{"id":37881,"date":"2024-07-28T09:02:54","date_gmt":"2024-07-28T06:02:54","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=37881"},"modified":"2024-07-28T09:02:54","modified_gmt":"2024-07-28T06:02:54","slug":"abundenta-painii-lui-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-xvii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/07\/28\/abundenta-painii-lui-dumnezeu-meditatie-pentru-duminica-a-xvii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eAbunden\u021ba p\u00e2inii lui Dumnezeu\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XVII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XVII-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

28 IULIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>ABUNDEN\u021aA P\u00c2INII LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> din Cartea a doua a Regilor vorbe\u0219te despre un om care \u00eei aduce lui Elizeu primele roade ale recoltei sale. Profetul \u00eei cere slujitorului s\u0103 le dea de m\u00e2ncare poporului \u0219i, drept garan\u021bie, citeaz\u0103 un cuv\u00e2nt rostit de Dumnezeu. El \u00eel crede pe Elizeu \u0219i cuv\u00e2ntul s\u0103u \u0219i miracolul se realizeaz\u0103. Psalmul<\/em><\/strong> 144 celebreaz\u0103 regalitatea lui Dumnezeu \u0219i grija sa atent\u0103 pentru fiecare persoan\u0103 vie: Dumnezeu d\u0103 hran\u0103 la momentul potrivit, m\u00e2na sa este gata s\u0103 satisfac\u0103 dorin\u021bele \u0219i nevoile fiec\u0103ruia. A doua lectur\u0103<\/em><\/strong> aminte\u0219te c\u0103 regenerarea efectuat\u0103 de Dumnezeu transform\u0103 \u00een mod vizibil comportamentul credincio\u0219ilor \u0219i \u00eei face promotori ai unit\u0103\u021bii \u00een Biseric\u0103. \u00cen Evanghelie<\/em><\/strong>, cu ocazia Pa\u0219telui, Isus \u00eenmul\u021be\u0219te cele cinci p\u00e2ini \u0219i doi pe\u0219ti ale unui t\u00e2n\u0103r \u0219i hr\u0103ne\u0219te mul\u021bimea; \u00een acest fel, el arat\u0103 c\u0103 este capabil s\u0103 ia resurse umane slabe \u0219i s\u0103 le fac\u0103 s\u0103 rodeasc\u0103 \u00eentr-un mod surprinz\u0103tor, datorit\u0103 puterii \u00eenvierii sale.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103 este preluat\u0103 dintr-o sec\u021biune din Cartea a doua a Regilor consacrat\u0103 relat\u0103rii minunilor lui Elizeu (2Reg 4,1-6,7). El este profet \u0219i \u201eom al lui Dumnezeu\u201d (2Reg 4,7.9), adic\u0103 o persoan\u0103 a c\u0103rei existen\u021b\u0103 a fost complet reconfigurat\u0103 de voca\u021bia sa \u0219i, prin urmare, de \u00eent\u00e2lnirea sa cu Dumnezeu. Pasajul din 2Reg 4,42-44 vorbe\u0219te despre un om care, venind din Baal-Salis\u00e0 (la 25 km de Lydda), \u00eei aduce lui Elizeu primele roade ale recoltei sale: dou\u0103zeci de p\u00e2ini de orz \u0219i ceva gr\u00e2u nou. Prin acest gest, persoana realizeaz\u0103 un act simbolic care exprim\u0103 un dar total de sine, nepun\u00e2nd deoparte pentru profet \u0219i lui Dumnezeu o parte din recolt\u0103, ci d\u00e2ndu-i ce este mai bun.<\/p>\n

