u0219i teama de a nu reu\u0219i s\u0103 ajung\u0103 la urm\u0103torul examen.<\/p>\n

E \u0219i mama care \u0219i-a luat copilul cu ea, chiar dac\u0103 este \u00eenc\u0103 mic, are doar c\u00e2teva luni, \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u021bin\u0103 lini\u0219tit, ca s\u0103 nu deranjeze \u0219i s\u0103 poat\u0103 urm\u0103ri cu aten\u021bie cuvintele \u0219i gesturile Liturghiei.<\/p>\n

\u0218i mai este persoana \u00een v\u00e2rst\u0103, cu bastonul ei, \u00eenso\u021bit\u0103 de fiul ei care a venit s\u0103 participe la Euharistie pentru a-i face pe plac mamei sale, pentru c\u0103 Liturghia urm\u0103rit\u0103 la televizor nu este suficient\u0103 pentru ea.<\/p>\n

E Jean, din Congo, cu copiii lui \u00een v\u00e2rst\u0103 de \u0219apte \u0219i zece ani. El trebuie s\u0103 fac\u0103 cu r\u00e2ndul cu so\u021bia sa, deoarece cel mai mic este \u00eenc\u0103 prea mic pentru a-l lua cu el la Liturghie. El a ajuns \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 dup\u0103 o mie de vicisitudini, dar acum este stabilit aici \u0219i poate privi spre viitor, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia sa, cu o anumit\u0103 lini\u0219te sufleteasc\u0103.<\/p>\n

\u00cemi vin \u00een minte cuvintele martirilor din Abitinia (Tunisia), de asemenea africani: \u201eF\u0103r\u0103 duminic\u0103 nu putem tr\u0103i\u201d. \u00cen anul 303 d.Cr., contravenind ordinelor \u00eemp\u0103ratului Diocle\u021bian care interzisese cre\u0219tinilor s\u0103 celebreze ritualurile sacre, un grup de cre\u0219tini se aduna s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u00eentr-o cas\u0103 pentru a celebra Euharistia. Surprin\u0219i, au fost aresta\u021bi \u0219i du\u0219i la Cartagina, \u00een fa\u021ba proconsulului Anulinus, pentru a fi interoga\u021bi. Proconsulul, \u00eentreab\u0103 dac\u0103 aveau Scripturile acas\u0103, iar martirii m\u0103rturisesc cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 c\u0103 le \u201ep\u0103streaz\u0103 \u00een inima lor\u201d, dezv\u0103luind astfel c\u0103 nu vor s\u0103 despart\u0103 \u00een niciun fel credin\u021ba de via\u021b\u0103. Printre diferitele m\u0103rturii, cea dat\u0103 de Emeritus este semnificativ\u0103. Proconsulul \u00eel \u00eentreab\u0103: \u201eDe ce i-ai primit \u00een casa ta pe cre\u0219tini, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd astfel reglement\u0103rile imperiale?\u201d. \u0218i iat\u0103 r\u0103spunsul lui Emeritus: \u201eSine dominico non possumus<\/em>\u201d, cu alte cuvinte, nu putem fi \u0219i nici tr\u0103i ca cre\u0219tini f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim duminica pentru a celebra Euharistia.<\/p>\n

NU ORICE FEL DE P\u00c2INE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Cu fiecare schimbare epocal\u0103 – \u0219i cea pe care o tr\u0103im nu este prima din istorie – problema transmiterii credin\u021bei, deoarece gesturile \u0219i cuvintele, riturile \u0219i modalit\u0103\u021bile de exprimare, formele \u0219i tradi\u021biile sunt legate \u00een mod natural de timpul lor.<\/p>\n

Dar av\u00e2nd \u00een vedere accelerarea, profunzimea \u0219i vastitatea schimb\u0103rilor \u00een curs, ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd se pune problema modului \u00een care poate fi transmis\u0103 de la p\u0103rin\u021bi la copii, \u00een via\u021ba de zi cu zi a familiei. Este o sarcin\u0103 delicat\u0103 \u0219i dificil\u0103. Parentingul a fost \u00eentotdeauna o \u201emeserie\u201d riscant\u0103, o misiune care se \u00eenva\u021b\u0103 pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, trec\u00e2nd uneori prin gre\u0219eli dureroase.<\/p>\n

Este bine s\u0103 vezi p\u0103rin\u021bi care \u00ee\u0219i \u201ecocolo\u0219esc\u201d copiii cu privirea, care sesizeaz\u0103 cel mai mic disconfort, care urm\u0103resc cu team\u0103 cre\u0219terea copiilor lor, care iau imediat m\u0103suri coercitive atunci c\u00e2nd ceva nu merge bine.<\/p>\n

Este frumos s\u0103 vezi p\u0103rin\u021bi care au grij\u0103 de inteligen\u021ba copiilor lor la complexitatea \u0219i bog\u0103\u021bia realit\u0103\u021bii. P\u0103rin\u021bi care iau \u00een serios \u201ede ce-urile\u201d celor mai mici copii–, p\u0103rin\u021bi care iau \u00een serios primele opinii personale ale adolescen\u021bilor, p\u0103rin\u021bi care suport\u0103 chiar \u0219i intemperan\u021bele \u0219i judec\u0103\u021bile extreme ale copiilor mai mari.<\/p>\n

Este bine s\u0103 vezi p\u0103rin\u021bi care iau \u00een serios includerea \u00een grupuri, echipe sportive, asocia\u021bii \u0219i mi\u0219c\u0103ri. P\u0103rin\u021bi care se supun uneori la c\u0103l\u0103torii epuizante pentru a asigura preg\u0103tirea, participarea vesel\u0103, prezen\u021ba la ie\u0219irile de duminic\u0103. Sunt p\u0103rin\u021bi care au valori importante precum onestitatea, loialitatea, curajul, capacitatea de a face fa\u021b\u0103 efortului \u0219i chiar fricii.<\/p>\n

Dar pot fi toate acestea suficiente? Poate p\u00e2inea care \u00eei face pe oameni s\u0103 creasc\u0103 s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i puternici, cultura care hr\u0103ne\u0219te nevoia de cunoa\u0219tere \u0219i ini\u021biaz\u0103 competen\u021be, morala care prezint\u0103 valori care conteaz\u0103, via\u021ba social\u0103 care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 izolarea \u0219i antreneaz\u0103 \u00een efort, la via\u021ba de echip\u0103, la cerin\u021bele existen\u021bei sociale?<\/p>\n

Pentru p\u0103rin\u021bii cre\u0219tini, exist\u0103 o p\u00e2ine foarte important\u0103 pe care nu o pot da \u0219i care conteaz\u0103 foarte mult \u00een via\u021ba copiilor lor… cel pu\u021bin la fel de mult ca succesul \u0219colar, s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103, dezvoltarea inteligen\u021bei, integrarea \u00een societate… Aceast\u0103 P\u00e2ine este Isus \u00eensu\u0219i: dac\u0103 cineva m\u0103n\u00e2nc\u0103 din aceast\u0103 P\u00e2ine, va tr\u0103i ve\u0219nic. O P\u00e2ine care pune \u00een via\u021ba noastr\u0103 for\u021ba, frumuse\u021bea \u0219i iubirea care vin de la Dumnezeu. \u0218i nu exist\u0103 un sprijin mai mare dec\u00e2t acesta.<\/p>\n