\u0218i tocmai \u00een acest moment Elizeu face o cerere surprinz\u0103toare: \u201eDa\u021bi poporului ceva de m\u00e2ncare\u201d (v. 42). Abia \u00een v. 43 devine clar c\u0103 profetul se adreseaz\u0103 de fapt slujitorului s\u0103u, iar acesta din urm\u0103 reac\u021bioneaz\u0103 cu uimire: \u201eCum s\u0103 pun asta \u00een fa\u021ba a o sut\u0103 de oameni?\u201d. \u00cen fa\u021ba ezit\u0103rii sale, Elizeu repet\u0103 ceea ce a spus, dar mai adaug\u0103 ceva \u2013 \u201eA\u0219a vorbe\u0219te Domnul: Vor m\u00e2nca \u0219i va mai r\u0103m\u00e2ne\u201d (v. 43) – referindu-se la un cuv\u00e2nt rostit de Domnul. El \u00eel crede pe profet \u0219i cuv\u00e2ntul, iar miracolul se realizeaz\u0103 cu adev\u0103rat. Adunarea liturgic\u0103 poate trage cel pu\u021bin dou\u0103 concluzii din acest pasaj: ceea ce se d\u0103 lui Dumnezeu nu se pierde, ci se \u00eenmul\u021be\u0219te; a-i oferi lui Dumnezeu propria via\u021b\u0103, propriul timp, nu \u00eenseamn\u0103 a irosi ceva pre\u021bios, ci a culege un bine mult mai mare; \u00een plus, \u00een aceast\u0103 \u00eenmul\u021bire, cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, al c\u0103rui interpret este profetul, joac\u0103 un rol decisiv: numai prin puterea cuv\u00e2ntului se poate oferi totul lui Dumnezeu, darul generos de sine nu este rezultatul unui efort personal.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

A doua lectur\u0103 \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe cre\u0219tini s\u0103 \u201eumble \u00eentr-un mod demn de chemarea primit\u0103\u201d (v. 1). Prin urmare, refacerea anun\u021bat\u0103 \u00een primele capitole (cf. Ef \u00a02,1-10), de\u0219i nu este rezultatul ini\u021biativei umane, transform\u0103 vizibil comportamentul credincio\u0219ilor. Utilizarea verbului \u201ea schimba\u201d, de altfel, este obi\u0219nuit\u0103 atunci c\u00e2nd se face referire la comportament \u0219i sugereaz\u0103 c\u0103 r\u0103scump\u0103rarea nu este un act punctual, ci un proces dinamic const\u00e2nd \u00eentr-o cre\u0219tere continu\u0103. Cum are loc acest proces?<\/p>\n

Noua via\u021b\u0103 a cre\u0219tinilor se realizeaz\u0103 \u00een unitatea bisericii (vv. 2-3); propozi\u021bia din v. 1 este clarificat\u0103 prin patru precepte dispuse \u00een ordine cresc\u0103toare, iar primele trei calit\u0103\u021bi constituie premisa celei de-a patra \u0219i ultime. Chemarea cre\u0219tinului se \u00eempline\u0219te mai \u00eent\u00e2i \u00een smerenie, tapeinofros\u00fdn\u0113 <\/em>(Rom 12,16), atitudinea celui care, sim\u021bindu-se mic (tapein\u00f3s<\/em>), \u00eel consider\u0103 pe cel\u0103lalt superior lui \u00eensu\u0219i, at\u00e2t de pre\u021bios \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0219i poate d\u0103rui chiar via\u021ba (Fil 2,1-11); apoi cre\u0219tinul este invitat la bl\u00e2nde\u021be, la r\u0103bdare (2Tim 2,25) legat\u0103 de iubire (1Cor 4,21) \u0219i la m\u0103rinimie (makrothym\u00eda<\/em>), m\u0103re\u021bie (makr\u00f3s<\/em>) specific\u0103 lui Dumnezeu (cf. Ex 34,6) care este \u00eencet la m\u00e2nie \u0219i mare \u00een iertare (1Tim 1,16). Al treilea element clarific\u0103 \u0219i mai mult seria: chemarea cre\u0219tin\u0103 cere r\u0103bdare fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, animat\u0103 de caritate \u0219i nu de resemnare (v. 2; cf. Ef 4,32). Punctul culminant al ra\u021bionamentului se g\u0103se\u0219te \u00een v. 3: credincio\u0219ii sunt invita\u021bi s\u0103 fie zelo\u0219i (spud\u00e1z\u014d<\/em>, cf. Gal 2,10) \u00een protejarea unit\u0103\u021bii \u00een Biseric\u0103; aceast\u0103 atitudine nu este de la ei \u00een\u0219i\u0219i, ci de la Duhul Sf\u00e2nt \u0219i este menit\u0103 s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 leg\u0103tura dintre fra\u021bii \u00een credin\u021b\u0103 (en t\u00f4 synd\u00e9sm\u014d<\/em>, \u201e\u00een leg\u0103tur\u0103, lan\u021bul care leag\u0103\u201d).<\/p>\n

Aceast\u0103 unitate este apoi celebrat\u0103 \u00een vv. 4-6 \u0219i se bazeaz\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, pe credin\u021ba \u00een Dumnezeu, manifest\u00e2ndu-se apoi \u00eentr-o comuniune de persoane legate \u00eentre ele prin leg\u0103tura iubirii; din biserica cea una, trupul lui Cristos \u00eentr-un singur Duh, ajungem, prin unicul Domn Isus Cristos, la unicul Dumnezeu, Tat\u0103l tuturor.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Introducere (vv. 1-4).<\/strong> Evanghelia \u00eencepe cu o lung\u0103 introducere \u00een care sunt oferite c\u00e2teva aspecte esen\u021biale pentru \u00een\u021belegerea sensului ei. Primul element care apare \u00een v. 1 este o referin\u021b\u0103 geografic\u0103: Isus decide s\u0103 mearg\u0103 de cealalt\u0103 parte a m\u0103rii, \u00een teritoriu p\u0103g\u00e2n, urmat de o mare mul\u021bime uimit\u0103 de semnele sale; Ioan a relatat trei dintre acestea: minunea din Cana (In 2,1-11), vindecarea fiului unui func\u021bionar din Cana (In 4,46-54), vindecarea paraliticului de la piscina din Betsaida (In 5,1-9). Cel de-al patrulea semn pe care Isus urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eel realizeze are loc, a\u0219adar, pe Lacul Galileei, martor privilegiat al activit\u0103\u021bii sale misionare. Ajuns la destina\u021bie, Isus urc\u0103 pe munte, locul simbolic unde Dumnezeu se manifest\u0103 (cf. Ex 19 pe Sinai) \u0219i locul unde, potrivit profe\u021bilor, Mesia va invita la un banchet festiv (Is 25,6-10; 56,7; 66,20). Isus se a\u0219az\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 astfel atitudinea tipic\u0103 a unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor: m\u00e2ncarea pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o ofere este cu siguran\u021b\u0103 legat\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u0219i cuv\u00e2ntul s\u0103u. \u00cen cele din urm\u0103, se subliniaz\u0103 faptul c\u0103 scena are loc c\u00e2nd Pa\u0219tele este aproape: ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple este \u00eentr-un fel legat de Pa\u0219te \u0219i de Pa\u0219tele din Ierusalim.<\/p>\n

\uf0fe De unde s\u0103 cump\u0103r\u0103m p\u00e2ine?<\/strong> Domnul Isus \u00ee\u0219i ridic\u0103 ochii \u0219i vede mul\u021bimea. \u00cen Evanghelii se face adesea referire la privirea Maestrului \u0219i acest detaliu serve\u0219te \u00een mod normal la exaltarea uneia dintre calit\u0103\u021bile sale: Isus este atent la oameni, nu este egocentric, \u0219tie s\u0103 perceap\u0103 nevoile celorlal\u021bi chiar \u00eenainte ca ace\u0219tia s\u0103 le cear\u0103 (Mt 8,14; 9:9; Mc 10,21; Lc 13,12). \u00cen acest caz, \u00eens\u0103, Isus profit\u0103 de situa\u021bie pentru a formula o \u00eentrebare retoric\u0103 \u0219i a-l pune la \u00eencercare pe Filip: \u201eDe unde s\u0103 cump\u0103r\u0103m p\u00e2ini, ca s\u0103 aib\u0103 ce m\u00e2nca?\u201d (v. 5). Adverbul interogativ p\u00f3then<\/em>, \u201ede unde\u201d, are o func\u021bie important\u0103 \u00een Ioan, deoarece este adesea folosit pentru \u00eentreb\u0103ri referitoare la originea misterioas\u0103 a lui Isus (In 7,27; 9,29; cf. 2,9; 3,8; 4,11); el preg\u0103te\u0219te astfel revela\u021bia c\u0103 Isus este Fiul lui Dumnezeu, venit de la Tat\u0103l (8,14), p\u00e2inea adev\u0103rat\u0103 (6,35) care d\u0103 via\u021b\u0103 \u00een plin\u0103tatea ei.<\/p>\n

Filip este pus la \u00eencercare la fel ca Israel \u00een de\u0219ert, deoarece, \u00eempreun\u0103 cu ucenicii, se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care pare s\u0103 nu existe nicio ie\u0219ire; va trebui s\u0103 descopere, la fel ca poporul, c\u0103 nu se tr\u0103ie\u0219te numai cu p\u00e2ine, ci c\u0103 via\u021ba vine de la Dumnezeu (cf. Dt 8,3-5).<\/p>\n

\uf0fe P\u00e2ine de dou\u0103 sute de denari.<\/strong> R\u0103spunsul lui Filip este pragmatic \u0219i dezv\u0103luie un aspect important al caracterului s\u0103u: ucenicul are o viziune realist\u0103 \u0219i concret\u0103 asupra problemei, \u0219tie cum s\u0103 \u201efac\u0103 socotelile \u00een buzunarele oamenilor\u201d. \u00cen opinia sa, ei se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unei fund\u0103turi; nici dac\u0103 ar avea o sum\u0103 foarte mare de bani \u00een cufere (dou\u0103 sute de denari; un denar corespunde salariului pentru o zi de munc\u0103 la c\u00e2mp, cf. Mt 20,2) nu ar putea s\u0103-i hr\u0103neasc\u0103 pe to\u021bi. Filip este a\u0219adar un simbol al acelor oameni care, \u00een timp ce \u00eel urmeaz\u0103 pe Isus, se \u00eencred \u00een siguran\u021ba oferit\u0103 de bani \u0219i de munc\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Cinci p\u00e2ini \u0219i doi pe\u0219ti.<\/strong> \u00cen acest moment intervine Andrei, unul dintre primii care l-au recunoscut pe Mesia, crez\u00e2nd \u00een cuvintele \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului s\u0103u Ioan Botez\u0103torul; Andrei este cel care, dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Isus, \u00eei raporteaz\u0103 fratelui s\u0103u Petru impresiile sale \u0219i \u00eel conduce la Maestru (In 1,35- 42). Andrei intervine afirm\u00e2nd, poate pe un ton ironic, c\u0103 singura lor resurs\u0103 sunt cele cinci p\u00e2ini \u0219i doi pe\u0219ti ai unui t\u00e2n\u0103r (por\u021bia lui de m\u00e2ncare?). \u00centrebarea (\u201ece este aceasta pentru at\u00e2\u021bia oameni?\u201d, v. 9) exprim\u0103 e\u0219ecul pe care \u00eel simte cineva atunci c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu o dificultate insurmontabil\u0103; prin aceste cuvinte, Andrei manifest\u0103 astfel nemul\u021bumirea amar\u0103 a celor care \u0219tiu c\u0103 nu au mijloace suficiente, a celor care nu au \u201evia\u021ba \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i\u201d (In 5,25).<\/p>\n

\uf0fe Gr\u0103dina.<\/strong> Ca \u0219i \u00een prima lectur\u0103, cuv\u00e2ntul lui Isus este cel care ini\u021biaz\u0103 ac\u021biunea decisiv\u0103; de aceea liturghia poate c\u00e2nta \u00een timpul aclama\u021biei la Evanghelie: \u201eUn mare profet s-a ridicat printre noi \u015fi Dumnezeu a vizitat poporul s\u0103u\u201d (Lc 7,16). Un detaliu este subliniat \u00een mod deosebit: \u00een locul \u00een care are loc minunea este mult\u0103 iarb\u0103 (cf. Ps 23,2); atunci c\u00e2nd \u00eei pred\u0103 lui Isus pu\u021binele resurse, Domnul transform\u0103 de\u0219ertul \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, deschiz\u00e2nd din nou accesul c\u0103tre Eden (Gen 2,1-7). Evanghelia, prin urmare, folosind verbul \u201ea mul\u021bumi\u201d (euchariste\u00een<\/em>) face referire explicit\u0103 la instituirea Euharistiei, chiar dac\u0103 actele descrise \u00een v. 11 sunt cele pe care le \u00eendepline\u0219te orice tat\u0103 de familie evreu. Prin urmare, accentul pasajului cade pe darul abundent de p\u00e2ine: Isus nu se limiteaz\u0103 doar la o rezolvare rapid\u0103 a problemei, ci ofer\u0103 hran\u0103 din abunden\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se menajeze.<\/p>\n

\uf0fe Profet?<\/strong> Dup\u0103 ce a m\u00e2ncat, Isus pune s\u0103 se adune resturile, pentru ca nimic s\u0103 nu se piard\u0103; ucenicii umplu dou\u0103sprezece co\u0219uri. \u0218i aici pasajul se deschide interpret\u0103rii simbolice: verbul \u201ea aduna\u201d (syn\u00e1g\u014d<\/em>) este folosit de Evanghelie pentru a indica faptul c\u0103 moartea lui Isus, orchestrat\u0103 de Caiafa, va fi motivul real al \u201ereunirii\u201d copiilor lui Dumnezeu dispersa\u021bi (In 11,52); referirea la \u201edou\u0103sprezece\u201d co\u0219uri evoc\u0103 cele dou\u0103sprezece triburi ale lui Israel; dorin\u021ba de a nu \u201epierde\u201d (ap\u00f3llymi<\/em>, v. 12) nimic este ceea ce \u00eel determin\u0103 pe Fiul s\u0103 \u00ee\u0219i ofere propria via\u021b\u0103 (In 6,39). Prin urmare, Pa\u0219tele lui Isus Cristos va fi cel care va oferi adev\u0103rata p\u00e2ine a vie\u021bii care \u00eei poate aduce pe to\u021bi \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

Relatarea se \u00eencheie destul de nea\u0219teptat. Cei prezen\u021bi \u00eel recunosc pe Isus ca profet, poate f\u0103c\u00e2nd referire la Dt 18,15-18, \u00een care este anun\u021bat\u0103 venirea unui profet asem\u0103n\u0103tor lui Moise, sau amintindu-\u0219i de slujirea lui Elizeu (cf. prima lectur\u0103). Cu toate acestea, Evanghelia dezv\u0103luie c\u0103 ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel \u201eia\u201d (se folose\u0219te verbul arp\u00e1z\u014d<\/em>, \u201ea lua cu for\u021ba, a r\u0103pi\u201d, cf. In 10,12) pe Isus, pentru a-l \u201efolosi\u201d \u00een scopurile lor, poate pentru a avea mereu la \u00eendem\u00e2n\u0103 pe cineva care s\u0103 \u00eei fac\u0103 s\u0103tui. Isus le scap\u0103 atunci din m\u00e2n\u0103, pentru c\u0103, de\u0219i ei cred c\u0103 au \u00een\u021beles semnul, de fapt nu au \u00een\u021beles semnifica\u021bia sa profund\u0103.<\/p>\n

Prin urmare, adunarea este invitat\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 acest cuv\u00e2nt \u00een c\u0103utarea hranei adev\u0103rate, care este ob\u021binut\u0103 prin familiarizarea cu Isus Cristos; el este \u00eentr-adev\u0103r capabil s\u0103 ia resursele umane slabe \u0219i s\u0103 le transforme cu puterea \u00eenvierii sale. Totu\u0219i, aceast\u0103 ac\u021biune nu vizeaz\u0103 doar satisfac\u021bia personal\u0103: cre\u0219tinii sunt chema\u021bi, la fel ca ucenicii, s\u0103 \u201eadune\u201d \u00een dou\u0103sprezece co\u0219uri ceea ce r\u0103m\u00e2ne, un gest simbolic care poate face aluzie la misiunea de evanghelizare.<\/p>\n